Interviu cu inspectorul școlar general adjunct din cadrul IŞJ Covasna, prof. Rădiţa Palela
Stimată doamnă, în curând se împlineşte un an de când aţi fost numită în funcţia de inspector școlar general adjunct în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Covasna. Cum a trecut acest an? Aţi reuşit să realizaţi câteva dintre obiectivele pe care vi le-aţi propus când aţi preluat această funcţie?
Mi-am propus foarte multe. Cu timpul mi-am dat seama că trebuie să cunosc și-apoi să construiesc, motiv pentru care m-am deplasat cât de mult am putut în județ, pentru a cunoaște locurile, școala din comunitate și pe oamenii care își fac datoria la școală. Ce am găsit? O mare diversitate. Am găsit școli foarte frumoase, bine dotate (…), dar și unități școlare în care în ultimii 30 de ani nu s-a schimbat decât varul de pe pereți. Am găsit licee tehnologice care au o dotare cu mijloace didactice corespunzătoare, dar elevii nu doresc să-și continue studiile la aceste licee, din mai multe motive (…) Pe de altă parte, mai este un alt fenomen, despre a cărui existență știam: liceele teoretice spre care se îndreaptă un număr mare de elevi, nu au dotările necesare. De câțiva ani buni nu s-a lucrat la reînnoirea rețelei de calculatoare. Ne mai întâlnim cu fenomenul abandonului şcolar. În această vară a trebuit să identificăm acei copii care nu s-au îndreptat către nicio școală pentru continuarea studiilor liceale.
Care sunt motivele pentru care elevii abandonează studiile?
Unele motive sunt de ordin material iar altele de mentalitate
Spuneaţi şi că elevii nu se îndreaptă spre liceele tehnologice. De ce?
Un motiv pentru care elevii nu doresc să îşi continue studiile la aceste licee ar fi acela că deși dacă merg pe absolvirea unui liceu tehnologic, obțin un certificat profesional, dar nu obțin un loc de muncă în domeniu. Dar, ne confruntăm și cu mentalități. Părinții trebuie să manifeste înțelegere în raport cu resursele propriului copil. Nu trebuie să-și realizeze acum visurile, prin copiii proprii. Avem nevoie, în schimb, de prezența psihologilor și a consilierilor școlari, în vederea alegerii traseului educațional, a formelor de educație, care să-i permită însuşirea cunoștințelor, formarea abilităților și competențelor necesare profesiei dorite. Om în societate poţi ajunge și dacă nu urmeazi o facultate! Poți să fii împlinit prin orice profesie pe care ți-o faci din vocaţie. Atunci poți fii productiv la locul de muncă, atunci vorbim de rentabilitate. Planificarea educației și a carierei trebuie privită, însă, în mod flexibil. Eu reprezint generația care și-a ales o profesie și care ar vrea să iasă la pensie cu ea. Această concepţie nu mai este de actualitate (…) Să nu urmăm un traseu educaţional doar pentru faptul că sună bine! Sunt profesorul care de fiecare dată îmi propun să pun temelia, iar „casa” să o construiesc împreună cu elevul. În acest mod, şi eu şi el suntem parteneri şi eu şi el avem satisfacţia că am construit ceva împreună. Avem o experienţă, noi adulţii, pe care suntem obligaţi să ne-o punem la dispoziţia tinerilor!
Care sunt greutăţile, problemele care pot afecta activitatea educaţională?
Cele mai mari dificultăţi sunt de ordin material. Avem cadre didactice dedicate profesiei, dar renunţă din cauza retribuţiei mici. Lipsa mijloacelor didactice din unele cabinete, laboratoare.
Săptămâna trecută, în ședința Consiliului Local, a intrat un proiect de hotărâre pe care l-am inițiat, pentru sprijinul performanței reale, raportându-ne la nevoile reale ale elevilor aplecați spre studiu și cercetare, care aduc premii la concursurile și olimpiadele naționale și internaționale. Proiectul de hotărâre viza creșterea bursei de performanță, de la 100 de lei la 150 de lei și a celei de merit de la 39 de lei la 100 de lei. Le mulțumesc colegilor consilieri pentru sprijinul pe care mi l-au acordat pentru ca acești elevi să-și procure materialele de care au nevoie: dicționare, culegeri, sau să-și plătească corepetitorii pentru a participa la aceste concursuri. Consider că investiția în educație este cea mai rentabilă investiție a societății! Aşadar, dacă ar trebui schimbat ceva în învăţământ, ce ar trebui schimbat, în opinia dumneavoastră?
Aş spune că ar trebui să punem pe primul loc calitatea în toate activităţile derulate inclusiv în relaţiile cu părinţii. Trebuie să îi avem parteneri reali. Nu suntem tabere distincte. Societatea de astăzi nu mai este cea de acum 30 de ani.
Noi, dascălii, derulăm un serviciu educaţional permanent, nu numai în şcoli ci şi pe stradă, în lăcaşurile de cult, în lăcaşurile de cultură şi în toate mediile în care noi ne derulăm viaţa.
Care sunt obiectivele pentru acest an şcolar?
Prioritare sunt examenele naţionale pentru elevi. Astfel, am venit cu o simulare a examenelor naţionale încă din luna noiembrie pentru elevii de clasa a VIII-a – 26-29 noiembrie- şi începutul lunii decembrie – 10-13 decembrie- pentru elevii de clasa a XII-a. Simulările la nivel judeţean vor fi o dată pe semestru. Ministerul va veni în luna martie –aprilie cu simulări pentru examenul de bacalaureat. De asemenea, fiecare unitate şcolară îşi realizează simulări proprii. Ne propunem de fiecare dată să preîntâmpinăm eşecul. Anul trecut am terminat simularea în februarie. Îmi doresc să înţelegem că doar prinr-un efort comun: cadre didactice, elevi, părinţi şi printr-o pregătire individuală derulată de fiecare elev în parte, putem avea o creştere a ratei de succes şcolar!
Începând de săptămâna trecută am derulat, cu partenerii noştri educaţionali, mai multe campanii de prevenire a violenţei în mediul şcolar, de combatere a consumului de tutun, alcool şi droguri, de alimentaţie sănătoasă, etc. Ne-am propus ca lunar, unul dintre partenerii educaţionali să deruleze activităţi în şcolile din judeţ.
În final, dacă aveţi un gând pentru elevii şi cadrele didactice…
Elevilor le cer să înţeleagă că doar prin muncă pot să-şi îndeplinească visurile.
Colegilor mei, cadre didactice, le cer să construim şcoala românească prin implicare şi demnitate!
A consemnat Ana Alina Costache
