Parcul Mini Transilvania, visul devenit realitate al unor tineri din Odorheiu Secuiesc, a fost inaugurat în anul 2020, după ridicarea restricţiilor impuse de pandemia de coronavirus, şi a avut un succes deosebit, fiind vizitat, până acum, de peste 100.000 de persoane.
Povestea Mini Transilvania începe în anul 2012, când Fazakas Szabolcs, un tânăr din Odorheiu Secuiesc, vizitează parcul Mini Europa din Bruxelles şi realizează că niciun obiectiv din Transilvania nu se regăseşte acolo, motiv pentru care îi încolţeşte ideea să facă un parc asemănător în municipiul harghitean.
Locul în care urma să prindă viaţă parcul Mini Transilvania, Băile Seiche, se afla în sufletul lui Szabolcs de mult timp, pentru că acolo a copilărit şi a văzut, de-a lungul anilor, cum se degradează, fără care autorităţile să intervină.
„Am început foarte hotărât, am zis că vreau să realizăm parcul aici, la Băile Seiche, să reînnoim această zonă. Eu am copilărit aici, înainte era viaţă la Băile Seiche iar după democraţie totul a fost lăsat în paragină. Am concesionat terenul şi am cumpărat aceste vile de la foştii proprietari”, îşi începe povestea Szabolcs.
El, alături de colegii săi de la Asociaţia Cultura Visus, au început demersurile în 2015, iar trei ani mai târziu au primit autorizaţia de construcţie, lucrările fiind demarate în noiembrie 2018. Pentru amenajarea parcului au lucrat peste o sută de oameni şi a fost folosită o cantitate de circa 5.000 de metri cubi de materiale, de la beton şi balast, până la pământ şi pietre.
Parcul Mini Transilvania se întinde, deocamdată, pe aproape un hectar şi cuprinde 84 de machete ale unor clădiri reprezentantive din Transilvania, cu un traseu printre aceste „mini clădiri”, monumente istorice şi de arhitectură, incluse în Patrimoniul UNESCO sau în Patrimoniul Naţional (mănăstiri, castele, biserici fortificate).
Szabolcs îmi arată parcul cu vădită bucurie, zice că reprezintă „una din capodoperele vieţii lui profesionale” şi insistă să spună că este „un parc multicultural”, în care sunt reprezentate clădiri realizate de-a lungul vremii de români, secui sau saşi.
„Fiecare naţiune este prezentă în mod egal. Oamenii vin cu idei, ne întreabă de ce nu am pus o anume clădire şi anul viitor vor vedea că aceasta va apărea aici. (…) Dezvoltăm parcul şi ce îmi place este că vin oameni din diferite părţi ale ţării şi recunosc o clădire din zona lor şi sunt mândri, se simt puţin acasă. Turiştii apreciază parcul, pentru că văd aici lucruri foarte importante despre Transilvania şi văd şi lucruri pe care nu le învaţă la orele de geografie şi istorie”, spune iniţiatorul acestui proiect.
Szabolcs a avut şi ideea ca explicaţiile din dreptul fiecărei machete să fie prezentate pe o tablă rotativă, astfel încât informaţiile dintr-o limbă să nu fie aşezate înaintea celor din alte limbi.
Prima machetă din parc este cea a castelului Bran, apoi turiştii pot vedea clădiri în miniatură ale unor clădiri cunoscute şi importante, cum ar fi castelul Peleş, cel de la Săvârşin, castelul Huniazilor, cetatea de la Alba Iulia, cetatea de la Râşnov sau Rupea, cetatea Făgăraşului sau cea de la Oradea.
De asemenea, sunt prezente machete ale oraşelor Sibiu, Sighişoara, Alba Iulia, Târgu Secuiesc, Cluj Napoca şi, în curând, urmează şi Braşov. Turiştii pot vedea şi insula dispărută Ada Kaleh, dar şi furnalul de la Govăjdia, unde, spune Szabolcs, s-au turnat nişte piese pentru Turnul Eiffel, dar şi cetăţi refăcute, care în realitate sunt în paragină, cum ar fi cea de la Balvanyos sau Odorheiu Secuiesc.
