Înfiinţat în data de 17 februarie 1968, prin ordinul nr. M – 10 al Ministerului Forţelor Armate ale României, Centrul Militar Judeţean Covasna aniversează 47 de ani de existenţă şi de activitate. De-a lungul existenţei sale, Centrul Militar Judeţean Covasna a constituit în permanenţă interfaţa dintre societatea civilă şi Ministerul Apărării Naţionale, a organizat şi desfăşurat activităţi complexe pe linia recrutării şi încorporării tinerilor, a completării marilor unităţi ale Ministerului Apărări Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii. De asemenea, a îndeplinit sarcini pe linia protecţiei civile şi pregătirii populaţiei şi teritoriului pentru apărare.
Despre această aniversare dar şi despre activitatea care se desfăşoară la Centrul Militar Judeţean Covasna, am stat de vorbă cu comandantul instituţiei, colonel Gheorghe Lupu.
Domnule Lupu, ce ne puteţi spune despre acest moment important din viaţa CMJ Covasna?
Aş începe prin a face o referire la art. 118 din Constituţia României: „Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale”. Subliniez faptul că Armata nu este doar subordonată voinţei poporului ci face parte din popor, fiind un subsistem al sistemului numit societatea românească, este o instituţie a statului care a evoluat odată cu acesta, momentele importante care au marcat dezvoltarea şi transformarea României regăsindu-se ca momente de referinţă în istoria armatei şi implicit a centrelor militare.
Astfel, în data de 16 februarie 1968, Marea Adunare Naţională a adoptat „Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România”, prin care se revenea la organizarea administrativ teritorială tradiţională, cele 16 regiuni şi 15 raioane fiind înlocuite de 39 de judeţe. În acest context, la data de 17 februarie 1968, Ministerul Forţelor Armate a emis Ordinul M. 10 prin care a dispus contopirea comisariatelor militare regionale, de raion şi de oraş, contopire în urma căreia au luat fiinţă centrele militare judeţene. Centrul Militar Judeţean Covasna a fost înfiinţat prin contopirea Comisariatelor Militare Târgu Secuiesc şi Sfântu Gheorghe, fiind unul din puţinele centre militare din ţară care, de la data înfiinţării până astăzi, funcţionează în aceeaşi locaţie.
Data de 17 februarie 1968 este momentul de referinţă în timp, la care ne raportăm pentru a afla ce „vârstă” au centrele militare, însă activităţile specifice acestei instituţii au rădăcini foarte adânci în istorie. Deşi, astfel de activităţi, sub o formă sau alta, erau desfăşurate chiar şi în timpul războaielor daco-romane (101-102, 105-106), având în vedere că încă se mai fac simţite emoţiile prilejuite de aniversarea a 156 de ani de la înfăptuirea „Micii Uniri”, o să mă întorc în timp doar până la perioada care a început la 24 ianuarie 1859, perioadă în care, prin reformele înfăptuite de colonelul Alexandru Ioan Cuza în toate domeniile, au fost puse bazele statului român modern.
Putem afirma, fără teama de a greşi, că în această perioadă (1861-1862) a luat fiinţă în mod oficial Armata Naţională Română, care avea ordinul şi menirea să apere integritatea statului de orice atac străin. Tot atunci a fost înfiinţat Ministerul de Război care avea în subordine Direcţia Personal şi Operaţii Militare, cu sarcini importante referitoare la învăţământul militar, recrutare, încorporare, stabilirea contingentelor, eliberarea documentelor de lăsare la vatră, angajări şi reangajări în armată, etc., sarcini puse în aplicare de organele militare existente în teritoriu. Menţionez faptul că în timpul domniei lui Cuza, serviciul militar a devenit obligatoriu.
Tot în această perioadă, la 20 mai 1866 a fost emisă de către Ministerul de Război, o Lege a rechiziţiilor.
În vederea desfăşurării campaniei din 1877, prin Direcţia Personal şi Operaţii Militare au fost mobilizaţi peste 100 000 de oameni. Şi pentru desfăşurarea acţiunilor de luptă în timpul primului şi celui de-al II-lea război mondial, Cercurile Militare Teritoriale au desfăşurat activităţi privind mobilizarea cetăţenilor şi rechiziţiile de bunuri.
Din ceea ce ne povestiţi am înţeles că există o anumită continuitate în timp a activităţilor specifice unui centru militar. Există aceeaşi continuitate şi în ceea ce priveşte „modalitatea” de a deveni cadru militar?
