A mai căzut un stejar falnic din codrii Basarabiei româneşti. Poetul şi omul politic Nicolae Dabija a fost un militant neobosit pentru renaştere naţională din Republica Moldova, pentru revenirea limbii române la grafia latină şi decretarea ei ca limbă oficială în Republica Moldova, pentru întregirea naţiunii române. Prin întreaga sa operă literară şi activitate civică şi politică, cărturarul patriot Nicolae Dabija rămâne o personalitate simbol a culturii române şi al vieţii publice româneşti, la răscrucea dintre veacuri şi milenii. Împreună cu Grigore Vieru, IPS Petru, Ion Ungureanu, Valeriu Matei, Mihai Cimpoi, Nina Josu, Ioan Negrei, Ioan Varta, Vlad Cubreacov, Nicolae Dabija a fost un distins prieten al românilor din Arcul Intracarpatic, un bun cunoscător al realităţilor complexe din această binecuvântată zonă multietnică din inima României, a asemănărilor, din acest punct de vedere, cu situaţia din Basarabia. De fiecare dată, l-am primit cu drag pe meleagurile mioritice ale Arcului Intracarpatic, la rândul nostru beneficiind de cunoscuta ospitalitate a românilor basarabeni şi de atenţia cuvenită din partea scriitorului Nicolae Dabija şi a colegiilor Domniei sale.
Acum, la despărţirea vremelnică de îndrăgitul nostru prieten Nicolae Dabija, reluăm, într- o formă actualizată, articolul „Românii din Covasna și Harghita și românii din Basarabia se înțeleg din priviri” apărut, cu ani în urmă, în revista „Astra Buzăul Ardelean”.
Legăturile dintre românii din Arcul Intracarpatic cu românii din Basarabia se pierd în negura istoriei. Cele mai vechi și durabile dintre aceste legături le-au stabilit păstorii transhumanți din Covasna –Voinești, Brețcu, Poiana Sărată, Buzăul Ardelean și alte localități din curbura interioară a Carpaților. Acești „antemergători ai unirii românilor” au ajuns cu turmelor lor până în Caucaz. Mulți dintre ei s-au căsătorit și au rămas în Basarabia, alți și-au adus soțiile pe meleagurile natale. Mișcarea pendulatorie anuală a turmelor de oi a fost însoțită de circulația cărților religioase și laice, iar mai târziu, a presei și a altor bunuri culturale și materiale. Alături și împreună cu negustorii brașoveni, au avut statornice legături comerciale și negustorii din Târgu Secuiesc, Brețcu, Poiana Sărată, Topliţa, Gheorgheni, Tulgheş ş.a. De-a lungul vremii, mulți români basarabeni au parcurs cunoscutele drumuri comerciale din pasurile Carpaţilor Răsăriteni.
La pregătirea și desfășurarea evenimentelor istorice din primăvara anului 1918, care au consfințit unirea Basarabiei cu țara mamă au participat și intelectuali români din fostul județ Treiscaune. Între aceștia, s-au aflat tânărul student Nicolae Colan, viitorul mitropolit Nicolae Colan, care, împreună cu Onisifor Ghibu, Romulus Cioflec și alți intelectuali ardeleni refugiați au ajutat la redactarea publicațiilor „Cuvânt moldovenesc” și „Sfatului Țării”, Şcoala moldovenească editate la Chișinău, în limba română cu alfabet latin.
Potrivit profesoarei Luminiţa Cornea, profesorul Romulus Cioflec s-a remarcat și prin activitatea în domeniul învăţământului, deoarece, până în 1918, basarabenii nu au dispus de şcoli în limba maternă, fiind obligaţi de regimul ţarist să înveţe în ruseşte. A participat la Congresul învățătorilor din Basarabia și a fost profesor titular la Liceul Nr. 2 de Băieţi (devenit, din 1924, Liceul de băieţi ”Mihai Eminescu”). Volumul Pe urmele Basarabiei, de Romulus Cioflec este „nu este numai o carte de memorialistică, ci este o carte a crezului autorului despre naţiunea română, prin ce are ea specific în Basarabia”. Pentru participarea la mișcarea națională politică și culturală din Basarabia anilor 1917-1918, Romulus Cioflec primește Medalia „Bărbăție și credință”, clasa I.
În perioada interbelică, aflați pentru prima dată în granițele statului național „România Mare”, relațiile dintre românii din Arcul Intracarpatic cu cei din Basarabia au cunoscut o dezvoltare fără precedent. A crescut numărul vizitele reciproce, a excursiilor de documentare, turneelor de propagandă națională ale Teatrului Naţional din Chişinău‚ subvenționate de la bugetul de stat. Basarabenii au descoperit farmecul și binefacerile cunoscutelor stațiuni balneare din sud-estul Transilvaniei: Borsec, Băile Tușnad, Covasna, Vâlcele, Malnaș etc., iar ardelenii cetățile și mănăstirile din Basarabia, ospitalitatea basarabenilor, precum și calitățile vinurilor moldovenești…. Documentele vremii vorbesc și despre o frumoasă solidaritate frățească, concretizată prin organizarea de colecte publice pentru ajutorarea cetățenilor unor localități din Basarabia, care au avut de suferit de pe urma unor calamități naturale (secete, inundații etc.), sau pentru ridicarea unor biserici ortodoxe și monumente de for public. Un reper de excepție al acestor legături îl reprezintă rodnica păstorire a Episcopului Justinian Teculescu, născut la Voinești-Covasna, în scaunul Episcopiei de Cetatea Albă -Ismail , în perioada 1924 -1932.
