Prof. Ing. Stela Buda s-a născut în data de 11 noiembrie 1932, în judeţul Bihor, părinţii dumneaei fiind învăţători. La rândul său, a îmbrățișat profesia de dascăl, căreia i s-a dedicat mare parte din viață, însă, înainte de aceasta, timp de șase ani, a lucrat la Întreprinderea Textilă „Oltul”, ajungând chiar la conducerea unei secţii.

În afara activității profesionale, s-a implicat în numeroase manifestări social – culturale ale comunității și face acest lucru și astăzi.

Despre momente din viața dumneaei, prof. Stela Buda ne-a spus mai multe, în cadrul interviului aniversar pe care ni l-a acordat și pe care vi-l prezentăm astăzi.

 

 Stimată doamnă prof. ing, Stela Buda, în primul rând, vă spunem „La mulți ani!”! Ce gânduri, sentimente vă încearcă acum, la împlinirea vârstei de 85 de ani?

Mă încearcă un sentiment de mulțumire că mai am oameni dragi lângă mine. Sigur, privesc, oarecum mai cu tristețe în urmă, iar pentru viitor nu prea pot face planuri prea departe. Asta este viața….

 

Cum ați petrecut această aniversare?

Am petrecut alături de prieteni, joia trecută, la un restaurant, ne-am strâns în jur de 30 de persoane, iar sâmbătă, când a fost ziua mea, am avut alături rude – veri, verișoare, dar și prieteni veniți din Brașov și din altă parte.

 

Care au fost cele mai frumoase momente din viața dumneavoastră de familie?

Când a venit pe lume fiica mea, desigur; când m-am căsătorit cu colegul, prietenul și iubitul meu din facultate, când au venit pe lume nepoatele.

 

Ce ne puteți spune despre familia dumneavoastră?

Mândria mea sunt mai ales nepoatele – au terminat facultățile în străinătate, una dintre fete, la Viena, iar cealaltă, la Nantes, în Franța; au primit o bursă în China, pentru doi ani,  au stat șase ani acolo – sigur, au mai venit și acasă; s-au împlinit profesional, lucrează, iar anul trecut au fost să-și dea doctoratul în Anglia. Una dintre fete a studiat științe politice, iar cealaltă, limbi străine, dar amândouă vorbesc patru limbi străine foarte bine! Păcat că sunt departe de noi…dar în fiecare an vin acasă într-o mică vacanță.
Ne-ați vorbit despre realizări din viața de familie, iar acum doresc să vă rog să ne spuneți și care considerați că sunt cele mai frumoase realizări profesionale ale dumneavoastră!

Am avut împliniri și în plan profesional (…). Am fost inginer chimist, am lucrat șase ani în fabrică; apoi Ministerul m-a numit director la Școala Textilă, unde am stat 18 ani. Atunci am realizat foarte multe, am muncit nemaipomenit, dar am avut și satisfacția că am lăsat ceva în urmă. Mulți ani la rând, foștii elevi veneau să mă viziteze! Chiar și vara aceasta au venit elevi și îmi pare rău că nu eram acasă. Din toată  țara aveam elevi. Era în vremea aceea în care s-a dezvoltat foarte mult industria în România – anii 1960-1970-80… se construiau întreprinderi textile, iar aici fiind fabrică veche, era școala și puteau să învețe teoria la liceu sau profesională, și aveau unde face practică – aveam și atelierele dotate cu utilaje specifice.

După anii 1990, (…) în septembrie,  am înființat Fundația „Mihai Viteazul”, care de atunci până astăzi există. Prima acțiune derulată de Fundație a avut loc la statuia lui Mihai Viteazul, atunci, în 1990. Doamna prof. ing. Maria Peligrad a preluat conducerea Fundației și va duce mai departe activitatea acesteia.

 

Sunteți foarte implicată și activă în manifestările civice, sociale. Ce vă motivează?
Cred că asta îmi este dat de la Dumnezeu! Întotdeauna am vrut să fac mai mult decât puteam și nu pentru mine, ci pentru cei din jur, pentru societate.

 

Și, pentru că aveți un stil de viață foarte dinamic, vă rog să ne spuneți ce activități aveți în plan, ce proiecte doriți să realizați în continuare?

 

Îmi doresc să mă implic în continuare, împreună cu doamna Peligrad, în activitățile Fundației „Mihai Viteazul”, să mai reușim să mai facem câte ceva! Îmi place să particip, să ajut, să fim împreună. Acum  ne pregătim de Festivalul de colinde și obiceiuri de iarnă „Crăciunul la români” și întotdeauna ne vin oaspeți numeroși, chiar și din Republica Moldova, și ne bucurăm! (…)

 

În finalul acestui interviu, vă spunem încă o dată, LA MULȚI ANI, și vă rugăm să transmiteți un mesaj, un gând, cititorilor „Mesagerul de Covasna”!

Cititorilor, covăsnenilor le transmit să nu uite că trăim în România, că suntem români, să sprijine românismul! Să fim mai uniți, mai implicați!

 

A consemnat Ana Ciorici Costache

 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail