Încă o ediţie a Târgului Slow Food „Roadele Pământului”® s-a încheiat

Invitaţie la o alimentaţie sănătoasă şi variată

… În prima zi din recentul final de săptămână a fost căldură mare, monşer. Cum ar fi spus nenea Iancu.   Duminică, în schimb – vreme plăcută.  Sâmbătă, 10 august 2013,însă  la ora deschiderii ediţiei cu numărul 44 şi prima pe acest an a Târgului  Slow Food „Roadele Pământului”® era torid  ca în…Africa!

Soarele  te lovea în moalele  capului încă de la primele ore. Ca atare, n-am întâlnit  buluceală de vizitatori, ca de obicei, la „tăierea planglicii”.

Un nou amplasament

Aceasta  şi datorită faptului  că am avut de-a face cu un nou amplasament  al evenimentului, ce de regulă se ţinea în centrul Braşovului, în Piaţa Sfatului. Dar nici  la  International Trade Center  Braşov un e rău. Locaţia este mult mai generoasă şi se găseşte pe un traseu auto foarte circulat, mai cu seamă pentru cumpărătorii aflaţi în tranzit ori veniţi la shopping în marele oraş de sub Tâmpa, aşa cum fac mulţi covăsneni.

Aşadar,   la ora 10,00 când s-a deschis manifestarea expoziţională cu vânzare, eram de faţă pentru a relata  despre Târg, aşa cum am promis.

Momentul fiind  cam matinal,   unii concetăţeni  îşi savurau încă  tihnit cafeluţa,  gospodinele mai roboteau  prin bucătărie, lăsând pentru mai târziu plăcerea vizitei şi a cumpărăturilor. Deşi, în condiţiile specific  ultimelor zile de vară excesiv de fierbinte, era mult mai indicat să faci aprovizionarea  cât mai devreme.

Promisiunea trebuia respectată !

Cum am promis în articolul nostru de vineri dedicat acestui subiect, am ţinut să onorez  invitaţia organizatortilor, spre a  vedea  cum se prezintă. Fireşte, la început am dat o raită ca „din avion” prin spaţioasa  parcare ca  să mă acomodez cu actuala relocare, după care am luat la puricat fiecare  tarabă, depistând  locul unde se găseau bunătăţile preferate.

Da, brânzeturile – care au reprezentat vedeta ediţiei – erau într-o mare varietate,  depistând preparate din lapte de vacă, dar şi de oaie ori capră.  De asemenea, nu lipseau palinca de Bihor, mezelurile de la Rupea, celebrul magiun de Topoloveni, muştarul de Tecuci (la fel de vestit), delicatese din peşte, dulciuri ca la mama acasă, gemuri, compoturi şi alte bunătăţi.  Ca şi produsele din Secuime: pâinea de vatră, turta dulce, prăjiturile cu miere şi nucă. Îmmm…

“Sunt pentru prima data la o asemenea manifestare”

„Sunt pentru prima data la un astfel de Târg – ne-a declarat d-na Oana Popica, din Întorsura Buzăului. Mergeam cu maşina spre Carrefour  pe Calea Bucureştiului să mă aprovizionez,  aşa cum fac de două ori pe lună, şi  mi-a atras atenţia afişul mare de pe clădire. Astfel că am întors şi am intrat în parcare. Surpriza a fost plăcută şi am luat la pas fiecare stand. M-au impresionat produsele apicole, de carmangerie, ca şi varietatea extraordinară a plantele medicinale. Am şi târguit câte ceva. Pe viitor, dacă o să ştiu din vreme, am să vin special.

Nu prea ştiu care este scopul şi deviza acestei expoziţii, cred că sunt numai produse naturale, ecologice. Dacă o să scrieţi un articol în „Mesagerul de Covasna” (ziar pe care îl citesc), o să aflu şi eu mai multe”.

Stimată d-nă Popica, iată, vă satisfacem curiozitatea…

 O punere în temă

De la mai vechea noastră colaboratoare, Liana Stănescu, secretar executiv al Asociaţiei „Roadele Pământului”, am aflat că de-a lungul celor cinci ani de existenţă,  organizatorii au descoperit  în jur de 50 de mici producatori de alimente tradiţionale, sănătoase, bio, alimente făcute în gospodăria proprie după reţete vechi. Ca atare,  i-au susţinut pe aceşti apărători ai vechilor bucate româneşti, ajutându-i  să-şi promoveze produsele în mod organizat.

Această publicitate se realizează atât pe plan local, cât şi peste hotare  prin intermediul Târgului „Roadele Pamantului”® sau a altor evenimente sub  egida Slow Food. Majoritatea  producătorilor participanţi sunt membri Slow Food,  prin urmare Târgul  nu este o verigă  suplimentară între producători şi consumatori, ci promovează  nemijlocit interesele a zeci de mici gospodari  adepti ai alimentaţiei  ecologice, fără „E”-uri, conservanţi şi coloranţi.

Adepţi  ai acestei filosofii în 160 de ţări

Slow Food constituie o organizaţie non-profit, eco-gastronomică, care se preocupă de promovarea  produselor alimentare locale de calitate, ca replică la invazia mâncărurilor de tip Fast Food (de aici vine şi jocul de cuvinte în limba engleză),  combătându-se  tendinţa de dispariţie a preparatelor cu specific local româneşti.

Ce poate fi mai nobil?

Se doreşte în acelaşi timp  tragerea unui semnal de alarmă faţă de  dezinteresul unor semeni  (mai cu seamă  tineri) faţă de calitatea hranei pe care o consumă, a provenienţei şi a bunului gust – la modul propriu.

Ar trebui conştientizat faptul că  modul în care populaţia unei ţări face alegerile culinare îi afectează sănătatea, dar şi mediul inconjurator.

Slow Food este o reţea internaţională, ce a fost  fondată în anul 1989 în Italia, numarând  în prezent peste 100.000 de adepţi  ai acestei filosofii alimentare în 160 de ţări. Printre care şi tot mai mulţi români.

Opinii fel de fel

Am stat de vorbă cu mai mulţi comercianţi, dar şi cumpărători, opiniile fiind fel de fel. S-a desprins ideea că, totuşi,  Piaţa Sfatului constituie  un loc mult mai bun, deoarece are dever, pe acolo trec mulţi turişti  din ţară şi străinătate, atraşi de frumuseţea Braşovului. Iar cu prilejul plimbării, descoperă şi această oază de hrană naturală.

Ţin minte că am discutat chiar şi cu o…japoneză la una dintre ediţiile precedente, care se arătase extraordinar de încântată de idea originală a Târgului, având câteva plase pline cu bunătăţi.

Dezavantaje şi…avantaje

La ITC Braşov (International Trade Center) accesul oaspeţilor  străini  este cam  „peste mână”,  ne-au spus unii. „Dacă nu ştii, nu vii!”, a ţinut să sublinieze cu talc şi un pensionar ce umblă zilnic prin pieţe, dl.  Geko György.

„Deocamdată, destul de  puţină lume a aflat de noul spaţiu expoziţional în aer liber din municipiul de sub Tâmpa, aşa că va mai dura până se va creea vadul tradiţional”, a adăugat şi d-na Elena Hozoi.

Avantajele nu lipsesc însă, existând o suprafaţă de expunere mult mai generoasă,  la care se adăugă un  loc de parcare adecvat, care lipsea în centrul oraşului.

Una peste alta, părerile sunt amestecate, dar e cert că Târgul Slow Food „Roadele Pământului”® trebuie să continue.

…Oare la Sf. Gheorghe nu s-ar putea realiza o mini-ediţie?

Horia C. Deliu