Rapturile teritoriale din vara și toamna anului 1940, care au condus la ruperea din trupul țării a Transilvaniei de Nord – Est, a Basarabiei și nordului Bucovinei, cât și evenimentele din anii 1944 -1945 și din primii ani ai instaurării regimului comunist, au produs numeroase drame umane și tragedii de nedescris. Atât românii din majoritatea localităților Arcului Intracarpatic, cât și cei din Basarabia, care au scăpat de la omoruri și schingiuiri, au fost nevoiți să apuce pe căile bejeniei. Documentele vremii vorbesc, prin fapte emoționante, de o mare omenie și iubire creștină, despre modul exemplar în care autoritățile statului român au gestionat problema refugiaților ardeleni și basarabeni, dar și despre solidaritatea frățească manifestată la nivelul comunităților locale.
Cu toate restricțiile din perioada regimului comunist, legăturile dintre cele două comunități românești nu au încetat. În acest sens, menționăm pe norocoșii participanți la excursiile în URSS- cu sau fără opriri la Chișinău, abonamentele la „Moldova socialistă” (publicație care era redactată cu litere chirilice) ale unor cetățeni din judeţul Covasna, emisiunile de la Radio „Europa Liberă”, dar și de la Radio Iași și Chișinău, și chiar de la Televiziunea din Chișinău – în ultimii ani ai regimului comunist (recepţionate în Sfântu Gheorghe cu antene speciale), volume semnate de Ion Druță și Grigore Vieru, exemplarele din excepţionala revistă ”Literatura şi artă”, redactor şef, scriitorul patriot Nicolae Dabija și multe, multe rugăciuni, foarte mult dor și speranța revenirii la normalitate, speranță care nu a încetat nici o clipă, în toţi anii de tristă amintire.
După evenimentele din decembrie 1989 și explozia de bucurie manifestată la „Podul de flori” au fost reînnodate legăturile culturale, ecleziale, instituționale, sociale etc, dintre românii basarabeni şi cei din Arcul Intracarpatic. Au fost făcute numeroase donații de cărți unor biblioteci publice, școli și asociații culturale din Basarabia; a devenit o tradiție participarea formațiilor de colindători și obiceiuri de iarnă din Basarabia, la Festivalul de colinde și obiceiuri „Crăciunul la români” organizat la Sfântu Gheorghe și în alte localități din județele Covasna și Harghita, de către Fundația Culturală „Mihai Viteazul”, la Festivalul „Ciobănașul” de la întorsura Buzăului, „Miorița” de la Toplița, la Sântilia de la Covasna ș.a.; mai mulți elevi din Basarabia au învățat la școlile din cele două județe; au fost organizate tabere școlare, schimburi de experiență între școli, proiecte comune organizate de Asociaţia Învăţătorilor Harghiteni, înfrățiri de localități, o frumoasă colaborare s-a stabilit între oraşele înfrăţite, Covasna şi Călăraşi etc. După plecarea tinerilor actori repartizați, înainte de 1989, la Teatrul „Andrei Mureșanu”, au dat curs invitației de a se stabili în Sfântu Gheorghe actorii Valentina Cazacu, Nicolae Croitoru, Ina Andriucă, Valeriu Andruța.
În calitate de consilier județean independent, în Consiliul Județean Covasna, în legislatura 1996 -2000, am inițiat înfrățirea județului Covasna cu județul Chișinău. Din păcate, după desființarea județelor din Republica Moldova, de către președintele Voronin, această superbă înfrățire a rămas fără obiect… În anul 2019, la propunerea consilierilor judeţeni români (Florentina Teacă, Cosmin Boricean, Sabin Calinic, Ion Deaconu, Olimpiu Floroian şi Cătălin Morar) au început demersurile pentru înfrăţirea judeţului Covasna cu raionul Cimișlia.
De o mare încărcătură simbolică a fost acordarea titlului de Cetățean de onoare al orașului Toplița, îndrăgitului poet patriot Grigore Vieru, primul titlul de acest fel primit în România. Cu acest prilej, Grigore Vieru a declarat:„Faptul că sunt membru al Academiei Române și cetățean de onoare al orașului Toplița, pentru mine contează mai mult decât Premiul Nobel”. Aflați într-o vizită de documentare, organizată de către Despărțământul ASTRA Covasna-Harghita, la Ambasada României din Chișinău, poeţii Grigore Vieru şi Nicolae Dabija a declarat: „Domnule ambasador, Cu românii din Covasna și Harghita, noi, românii din Basarabia, ne înțelegem din priviri; noi avem experiența istorică cunoscută a conviețuirii cu rușii, iar ei, pe aceea cu ungurii”.