Nu lipseşte mănăstirea franciscană de la Şumuleu Ciuc, mănăstirea Horezu, mânăstirea de la Sâmbăta de Sus sau biserica de la Dârjiu, singurul monument din Harghita inclus în patrimoniul UNESCO.
Fazakas Szabolcs spune că urmează şi ca machetele altor clădiri importante să se regăsească în parc, cum ar fi cetatea de la Poenari, reşedinţa secundară a a lui Vlad Ţepeş, despre care se spune că ar fi adevăratul castel al contelui Dracula.
Machetele clădirilor sunt realizate la Budapesta, de Vajda Domokos, un tânăr născut la Cristuru Secuiesc, care lucrează atât manual, cât şi cu imprimanta 3D, iar detaliile sunt realizate de Németh Hajnal Auróra, o artistă care face în aşa fel încât macheta să reproducă în detaliu clădirile respective.
„Se merge mult pe detalii, sunt foarte importante, acesta este succesul nostru. Oamenii vin în parc şi nu observă detaliile imediat, dar se simt acasă, fără detalii parcul nu ar avea suflet şi asta e important, ca fiecare detaliu să fie pus la punct şi oamenii să se simtă bine”, a spus Fazakas Szabolcs.
Parcul a fost deschis oficial în 2 august 2020 şi a fost vizitat, într-un an de zile, de peste 100.000 de persoane, din întreaga ţară, de la Oradea, la Constanţa şi de la Mehedinţi la Maramureş.
„E foarte frumos, minunat, venim din Bucureşti. (…) Noi avem o vârstă, am trecut de 60 de ani, am văzut Europa, dar nu ne-am văzut ţara. Acum, avem 21 de nopţi de cazare şi ca obiectiv am decis să ne vedem ţara, care e frumoasă, e superbă. (…) Am fost la Tuşnad, mergem la Sovata şi am oprit în drum şi am fost încântată de ceea ce am văzut aici.Avem o ţară superbă, dar noi ne-am obişnuit să plecăm în afară, de aceea recomand copiilor noştri să-şi cunoască ţara.. Eu iau şi partea bună a pandemiei, aceea că nu am mai avut curajul să urcăm în avion şi am decis să ne vedem ţara”, spune Florentina Dumitrache, o turistă care analizează, încântată, machetele clădirilor din parc.
La rândul său, Szocs Jozsef, din Braşov a mărturisit că ideea este una extraordinară şi ar trebui multiplicată şi în alte zone ale ţării.
„Suntem în vacanţă şi am zis să oprim să vedem şi noi ce au făcut aici oamenii aceştia minunaţi. Este foarte, foarte frumos. Aici sunt toate faine (clădirile-nr), dar pe unele, dacă ajungi să le vezi pe viu şi în mărime naturală, acolo unde sunt ele, te apucă tristeţea, pentru că, din păcate, nu arată tocmai aşa de frumos cum sunt făcute aici. Cred că ideea ar trebui să se multiplice, nu văd de ce nu s-ar putea face şi în alte zone, pentru că peste tot sunt clădiri care merită un astfel de loc, să le cunoască şi cei care nu au atâta vreme să ajungă la faţa locului, unde sunt ele”, a afirmat Szocs Jozsef.
De altfel, iniţiatorul parcului, Fazakas Szabolcs spune că, în timpul pandemiei, românii şi-au redescoperit ţara şi au căutat locuri unde să se odihnească.
„Am avut o sută de mii de vizitatori într-un an, iar anul trecut, în pandemie am avut o zi în care parcul a fost vizitat de 2400 de turişti. Acum, românii şi-au redescoperit ţara, au deschis cartea de geografie şi au venit acasă. Şi încet-încet au descoperit că nu trebuie să pleci din ţară că şi acasă poţi să te odihneşti. Şi au observat că şi aici, în Secuime, te poţi odihni”, precizează Szabolcs.
El şi-ar dori ca parcul să fie vizitat şi de prinţul Charles, al Marii Britanii, mai ales că acesta este un mare iubitor al Transilvaniei.