Da, există o continuitate şi din acest punct de vedere. Bineînţeles criteriile de recrutare şi selecţie s-au modificat şi adaptat odată cu evoluţia societăţii. Criteriile sunt împărţite în criterii generale şi criterii specifice, în funcţie de instituţia de învăţământ, tipul de învăţământ: liceal, postliceal sau universitar, etc., o parte dintre aceste criterii regăsindu-se şi în alte perioade. Despre cum se execută acum selecţia şi recrutarea pentru admiterea în învăţământul militar, dacă timpul şi spaţiul din ziarul dumneavoastră nu ne permit acum, vă propun să discutăm în perioada imediat următoare.
Atunci, vă rog, un mic istoric despre cum a fost !
Conform „Legii pentru înaintarea în oaste”, promulgată la 28 martie 1862, puteau deveni subofiţeri numai caporalii cu o vechime de cel puţin 6 luni în grad.
Începând cu 1889, pentru tinerii care doreau să devină ofiţeri erau stabilite anumite criterii:
vârsta cuprinsă între 18-21 ani, „născuţi din părinţi români sau naturalizaţi români” şi cu o „bună conduită în societate”. Admiterea în şcoala de ofiţeri se făcea prin concurs, la care participau doar cei care din punct de vedere medical erau găsiţi „proprii serviciului militar”. Candidaţii erau recrutaţi din rândul tinerilor care aveau certificat de absolvire a 7 clase liceale, erau absolvenţi ai şcolilor fiilor de militari sau absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat. Cei admişi semnau un angajament prin care se obligau să „servească în serviciul militar” până la vârsta de 30 ani.
În „Legea pentru reangajarea gradelor inferioare în armată” din 1893, era prevăzut că pot fi angajaţi cu grad de subofiţer, militarii aflaţi în ultimul an de stagiu şi cei trecuţi în rezervă. La angajare semnau un contract pe 2 sau 5 ani, care putea fi reînnoit succesiv până la împlinirea vârstei de 46 de ani, când erau trecuţi în rezervă. La trecerea în rezervă li se înmâna un certificat de aptitudini şi puteau fi înaintaţi la gradul de sublocotenent în rezervă sau angajaţi în miliţii.
Subofiţerii puteau accede în corpul ofiţerilor (1895) dacă aveau vechimea de cel puţin 2 ani în gradul de sergent, erau fără „antecedente rele” şi nu erau trecuţi de 23 de ani la data organizării concursului de admitere. Pentru a participa la concurs, ei erau obligaţia să anexeze la dosarul de candidat aprobarea şefilor din care să reiasă „aptitudinea lor de a putea aspira la gradul de ofiţer”. Odată cu evoluţia organismului militar, recrutarea pentru şcolile de ofiţeri activi s-a făcut dintre absolvenţii liceelor militare sau civile, cu diplomă de bacalaureat.
De-a lungul vremii, în funcţie de necesităţile armatei, au fost activaţi ofiţerii de rezervă, absolvenţi ai unei şcoli militare de profil. În 1939 s-a luat măsura chemării temporare în activitate a sublocotenenţilor şi locotenenţilor în rezervă. Era necesar ca aceştia să nu depăşească vârsta de 28 ani –sublocotenenţii, respectiv 32 ani-locotenenţii, să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat, pentru armele combatante sau şcolii superioare de comerţ, pentru administraţie, să nu fi fost cercetaţi penal sau condamnaţi, să fie apţi medical, iar soţiile lor să îndeplinească toate condiţiile cerute de „Legea căsătoriilor militare” (onorabilitate, dotă, etc.)
Vă rog să ne vorbiţi despre activitatea care se desfăşoară, în prezent , la CMJ Covasna.
Activităţile menţionate anterior sunt prezente şi astăzi în sarcinile Centrului Militar Covasna, bineînţeles adaptate vremurilor pe care le trăim. În afara acestor activităţi gestionăm evidenţa tuturor cetăţenilor cu obligaţii militare (tinerii cu vârsta între 18-35 ani care nu au satisfăcut stagiul militar) şi a rezerviştilor (militarii în termen şi cadrele militare care au fost trecute în rezervă), ţinem evidenţa pensionarilor militari şi a veteranilor de război, veterani de război cărora, din păcate, societatea nu le acordă respectul cuvenit. În județul Covasna mai sunt doar 211 veterani de război, printre care se găseşte şi o femeie. Dintre aceștia sunt 193 de persoane care au peste 90 de ani, iar 4 au peste 100 de ani.
De asemenea, ne ocupăm de mobilizarea la locul de muncă, de probleme legate de pregătirea teritoriului şi a economiei pentru apărare, îndeplinim multe alte sarcini specifice domeniului militar.
