Profesorul, publicistul, scriitorul, cercetătorul, editorul și omul de cultură și de omenie Mihai Suciu, din Târgu Mureș, născut în Voșlobeni, județul Harghita, în 6 februarie 2024, a împlinit venerabila vârstă de 80 de ani.
Prin îndelungata și rodnica sa activitate desfășurată în domeniile învățământului, publicisticii, culturii, cercetării științifice, admimnistrației publice și a societății civile, Mihai Suciu este o personalitate cunoscută și apreciată.
În decursul anilor, despre Mihai Suciu și opera sa s-au scris numeroase, cuprinzătoare și convingătoare referințe. În anul 2018, în colecția „Profesioniștii noștri”, din cadrul Editurii Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna – Harghita a apărut volumul „Profesioniștii noștri 21. Mihai Suciu – om de cultură și om de omenie”, ediție îngrijită de de Ana-Maria Crișan și Ioan Lăcătușu.
Prin tot ce a făcut de-a lungul vieţii pentru promovarea limbii române şi a valorilor perene ale istoriei şi culturii româneşti, omul de spirit şi trăire românească autentică Mihai Suciu şi-a câştigat un loc pe deplin meritat în elita personalităţilor născute în curbura interioară a Carpaţilor, zonă binecuvântată din inima României.
Mihai Suciu s-a născut la 6 februarie 1945, în Voșlobeni, județul Harghita. A absolvit Școala Generală Voșlobeni (1958). A urmat Liceul la Gheorgheni (promoţia 1962), apoi Facultatea de Filologie, Secția Limba și literatura română, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca (1972). A absolvit şi un curs postuniversitar de ziaristică, la București, în 1974. Şi-a susținut doctoratul la Universitatea de Arte Târgu Mureș în 2011.
Și-a început cariera profesională ca profesor în satul natal, Voșlobeni și a finalizat-o ca profesor la instituţii de cultură reprezentative, ca profesor asociat în învățământul superior cu profil de jurnalism și comunicare din Tg. Mureș, predând atât în cadrul Universității „Dimitrie Cantemir” (1995-1998), cât și al Universităţii de Arte (2004-2014). După ce a funcționat ca profesor la școala din satul natal (1967-1972), timp de peste trei decenii a desfășurat o prolifică și apreciată activitate publicistică, în calitate de: redactor, publicist comentator, secretar general de redacție, redactor șef adjunct și redactor șef la Postul de Radio Târgu Mureș și la mai multe publicații din Târgu-Mureș, devenind unul dintre cei mai talentaţi jurnalişti mureşeni. Până în 1985, când studiourile regionale de radio au fost desființate, a slujit conştiincios instituția radioului public, făcându-se auzit în eter cu vocea sa inconfundabilă, fie ca reporter frenetic de teren, fie ca realizator al unor emisiuni memorabile despre moștenirea etnografică și cultural-istorică a Transilvaniei.
După căderea regimului comunist, a fost redactor-fondator al cotidianului „Cuvântul liber”, în a cărui echipă redacțională a activat până în 1999. Impulsionat de avântul presei postdecembriste și captivat de actualitatea imediată, s-a dedicat apoi unei gazete de atitudine, ocupându-se, ca secretar general de redacție (1999-2001) și ca redactor-șef (2001-2002), de apariția cotidianului de investigație și de propagare a valorilor democratice „Recurs”. Cu același entuziasm s-a exprimat ca publicist comentator la cotidianul „24 ore mureșene”, fiind și colaborator al periodicului „LitArt” și al publicației on-line „muresmedia.ro”. Mihai Suciu a fost și este ziaristul preocupat de adevăr și corectitudine, transmițând încredere cititorului, sintagma lui Caragiale „Cinste și gramatică” definindu-l perfect.
A colaborat și colaborează la mai multe reviste, ziare, posturi de radio și televiziune. Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, în mai multe legislaturi fiind ales în conducerea acestei prestigioase asociații profesionale, iar în perioada 2003-2005 a îndeplinit funcția de vicepreședinte al UZPR. Pentru bogata sa activitate publicistică a fost răsplătit cu mai multe premii, diplome de excelență și de onoare.
Mihai Suciu este autorul volumelor: Părinții noștri, țăranii (Editura Brăduț, 1995), Rația de har (Editura Brăduț, 1997), America, prezent continuu (Editura Brăduț, 2001), Prutul dintre noi (Fundația Culturală „Vasile Netea”, 2004), Obligaţi timpului lor (Editura Ardealul, 2015), La porțile puterii (Editura Eurocaraptica, 2024), Ocnă all inclusive (Editura UZPR, 2023), a două lucrări în manuscris și al altor lucrări științifice, studii și articole pe teme de folclor – filologie – presă.
Cu lucrări de specialitate în domeniul etnografiei, filologiei și al mass-media, a participat la diferite foruri și reuniuni științifice, în țară și străinătate, nelipsind de la manifestările cultural-științifice organizate în Toplița, Izvoru Mureș, Miercurea-Ciuc, Sfântu Gheorghe, Covasna și în localități din jud. Mureș.
A fost consilier al Instituției Prefectului – Județul Mureș pentru domeniile Învățământ-Cultură (2001-2011). Împreună cu soția sa, arhitecta și scriitoarea Ana Maria Crișan și fiul, Brăduț Crișan, au pus bazele Editurii „Brăduț”, deținând un atestat în profil editorial emis de Ministerul Culturii (1993).
Ca editor, printre altele, a avut satisfacţia „de a readuce în contemporaneitate «lucrarea» şi imaginea celui mai dotat şi mai devotat om al şcolii provenit din satul său de baştină, «Dascălul-cărturar» Teodor Chindea”.
Talentul scriitorului, îmbinat cu măiestria profesorului de limba română, cu exigențele cercetătorului în științele socio-umane, cu „armele” specifice jurnalistului și cu experiența de viață a omului implicat în viața publică românească locală, regională și națională, asigură calitatea de excepție a textului menționat, text judicios structurat cronologic și tematic, astfel: De la „boţul de humă însufleţită”, la „trestia gânditoare”; Primul scâncet… bărbătesc; Obârşia; Părinţii; Bunicii; Şcoala; Anii de liceu; Studenţia; Ex-catedra; Pe drumul fără de întoarcere al presei; Peregrin prin lumea mare.
„Din cărțile publicate”, Mihai Suciu prezintă succint și convingător conținutul cărților sale, evidențiind temele abordate, personajele principale, contextul istoric, cultural și social politic, învățămintele și mesajele ce se desprind din acestea, după cum urmează:
„Părinții noștri, Țăranii – Editura BRĂDUȚ, 1995, surprinde tușe ale unei profesii pe cale de dispariție – țăran – din perspectiva involuției și a ieșirii din scena actualității și intrarea în istorie a clasei țărănești în ultimul sfert de veac XX.
„Rația de har, Editura BRĂDUȚ, 1997, este consacrată «zilei de duminică» a satului și a săteanului, reunind portretele unor creatori populari consacrați: poeți populari, cântăreți, instrumentiști, pictori, olari de faimă («NESOMN LA IZVOARE»), interviuri cu nume de prim-plan ale scenei folclorului românesc contemporan
„America, prezent continuu, Editura BRĂDUȚ, 2001, propune un itinerar prin spațiul și timpul «Lumii Noi» – Statele Unite ale Americii -, ecou și efect al participării autorului la Congresul ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE DE ARTE ȘI ȘTIINȚE DE LA Reno, Nevada, SUA, din august 1995.
„Prutul dintre noi, Fundația Culturală «VASILE NETEA», 2004, introspectează destine umane la liziera tragicului dintr-un spațiu românesc durut și pierdut de când Prutul a devenit, din mijloc, hotar de țară, urmare a lăcomiilor și a rapturilor, cu sau fără patalamale: Basarabia și nordul Bucovinei. Sunt surprinse și reconstituite falsuri operate prin geografii și istorii, destine și chiar vieți amputate, secvențe înfiorătoare din lung-metrajul suferințelor acestui neam”.
„Obligaţi timpului lor”, Editura ARDEALUL, 2015, reunește o suită de interviuri-portret. Lista interlocutorilor este impresionantă și cuprinde numele unor valoroase personalități ale vieții publice românești: În volumul de față sunt redate interviurile cu: MARIN SORESCU: „Din când în când, ies şi eu în arenă…”; DUMITRU FĂRCAŞ: „Nu-i lumea aceea pentru mine!”; Artistul plastic GHEORGHE VRABIE: „Visez un monument care să reflecte chintesenţa spiritualităţii noastre”.
Recenziile volumelor redactate și editate de Mihai Suciu, apărute în publicații locale, regionale și naționale și în reviste de specialitate, redactate de publiciști, critici literari și alți oameni de cultură evidențiază valoarea incontestabilă a unor volume care stau cu cinste în bibliotecile românești, la cumpăna dintre secole și milenii. În acest sens, vorbesc convingător recenziile publicate în volumul de față, din care am spicuit pasajele:
„Ca scriitor, Mihai Suciu. a căutat să reflecte viața oamenilor, nefardată, într-o societate cu bune și rele…
„Abordări teoretice” prezintă principalele repere ale activității cercetătorului Mihai Suciu, completând în mod fericit imaginea personalității sale complexe. Sunt menționate lucrările, studiile și comunicările prezentate în perioada 1971 – 2016. Tematic, acestea pot fi grupate în două mari categorii: 1. lucrări în domeniul etnografiei-filologiei, majoritatea referitoare la satul natal, Voșlobeni, după cum urmează: Strigătura în peisajul folcloric al localității Voșlobeni; Antroponimia comunei Voșlobeni (Lucrare de licență, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1972); Teodor Chindea – dascălul-cărturar; Proverbele, repere moralizatoare ale folclorului, între perenitate și desuetudine; Rezistența prin credință a Voșlobenilor; Porecla, suport al sistemului de denominație din Voșlobeni; 2. lucrări referitoare la mass-media: Potențialul formativ al emisiunilor de radio pentru tineret (lucrare de absolvire a Cursului Postuniversitar de Ziaristică, București, 1974); Obiectiv și obedient în presa românească post-decembristă; Teatrul, dincolo de teatru. Paradigma teatrală a spectacolului mediatic (Teză de doctorat, Universitatea de Arte Târgu Mureș, 2011, sub coordonarea prof. univ. dr. Mihai Sin).
În elaborarea lucrărilor din domeniul etnografiei–filologiei, cât și a celor referitoare la teoria și practica mass-media, cercetătorul Mihai Suciu folosește metodologia, sursele, conceptele și discursul specifice acestui gen de lucrări. Studiile sale se disting prin documentarea laborioasă, analiza riguroasă și concluziile pertinente formulate.
Un corolar al activității de cercetare desfășurată pe parcursul anilor de Mihai Suciu în paralel cu activitatea publicistică, literară și civică, îl reprezintă teza de doctorat cu tema Teatrul, dincolo de teatru. Paradigma teatrală a spectacolului mediatic, susținută la Universitatea de Arte Târgu Mureș, în anul 2011, sub coordonarea prof. univ. dr. Mihai Sin.
Potrivit autorului, „Lucrarea îşi propune investigarea elementelor componente ale spectacolului parateatral din Media, în contextul în care spectacularul a devenit suport al discursului mediatic postmodern. Iar efectele teatralizării nu sunt tocmai benefice pentru spaţiul mediatic, ducând la bulversarea funcţiilor tradiţionale ale presei (de la informare, la manipulare abjectă, până la alienarea, tembelizarea receptorului mesajului mediatic) şi anulând însăşi raţiunea apariţiei acestor mijloace ale comunicării de masă. Implicit, escamotarea nonşalantă a celor mai elementare norme deontologice ale profesiei de ziarist”.
Actualitatea și importanța temei abordate rezultă și din lectura capitolelor tezei, respectiv: teatrul şi media, dimensiuni teatrale ale comunicării interumane, spectacolul parateatral în media, teatralizarea mesajului mediatic și elemente de spectacular în feedback-ul mediatic.
O analiză pertinentă și o evaluare aprofundată și obiectivă a lucrării este cuprinsă în referatele conducătorului științific, în cele ale universitarilor care au făcut parte din Comisia de acordare a titlului de doctor în științele comunicării, și ale altor specialiști în mass-media, referate din conținutul cărora, spre ilustrare, prezentăm câteva „eșantioane”:
„Teza de doctorat «Teatrul, dincolo de teatru – paradigma teatrală a spectacolului mediatic», elaborată de doctorandul Mihai Suciu, sub conducerea ştiinţifică a domnului prof.univ.dr. Mihai Sin, se caracterizează prin argumentarea teoretică şi aplicativă temeinică a ideilor susţinute, prin utilizarea unei bibliografii ample, corect valorificate, ceea ce conferă întregii demonstraţii viabilitate metodologică şi practică. De asemenea, există, pe parcursul tezei, un echilibru incontestabil între voinţa sintetică şi demersul analitic, imersiunea în structura unor texte care susţin aserţiunile autorului tezei”. (Prof.univ.dr. Iulian Boldea, decan al Facultăţii de Ştiinţe şi Litere din cadrul Universităţii „Petru Maior”, director al Şcolii Doctorale de Studii Literare din cadrul aceleiaşi universităţi).
Mihai Suciu este prezent în volume ale altor autori sau colective, și în anuare, dicționare, cataloage și alte publicații.
De tânăr, Mihai Suciu a învățat cu îndârjire să fie competitiv. A dovedit că este om de o aleasă cultură și probitate civică, are un suflet mare, cu dragoste de țară și de neam. S-a remarcat ca entuziast promotor al valorilor legitimatoare ale neamului românesc și ca pasionat exeget al dăinuirii etico-spirituale a satului transilvan, dimensiuni cultivate în buna tradiție umanistă a intelectualilor ardeleni.