„Cred că i-ar plăcea prinţului, nu ştiu dacă are atâta energie şi sănătate să vină, dar sper că domnul Kálnoky, (contele Kálnoky Tibor, care deţine conacul de la Micloşoara, judeţul Covasna – n.r.) să îl aducă aici, la noi. Chiar ar merita să vadă Transilvania în miniatură, pentru că el iubeşte Transilvania şi avem şi casa natală a stră-stră-stră bunicii lui, de la Sângeorgiu de Pădure( Claudine Rhédey de Kis-Rhéde, născută în Sângeorgiu de Pădure, în 1841, a fost stră-străbunica reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii-nr)”, spune Fazakas Szabolcs.
De curând, în parc a fost inaugurat şi un mini-trenuleţ, care îi plimbă pe turişti printre multe clădiri istorice în miniatură şi care este singurul de acest fel din România.
Mecanicul trenului este nimeni altul decât graficianul istoric Gyöngyössy János, cel care a supervizat proiectul Mini Transilvania şi care acum îi conduce pe turişti prin parcul cu clădiri în miniatură.
„E foarte frumos, mai ales când vezi atâţia copii care se bucură, asta merită orice. Toată ziua avem călători, de pe toate meleagurile ţării, asta ne-a surprins şi pe noi, cum a ajuns vestea acolo. Distanţa traseului e cam de 300 m, e un periplu prin zona de sud a Ardealului”, mărturiseşte Gyöngyössy János.
După ce vizitează parcul, turiştii sunt invitaţi şi la muzeul etnografului Orbán Balázs, pe care l-au amenajat tot tinerii de la Asociaţia Visus, în memoria celui care a înfiinţat Băile Seiche, în anul 1870.
Parcul Mini Transilvania continuă să se dezvolte, pe lângă noi machete, care îşi vor găsi locul în curând, se amenajează „un castel vrăjit”, cu tot felul de atracţii pentru copii, un cinematograf în aer liber, dar şi o terasă şi o pensiune.
De asemenea, în apropiere, Fazakas Szabolcs s-a gândit să amenajeze şi un parc al insectelor, despre care crede că va fi o mare atracţie pentru copii, dar şi pentru adulţi.
„Vom face un Insect Park, pentru copii, pentru şcoli, pentru adulţi. Vor fi insecte care trăiesc în Transilvania, insecte uriaşe, robotice, cu sunet. (…) Parcul va avea rolul de a-i împrieteni pe oameni cu insectele, pentru că le vor vedea de aproape. Acum, oamenii urăsc insectele, nu înţeleg care e rolul lor, e o altă dimensiune, ei cred că sunt mici şi urâte, dar nu e aşa. Sunt minunate, e ca lumea dinozaurilor această lume a insectelor. Trăim cu ele şi trebuie să ştim despre ele”, spune Fazakas Szabolcs.
El crede că, prin inaugurarea acestui parc, oamenii vor sta măcar o zi la Băile Seiche şi vor înnopta la Odorheiu Secuiesc.
De altfel, Szabolcs recunoaşte că, prin realizarea acestor obiective, a vrut să demonstreze că dacă ai ce să le oferi, turiştii vin la Odorheiu Secuiesc, despre care toată lumea spunea că este un oraş de tranzit.
„Pe mine m-a deranjat foarte tare că turiştii tranzitau oraşul, dar nu se opreau şi am vrut să le arăt şi secuilor că se pot opri oamenii şi la noi şi de aceea am făcut acest parc. Am fost la o grămadă de conferinţe, „unde am greblat apa” şi toată lumea se plângea că Odorheiu Secuiesc este un oraş de tranzit şi nu vin turiştii. Acum, lumea vede că se poate face ceva şi pot veni turişti şi deja am auzit că în zonă sunt afacerişti tineri care doresc să facă şi ei ceva pentru a-i atrage pe turişti. Din pensiune nu se face turism, pentru turişti trebuie locaţie, evenimente, programe şi în Secuime nu era, nu era destul, nu era gândit bine”, spune Fazakas Szabolcs.
Parcul, care a pus Odorheiu Secuiesc pe harta turistică a zonei, îşi aşteaptă vizitatorii de luni până duminică, pentru a descoperi diversitatea arhitecturală a Transilvaniei şi ospitalitatea oamenilor locului.
Gina Ştefan/ AGERPRES
