O întâlnire pe tema dezvoltării producției de sfeclă de zahăr și a relațiilor de colaborare între producătorii de sfeclă de zahăr și principalul procesator în domeniu a avut loc ieri, la sediul Instituției Prefectului Județului Covasna.
Evenimentul a fost organizat la inițiativa producătorilor de zahăr, cu susținerea Instituției Prefectului Județul Covasna, a Consiliului Județean Covasna, a Direcției pentru Agricultură Județeană Covasna și a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Covasna și a reunit producători, procesatori de zahăr, reprezentanți ai unor instituții cu activitate în domeniu.
Printre invitați s-a numărat și directorul Direcției Generale de Politici Agricole din cadrul Ministerului Agriculturii, Viorel Morărescu.
Acesta a declarat că este necesară realizarea unei strategii pe termen scurt, mediu și lung, pentru dezvoltarea sectorului sfeclei de zahăr.
„Sectorul sfeclei de zahăr este extrem de important pentru noi, în contextul în care România are potențial natural și uman, condiții pedoclimatice pentru dezvoltarea culturii sfeclei de zahăr, și în Covasna există o tradiție în acest sens. Este adevărat că în ultima perioadă suprafeţele cultivate cu sfeclă au scăzut, dar cred că în viitor, ar trebui, împreună cu dumneavoastră, să dezvoltăm o strategie pe termen scurt, mediu şi lung în așa fel încât sectorul să-și ocupe rolul și importanța meritate (…).”- a spus directorul Viorel Morărescu.
Covasna, județ cu tradiție în producția sfeclei de zahăr
Prezent la eveniment, directorul Direcției Agricole a județului Covasna, ing. Konczei Csaba a precizat că judeţul are tradiţie de aproape 130 de ani în producția sfeclei de zahăr.
O analiză pe care directorul Konczei Csaba a prezentat-o arată că în ultimii 5 ani a scăzut suprafaţa cultivată în județ, ajungând de 3077 hectare, în 2012, la 1797 hectare, în 2016, însă în anul curent, tendința în ceea ce privește suprafața cu sfeclă de zahăr este în urcare.
Mai exact, în anul 2012, suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr era de 3077 hectare, iar producția totală, de 91.912 tone; în 2013, de 3585 hectare, iar producția totală, 150.625 tone. În 2014, sfecla de zahăr era cultivată pe 3389 hectare, iar producția totală era de 139.706 tone. În 2015, suprafața a început să scadă, ajungând la 2319 hectare, iar producția totală, de 64417 tone, în 2016, suprafața cu sfeclă de zahăr a ajuns la 1797 hectare, iar producția totală, 80.865 tone, iar în acest an, suprafața a ajuns la 1990 hectare.
„În 2017, trendul în ceea ce privește suprafața (cu sfeclă de zahăr n.r.) este în urcare. Producţiile cele mai bune au fost în 2014 şi 2016. Anul acesta-încă nu avem cifre finale, dar va fi în jur de 40 de tone la hectar.”- a arătat directorul Konczei Csaba.
Acesta a prezentat și cifre privind sectorul sfeclei de zahăr în județ, înainte de aderarea la Uniunea Europeană și după aderare.
Datele arată că producţia totală la nivel de judeţ a fost de 59.501 tone înainte de aderare (între anii 1990-2007), și după aderare (în perioada 2007-2017) a ajuns la 95.545 tone, iar producția medie a ajuns de la 23.894 kg/ha (1990-2007), la 35.218 kg/ha, după aderare (între 2007-2017).
În ceea ce privește numărul de producători, datele DAJ Covasna arată că, în anul 2012, era 446 producători de sfeclă de zahăr în județ, în anul 2013, 587; în anul 2014, 544; în anul 2015, 367; în anul 2016, 260, iar în 2017, 292.
