Comisarul șef de poliție Marius – Daniel Ivașcu s-a născut în anul 1979, în municipiul Pitești, județul Ardeș, iar în anul 1998 a absolvit Liceul Ministerului de Interne „Constantin Brâncoveanu” din Ploiești. A urmat apoi Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București, unde a finalizat și studiile postuniversitare în domeniul dreptului administrativ. De-a lungul carierei sale a fost, pe rând, ofițer operativ în cadrul Biroului Rutier al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Brașov, ofițer specialist în cadrul Biroului Judiciar al Poliției municipiului Brașov, împuternicit șef Serviciu Rutier în cadrul IPJ Brașov, împuternicit șef al Biroului Drumuri Naționale și Europene din cadrul IPJ Brașov, iar în perioada 01 octombrie 2015 – 15 aprilie 2016 a fost numit șef al Serviciului Rutier din cadrul IPJ Covasna. La începutul lunii februarie a acestui an, comisarul șef a fost numit la comanda Inspectoratului Judeţean de Poliţie Covasna, fiind împuternicit să exercite interimatul pe funcţia de inspector-şef, după ce fostul comandant, Silviu Stoenescu, a ieșit la pensie.
Într-un interviu acordat ziarului nostru, l-am rugat să ne vorbescă, printre altele, despre planurile și proiectele pe care le are la conducerea instutuției, dar și despre problemele și neajunsurile cu care Inspectoratul de Poliție Județean Covasna se confruntă.
– Vă rugăm, pentru început, să ne spuneți câte ceva despre dumneavoastră. Când v-ați început cariera în poliție și ce v-a atras spre această meserie?
– Cariera în poliție am început-o în anul 2002, după ce am terminat cursurile Academiei de Poliție. Sunt și absolvent al Liceului Ministerului de Interne, de la Ploiești, așa că opțiunile nu erau foarte largi. Nu știu, probabil că spiritul justițiar pe care îl are orice copil care se joacă de-a hoții și polițiștii m-a atras spre această meserie.
– În luna februarie ați fost numit la comanda Inspectoratului de Poliție Județean, împuternicit să interimați funcția de inspector-șef, în urma pensionării fostului comandant Silviu Stoenescu. În ce circumstanțe ați ajuns aici și ce înseamnă acest interimat?
– Am fost desemnat prin dispoziția inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române să preiau exercitarea atribuțiilor de inspector-șef până când Inspectoratul General va organiza concurs pentru ocuparea funcției vacante.
– Deci nu este un post definitiv.
– Nu, este o modalitate de exercitare cu caracter temporar, a unei funcții vacante.
– Cum ați găsit Inspectoratul județean de Poliție Covasna? Care sunt problemele cele mai mari și ce ar mai trebui pus la punct, raportat la alte județe?
– Județul Covasna l-am găsit cu „un alt specific” față de Brașov, unde am lucrat 13 ani, este cu totul altă problematică. Procentul populației care trăiește și locuiește în mediul rural este net superior mediului urban, iar de aici pornește și problematica. Există activitățile de subzistență, și mă refer la agricultură, la creșterea animalelor; există un nivel de percepție al instrucției școlare și nivelul de educație primară, nivelul de trai, tradițiile și obiceiurile, toate acestea la un moment dat constituie o bază, și nu numai atât, constituie și niște coordonate în care evoluează fiecare individ în societate. În momentul în care un individ se dezvoltă în anumite condiții, tinde să le accepte ca fiind cele mai bune, cele mai normale. Pe orice palier al muncii de poliție am vorbi, fie că vorbim despre ordinea și siguranța publică, în care este inclusă și componenta de poliție rutieră, fie că vorbim despre investigații criminale unde sunt asimilate infracțiunile contra integrității corporale, infracțiuni din sfera portului de obiecte periculoase sau interzise la deținere, și putem să mergem chiar și spre alte genuri de infracțiuni, județul Covasna nu este un județ de risc. Nu înregistrăm în mod constant infracțiuni de mare violență, grupuri organizate care sunt pretabile să genereze stări de urgență, conflicte stradale și așa mai departe. Da, într-adevăr există o specificitate a infracționalității, și mă refer cu preponderență la cele contra patrimoniului, furturile, dar vorbim plecând de la nivelul de bază: furturi de subzistență, de produse agricole de pe câmp, de material lemnos, dar nu la nivel alarmant. În județul Covasna, din fericire, chiar dacă există una dintre cele mai mari suprafețe împădurite, nu există defrișări denumite generic „la ras”, sau o problematică generată de astfel de exploatări, inundații, torente. Vis-a-vis de infracționalitatea contra integrității corporale, a vieții și a sănătății, acestea sunt infracțiuni generate în primul rând de consumul de alcool, de conflicte spontane, adică nu există stări de conflict latente care la un moment dat să izbucnească și să capete altfel de proporții. Este vorba de loviri și alte violențe, degenerate, de exemplu, dintr-un conflict izbucnit spontan între doi vecini, care nu se înțeleg de la gard, de la pomii fructiferi.