Punerea în aplicare a acestor sarcini se face în strictă conformitate cu actele normative în vigoare, în mod diferit în funcţie de tipul activităţii. Pentru unele activităţi trebuie să ne deplasăm în teren pentru a înmâna documente la posturi de poliţie, operatori economici sau chiar la persoane fizice (pentru rechiziţiile de bunuri şi servicii). Pentru ducerea la bun sfârşit a altor sarcini ce ne revin trebuie să chemăm cu „ordin de chemare” rezerviştii, la sediul centrului militar, iar în alte cazuri, în urma informării pe care o desfăşurăm prin mijloacele mass media sau prin deplasarea în judeţ, cei vizaţi (cetăţenii cu obligaţii militare) sau interesaţi de activitatea respectivă (cei care doresc să urmeze cariera/profesia militară), se prezintă la sediul centrului militar fără a fi chemaţi. Menţionez că aceste activităţi de bază, pe care organele militare teritoriale le desfăşoară aşa cum am arătat mai devreme, se desfășoară chiar de când a luat naştere poporul român, respectând o anumită periodicitate, de regulă anuală.
Din păcate, deşi aceste activităţi sunt reglementate de legi, ordonanţe de urgenţă, etc., la care are acces oricine, fiind publicate în Monitorul Oficial al României, foarte puţini dintre concetăţenii noştri le cunosc. Mai mult decât atât, o parte dintre colegii dumneavoastră din presa scrisă şi audio-video uită de profesionalism, fiind subjugaţi total de rating şi senzaţional, și publică ştiri fără a se documenta, creându-ne deservicii majore şi generând panică în rândul publicului care îi urmăreşte.
Vă rog fiţi mai explicit ! Despre ce este vorba ?
Zilele trecute, navigând pe internet, un jurnalist a găsit un model de certificat medical pe care trebuie să îl prezinte cetăţenii cu obligaţii militare atunci când sunt chemaţi la centrul militar. Deşi ar fi trebuit să verifice din cel puţin 3 surse care este rolul documentului respectiv, jurnalistul în cauză a făcut o legătură nefericită între acest certificat medical şi situaţia din Ucraina, publicând o ştire preluată ulterior şi de alte agenţi de ştiri.
În realitate lucrurile stau în felul următor:
– în Monitorul Oficial al României nr. 312/ 28.04.2014 a fost publicat un „Ordin pentru aprobarea formei şi conţinutului certificatului medical eliberat de medicul de familie, care urmează să fie prezentat de tineri la comisia locală de recrutare – încorporare pe timpul stării de asediu, al mobilizării şi al stării de război”;
– la momentul respectiv, Ministerul Apărării Naţionale a făcut precizările necesare cu privire la acest model de certificat medical;
– acest model de certificat modifică modelul unic de certificat medical, eliberat de medicul de familie, care urmează să fie să fie prezentat de tânăr la comisia de recrutare-încorporare sau la selecţia în instituţiile de învăţământ din subordinea Ministerului Apărării, publicat în Monitorul Oficial nr. 327/ 15.05.2007;
– în conformitate cu „Legea nr. 395 din 16 decembrie 2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat”, . . publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1155 din 20 decembrie 2005, începând cu 1 ianuarie 2007 serviciul militar nu mai este obligatoriu.
După cum lesne se poate observa, documentul care a generat aceste ştiri a fost aprobat şi publicat în urmă cu un an de zile şi nu are nici o legătură cu evenimentele din prezent.
Este clar, tinerii nu mai fac armata, însă chiar nu au nicio obligaţie din punct de vedere militar?
„ Legea 223/2010 pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe baza de voluntariat”,
publicată în Monitorul Oficial al României nr. 792 din 26 noiembrie 2010, prevede obligativitatea tinerilor de a se prezinta la centrele militare în termen de 6 luni de la data împlinirii vârstei de 18 ani, pentru luarea în evidența militară. Tinerii din județul nostru își pot îndeplini această obligație doar prin prezența la sediul Centrului Militar Județean Covasna, str. Kos Karoly, nr. 3, timp de 10-15 minute.
Legea prevede și sancțiuni pentru neîndeplinirea acestei obligații, însă noi am considerat că este mult mai util să venim în întâmpinarea tinerilor, informându-i despre obligațiile pe care le au. Astfel, cu ocazia activităţilor de promovare pe care le desfăşurăm în şcolile şi liceele din judeţ, în vederea selecţiei pentru admiterea în învăţământul militar, le prezentăm elevilor şi obligaţiile ce le revin pe linie militară. Pentru informarea tinerilor care nu sunt cuprinşi într-o formă de învăţământ, avem o bună colaborare cu fiecare primărie din judeţ unde am trimis extrase cu informaţii despre ceea ce au de făcut tinerii. De un real ajutor ne sunteţi şi dumneavoastră, prin publicarea periodică de informaţii în acest sens.
Vă mulțumim pentru interviul acordat și vă dorim ANIVERSARE FRUMOASĂ!
Maria Graur