Calitatea sfeclei de zahăr, crește anual
Prezenți la eveniment, reprezentanții Fabricii de zahăr – Bod au afirmat că au constatat, de la an la an, o creștere a calității materiei prime de la producători, ceea ce „influențează foarte mult atât procesarea, dar și costurile, cât și calitatea zahărului.”
Reprezentanții fabricii de zahăr Bod au transmis și că grija față de sfecla de zahăr și pentru protejarea calităților ei trebuie să fie continuă, iar fabrica o are în permanență.
„ De ce? Pentru că o sfeclă prelucrată proaspătă, are alte calități și trebuie să fim foarte atenți la aceste aspecte. Deci, vrem să prelucrăm mai mult, vrem să prelucrăm într-un timp cât mai scurt, ca ea să-și păstreze aceste calități.”- au arătat reprezentanții fabricii, care au precizat și că prețul zahărului este foarte mic.
„Acest zahăr pe care noi îl obținem aici, nu e vorba de patriotism local, dar are ceva, a împrumutat ceva din pământul acesta și dă acea savoare pe care nu o întâlnim altundeva (…). Contează și patriotismul local în aprecierea acestui zahăr și în a-l consuma înaintea celorlalte, și ne-am bucura foarte mult ca oamenii să înțeleagă acest lucru, pentru că până la urmă reprezintă un factor economic.”- au menționat reprezentanții fabricii.
În cadrul întâlnirii, s-a adus în discuție și ideea ca producătorii să se grupeze.
Câteva sugestii și observații din partea producătorilor
Prezent la eveniment, Fazakas Tibor- producător de sfeclă și membru în conducerea asociației de producători de sfeclă Bod, a susținut că este necesară crearea sistemului național de irigații și că aceasta ar trebui să fie o prioritate.
„Producția de sfeclă, pe meleagurile noastre, are o vechime de în jur de 130 ani (…), iar în prezent, după cum se vede și din cifre, se poate constata că din partea producătorilor există voință de a produce sfeclă, însă acest lucru nu este suficient, pentru că trebuie să existe și partea cealaltă: piața, piața care absoarbe, prelucrează și plătește acest produs. Așa cum s-a remarcat, meleagurile noastre și în general România are condiții climaterice favorabile pentru producerea acestui produs. Noi constatăm, însă, că depindem de vicisitudinile vremii, deci când avem un an agricol favorabil în ceea ce privește precipitațiile, cum s-a văzut anul trecut, aveam o producție bună, în creștere, iar când avem secetă, producția suferă. Din ce cauză? Pentru că sistemele de irigații care au existat au fost distruse, iar cele noi pe care a trebuit să le reconstruim în toată țara nu prea există (…). Crearea sistemului național de irigații trebuie să fie o prioritate pentru toate guvernele care sunt și care vin de acum încolo. De partea cealaltă, a procesatorului, a prelucrării, trebuie să vedem ce se întâmplă în Europa și ce s-a întâmplat și ce se întâmplă la noi în țară. Majoritatea fabricilor au fost cumpărate de firme străine multinaţionale care fac politica sectorului sfeclei de zahăr în toată Europa. Ca sa contracarăm politicile lor (…), intervenția statului e imperios necesară. ”- a spus Fazakas Tibor.
„Fabrica de la Bod trebuie sprijinită”
Acesta a subliniat că Fabrica de zahăr Bod trebuie susținută, menținută, „cu orice efort!”
„ În România se închide o fabrică, cea de la Oradea. Fabrica de la Bod trebuie ţinută în viaţă cu orice efort. Este interesul României, al agricultorilor. Această fabrică trebuie spriinită pentru a se retehnologiza și pentru a rămâne pe piața românească. Este un interes național, consider eu, și aici trebuie găsite modalitățile să apărăm interesul național şi în faţa concurenţilor şi a politicilor agrare elaborate la Bruxelles și așa mai departe. După mine, astea sunt principalele demersuri care trebuie făcute în viitor.” – a afirmat Fazakas Tibor.
Ana Ciorici Costache