– Primiți apeluri privind violența domestică? Puteți interveni astfel încât persoana abuzată să fie protejată, să nu mai fie agresată sau eventual găsită decedată ulterior, spre exemplu?
– Cam peste tot în țară există astfel de cazuri. Intervenim, iar în condițiile în care se instituie inclusiv mijloace de protecție legală, adică ordine de protecție, și se protocolează evenimentul ca atare, riscul de repretabilitate este unul minor. Nu o să arog o asemenea utopie încât să spun că riscul este zero, pentru că se poate repeta sau nu, dar mecanismele pe care noi le avem la îndemână, pe lângă faptul că suntem obligați să le folosim, le folosim, și vorbim inclusiv de consiliere psihologică, sesizarea altor organe în drept, dacă este vorba de protecția minorilor și așa mai departe. Nu asistăm efectiv la un conflict și încercăm să îl acoperim, facem inclusiv mediere, încercăm să mergem la esență, la ce a generat conflictul, și împreună cu psihologi, cu Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului dacă este cazul, cu orice alt actor din această sferă, să înlăturăm riscul escaladării sau producerii unui alt eveniment de genul acesta.
– Ca să demolăm mitul că ocupația principală a agentului de poliție este să „pândească” șoferi în intersecții și să aplice cât mai multe amenzi, vorbiți-ne despre această meserie, ce presupune munca în cadrul unui Inspectorat de Poliție, și care este viața de zi cu zi a agenților, în încercarea lor de a păstra liniștea și siguranța publică.
– Să începem cu începutul, cu pânda și cu mult hulitul și vehiculatul plan de amenzi: nu există așa ceva! Legislația din domeniu, în special materia contravențională – pentru că amenzile din sfera aceasta fac parte – este reglementată de legea cadru OUG nr. 2 / 2001, după care, pentru fiecare linie de muncă există norme de incriminare diferite. Mă refer aici la: Ordonanța 195/2002 privind Codul Rutier, Legea 61/1991 privind ordinea publică, cu mai multe documente subsecvente, tot de natură legislativă, și mă gândesc aici la Codul Silvic, Legea 12 /1990 privind actele și faptele de comerț, și așa mai departe. Prevederea strict imperativă, care este preluată în toate normele acestea, este că în momentul în care polițistul constată, fie prin propriile simțuri – în cazul contravențiilor la regimul rutier, altele decât cele care sunt imperios necesare să fie constatate cu mijloacele tehnice omologate și verificate metrologic – săvârșirea unei contravenții, el este obligat prin lege să dispună măsurile legale care sunt prevăzute în norma de incriminare. Deci repet, nu există un plan de amenzi, așa cum nu există pândă. Nu știu cum ar putea să fie ascunsă o autospecială care are însemnele poliției, care are rampa, mijloacele de semnalizare optică la vedere. Probabil că ar fi o inițiativă destul de bună, să ne uităm și în alte țări, unde există atât de multe mijloace de disimulat radarul; noi încă nu suntem nici pe departe la nivelul acela – există radare disimulate în tomberoane, în stâlpi, în fel și chip; în România nu există așa ceva.
– Care este dosarul cu autor necunoscut cu cel mai mare prejudiciu estimat, aflat în evidențele IPJ Covasna, și de când datează?