S-a implicat în susținerea afirmării instituţionale a societăţii civile româneşti, având ca principal scop apărarea dreptului la păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale româneşti în faţa promotorilor separatismului şi a autonomiei pe criterii etnice.
Este o persoană energică, în spirit și acțiune: scrie, citește, ia atitudine, glumește, construiește cu mintea și cu mâinile, dovadă sunt casele la a căror ridicare a contribuit, folosindu-și continuu imaginația recunoscută.
De remarcat legătura sa statornică cu satul Voșlobeni, unde îşi are rădăcinile adânc înfipte în ținutul natal, atât de îndrăgit. „Nicăieri, nicio clipă – mărturisește Mihai Suciu -, nu mi-am uitat și nu mi-am trădat nici eu baştina, cu repere născătoare de trainice afecte”.
Dintre inițiativele sale, devenite puncte de reper în istoria locală și regională, se înscriu şi inițierea și organizarea primei ediții a sărbătorii „Ziua fiilor satului Voșlobeni” (1971); susținerea propunerii de acordare a numelui cărturarului Teodor Chindea școlii din Voșlobeni (1995); aniversare a 250 de ani de la atestarea documentară a primei școli din Voșlobeni (2015); propunerea de instituire a distincției „Fibula de la Suseni” – atribuită de Instituția Prefectului județului Mureș unor personalități de vârf, potențând, totodată, Sărbătoarea Națională a României (distincție cu care a fost onorat în anul 2023). La acestea se adaugă şi Troiţa amplasată la intrarea în curtea părintească, alături de fântâna cu apă vie ce astâmpără setea riveranilor de pe cele două uliţe, dar şi chiar şura transformată în ambient plăcut şi sfinţit, reunind la evenimente cruciale familia extinsă, de la părinţi şi bunici, la nepoţi şi strănepoţi, sub „firma” „La Străbuni”. Toate acestea le-a făcut cu devotament şi dăruire, cu modestie și pricepere, clădindu-şi un nume bun, în timp, alături de distinsa sa familie.
Pentru întreaga sa activitate publicistică, literară, culturală și civică, Mihai Suciu figurează în dicţionare şi antologii, fiind distins cu numeroase premii, diplome de excelență și de onoare.
Să menționăm faptul că Mihai Suciu figurează în volumul Scriitori români mureșeni. Dicţionar biobibliografic, apărut în anul 2000 la Târgu-Mureş sub coordonarea Anei Cosma, iar referințe și prezentări despre cărțile sale au apărut în periodicele „Cuvântul liber”, „Luceafărul”, „Curierul de Mureş”, „Gazeta Reghinului”, „Informația Harghitei”, semnate, printre alții, de Niculae Crişan, Ion Buzași, N. Băciuţ, Valentin Marica, Ileana Sandu, Ilie Șandru, Marius Însurăţelu, Ștefan Danciu ș.a.. Volumul „Obligați timpului lor” a fost încununat cu Premiul Uniunii Ziariștilor Profesioniști și cu Diploma de excelență conferită de Filiala Mureş a Uniunii Scriitorilor din România.
În întreaga sa operă publicistică, literară și științifică ne întâlnim cu intelectualul care nu a umblat și nu umblă pe căi bătătorite, ci dimpotrivă a avut și are un discurs actualizat la semnele timpului prezent, ca un cercetător implicat în viața cetății, strâns legat de meleagurile natale, dar cu privirea îndreptată spre cele patru zări ale mapamondului…
Felicitări Mihai! Felicitări și frumoasei și performantei tale familii – formată din oameni cu binecuvântate rosturi, în societatea românească contemporană, recunoscuți pentru înaltul lor profesionalism și pentru truda lor jertfelnică, pusă în slujba oamenilor și a binelui public.
Bunul Dumnezeu să-ți dăruiască sănătate și spor în toate, cu aceeași minte limpede ca apa de la izvoarele Oltului și Mureșului cu gândire pozitivă și vizionară și cu aceeași neostoită omenie românească. Și încă un sfat prietenesc, dragă Mihai: scrie, scrie în continuare, până te țin puterile. Scrisul tău rămâne peste timp o mărturie grăitoare „că am fost și cum am fost”, noi românii din această parte de țară, într-o lume globalizată, informatizată, secularizată, supusă dezinformărilor și manipulării.
La mulți și binecuvântați ani, împreună cu frumoasa ta familie și cu marea familie a tuturor celor care te admiră și te prețuiesc!
Dr. Ioan Lăcătușu