La invitația Despărțământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iași, condus cu atâta dăruire de prof. Areta Moșu, mai mulți profesori, arhiviști și muzeografi din județele Covasna și Harghita au participat la sesiuni de comunicări, simpozioane, colocvii, dezbateri, lansări de carte, vizite documentare etc. La rândul lor, de-a lungul anilor mai mulți cercetători, istorici arheologi din Basarabia au participat la manifestările cultural – științifice organizate în cele două județe. Prin grija Asociațiunii ASTRA, din inițiativa prof. dr. Luminița Cornea, în anul 2016, la Manta, în Basarabia a fost dezvelită o placă omagială în memoria episcopului Justinian Teculescu. O colaborare rodnică are loc între muzee și institute de cercetare din Republica Moldova și Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, condus cu rezultate remarcabile, de peste un sfert de veac, de distinsul arheolog şi manager Valerii Kavruc, şi unde activează cu succes eruditul cercetătorul Alexandru Popa, ambii basarabeni.
După 1990, în fiecare an, la sfârșitul lunii martie, la Sfântu Gheorghe, este marcată ziua unirii Basarabiei cu țara mamă. De-a lungul anilor, la aceste manifestări, precum și la cele din cadrul „Zilelor Miron Cristea” de la Toplița şi multe altele, au participat numeroși intelectuali basarabeni, membrii ai mediului academic, cultural, politic și civic. Dintre aceștia să amintim pe Ion Ungureanu, Valeriu Matei, Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Nina Josu, Ioan Negrei, Ioan Varta,Vlad Cubreacov și mulți alții. Lideri ai asociațiilor culturale și civice, ziariști și alți formatori de opinie, miniștrii, parlamentari și mulți tineri, au fost nelipsiți de la cele 16 ediții ale Universității de vară de la Izvoru Mureșului și de la Tabără de Vară de la Pădureni, județul Covasna, aduse la cunoştinţa publicului de Agenţia de ştiri a românilor de pretutindeni „RGN”, condusă de prietenul nostru comun Eugen Popescu. Platforma unionistă „Acțiunea 2012” a fost o prezență activă și pragmatică în viața publică a celor două comunități.
La toate aceste „borne” ale solidarităţii româneşti, să adăugăm, pe lângă bibliotecile româneşti înfiinţate de cărturari patrioţi Teodor Ardelean din Baia Mare, Nicolae Băciuţ, Dimitrie Poptănaş, Lazăr Lădaru şi Valentin Marica din Tg. Mureş, cărţile, studiile şi articolele scrise despre Basarabia şi „iarăşi Basarabia” de către Ilie Şandru, Mihai Suciu, Catinca Agache, Ioan Ciurea –Weidner, Luminiţa Cornea, Vasile Stancu, Ioan Lăcătuşu, Mihaela Aionesei ş.a, audiobookurile şi CD-urile cu poeziile îndrăgitului poet Ionel Simota, din Miercurea-Ciuc editate de Radio Moldova, interviurile luate de redactorii postului de radio din Chişinău- Maria Săhărţeanu şi Alina Chiriac Ivașcu, unor lideri ai comunităţile româneşti din Arcul Intracarpatic, premiile acordate de Asociaţia „Răsăritul Românesc” din Chişinău, condusă de cunoscutul cărturar şi luptător pentru unirea românilor Vlad Cubreacov- a cărui strămoşi sunt din Poiana Sărată, fostul judeţ Treiscaune- unor intelectuali din Curbura interioară a Carpaţilor, elevi basarabeni care au învăţat la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe, căsătoriile încheiate între bărbaţii şi femeile, de pe cele două maluri ale Prutului, prezenţa comercianţilor basarabeni în „pieţele ruseşti” din zonă, şi a miilor de turişti care îşi petrec concediile în cunoscutele staţiuni balneare din sud – estul Transilvaniei, şi multe altele.
Această succintă trecere în revistă, prezintă „fundaţia” pe care putem clădi perpetuarea, în forme și modalități actualizate, diversificate și amplificate de „revoluția” din domeniul comunicaților prin Internet, a relațiilor trainice stabilite pe multiple planuri, între românii din Arcul Intracarpatic și cei din provincia istorică Basarabia, relaţii care au fost promovate cu succes de elita românească din cele două regiuni, în rândul căreia un loc distinct la ocupat regretatul scriitor şi om politic Nicolae Dabija. Bunul Dumnezeu să-l odihnească, în lumea celor drepţi, iar pe noi să ne învrednicească să-i cinstim memoria, după vorbele şi faptele sale, puse în slujba românilor.
Dr. Ioan LĂCĂTUȘU