– Cel mai mare prejudiciu pe raza județului Covasna este furtul de la firma de pază și protecţie Ares Security, din anul 2009. Cazul se află la Parchet.
– Care este cel mai grav caz la care ați asistat?
– Peste tot în țară, cele mai grave cazuri în orice înseamnă poliție sunt, evident, infracțiunile de omor, în afară de cazurile de genocid și alte atacuri împotriva păcii și omenirii. Ca și infracționalitate specifică tuturor unităților de poliție este infracțiunea de omor, iar pe aceleași coordonate este recenta crimă din Sfântu Gheorghe. (…) Cazul se află la Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna.
– Și dacă tot v-am întrebat care a fost cel mai grav caz, care este cea mai comică sau ieștiă din comun situație pe care ați trăit-o de când sunteți în sistem?
– Când am fost sesizați prin apel la 112 despre furtul unui autovehicul. După ce am format o echipă complexă de cercetare la fața locului, plus măsurile care se dispun în sensul acesta, am găsit mașina. Se afla pe cealaltă latură a magazinului Șugaș, nu pe unde ieșise proprietarul. A parcat, a intrat printr-o latură a magazinului, a ieșit prin alta și nu și-a mai găsit mașina, așa că a sunat la poliție.
– Ați luat măsuri în acest caz?
– Da, evident. Există o sancțiune contravențională pentru alertarea fără drept.
– Care este situația angajaților din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Covasna? Sunt suficienți?
– Nu. Nu știu care inspector șef poate spune că are câți oameni își dorește.
– Câți angajați sunt la nivelul IPJ Covasna?
– În jur de 650.
– Unde ar mai fi lipsuri și de ce nu pot fi ele acoperite cu ușurință?
– Lipsuri ar mai fi destul de multe, cred că pe toate palierele: Poliție Rutieră, Poliție de ordine publică, Proximitate, Poliție de investigații criminale. (…) Tinerii nu se instruiesc de pe o zi pe alta, dacă vorbim despre ofițeri pregătirea lor durează între trei și patru ani, iar cea a agenților doi ani. Da, au fost mai multe măsuri dispuse de la nivelul Ministerului și al Inspectoratului General, au fost acele încadrări din sursă externă. Aici eficacitatea și eficiența se va vedea cu siguranță, pentru că ei au fost încadrați cu preponderență în structurile de ordine publică, și cel puțin în cazul județului Covasna în mediul rural, pentru că acolo erau cele mai semnificative lipsuri. Să formezi un polițist într-o unitate de învățământ a Ministerului durează doi, trei sau patru ani, și încadrările din sursă externă presupun, la fel, niște cursuri de inițiere în carieră, de perfecționare profesională, și așa mai departe.
– În curând IPJ Covasna va avea un nou sediu. De ce a fost nevoie de această nouă clădire și când se va întâmpla această mutare?
– Fostul sediu a fost retrocedat, și până într-un final trebuia găsită o soluție. Noi aici, cu partea operativă a Inspectoratului, a aparatului central, suntem în gazdă la Inspectoratul Județean de Jandarmi, și în mod normal, cum este și firesc, trebuie să strângem tot ceea ce înseamnă servicii către populație: partea de relații cu publicul, inclusiv a Poliției Rutiere, a Serviciului de Cazier Judiciar, și toate serviciile pe care poliția le oferă către populație, pe de o parte. Pe de altă parte, este normal să fim la un loc, și nu structurile de suport să fie într-o parte, iar cele operative în altă parte.
– Cam în ce stadiu se află lucrările?
– De exemplu, corpul A este gata în proporție de 85%, corpurile B și C procentual sunt mai scăzute, dar în primul rând este vorba de niște etape și timpi tehnologici. Nu poți turna o placă de beton între două niveluri și automat dimineața următoare să te apuci de zidărie, pentru că sunt niște normative tehnice.
– Ce fonduri sunt alocate pentru dotări? Ar mai fi nevoie se finanțare pentru finalizarea noului sediu?
– Finanțările vin treptat, alocările bugetare pentru investiții sunt trimestrializate.
– Ce planuri aveți în această perioadă în care asigurați intermiatul? Ce v-ați propus să schimbați?
– Perioada la care ne raportăm este foarte scurtă, dar mi-am propus în primul rând să am atâta celebralitate încât să nu stric ce au făcut bun alții înaintea mea. Mi-ar plăcea să meargă mult mai repede mutarea în noul sediu, să acopăr deficitul de personal și, până într-un final, să menținem județul la riscul scăzut în privința victimizării, fie că vorbim despre accidente rutiere, fie că vorbim despre infracțiuni contra patrimoniului, sau a sănătătții/integrității corporale. Sunt foarte multe de făcut, din păcate nimic nu se poate face peste noapte.
– Am văzut că la nivel național poliția face campanii împotriva jocului „Balena albastră”. Care este mesajul pe care îl transmite IPJ Covasna?
– În fiecare zi avem chiar și mesaje adresate exclusiv corpului profesoral, vis-a-vis de cum să rezoneze cu elevii, cum să transmită mesajele, pentru că până într-un final există și un risc generat de transmiterea eronată a unui mesaj, deturnarea efectului. Până într-un final poți să faci un copil curios dacă nu știi să transmiți un mesaj legat de o anumită amenințare, de un anumit risc. Ideea este că mesajele și cele două clipuri video pe care le vom pune la dispoziție, ca parteneri în acest program de prevenție, sunt făcute de specialiști de la nivelul Centrului de Informare și Relații Publice, psihologi, și așa mai departe. Problema este că acest mesaj, din punctul meu de vedere, ar trebui foarte concis și corect înțeles de cei care trebuie să îl transmită mai departe, altfel există riscul să transmitem un mesaj într-o formă care să genereze alte efecte, și atunci riscăm ca rezultatul să fie cu totul altul decât cel pe care ni l-am dorit. Este un risc, într-adevăr, este vorba despre un grup țintă care este vulnerabil, și aici vorbim despre copii aflați la vârsta pubertății, adică în momente din existență, din dezvoltarea individuală unde riscurile și apetența pentru nou sunt foarte foarte mari, la fel și curiozitatea. Riscul este real, nu unul utopic.
– Ca o concluzie, județul Covasna este un județ liniștit? Pot dormi cetățenii liniștiți?
– Pe indicatori de statistică operativă stăm bine, însă nu știu cât din indicatorii de statistică operativă au vreun fel de ecou în percepția publică, pentru că da, orice cetățean, orice părinte vrea să își plimbe copilul fără să se ferească de cine știe ce amenințări sau de riscuri. Toată lumea vrea să meargă la servici sau la plimbare, să se poată bucura de timpul liber, sau de orice alt moment dintr-o zi, fără să își pună semne de întrebare vis-a-vis de siguranța unui cartier, a unei străzi, a unui sector de drum. Da, este un oraș sigur, este un județ sigur, cu observațiile despre care am vorbit. Nu există o societate ideală.
– Ce mesaj le transmiteți locuitorilor județului Covasna, cititorilor ziarului nostru?
– Le transmit să aibă încredere în poliție, să mă creadă când le spun, și îmi asum cu toată cerebralitatea acest mesaj, că nu există plan de amenzi, nu există vendete la nivel poliție-populație, nu urmărim pe nimeni, nu vrem răul nimănui. Obiectivul prioritar este siguranța cetățeanului în orice fel de domeniu, inclusiv siguranța mediului de afaceri, siguranța publică, cea rutieră. Să fie alături de noi prin a ne sprijini, pentru că nu le putem ști chiar pe toate, așa că în momentul în care observă, spre exemplu, o tamponare, o mașină care lovește o altă mașină parcată, iar făptașul pleacă, să sune la 112 și să ne anunțe. Nimeni nu târăște pe nimeni nici în fața procurorului, nici în instanță, pentru că asta era percepția publică. Toată lumea vrea să schimbe ceva, dar schimbarea pornește de la individ; dacă eu mă schimb într-un anumit fel, mă pot aștepta ca și societatea să se schimbe într-un procent, mai mare sau mai mic. (…) Atâta timp cât reacționăm în sensul de a schimba ceva, de a îmbunătăți ceva, automat și societatea se schimbă.
A consemnat Ioana Ardeleanu
