. . 
Ia românească a fost sărbătorită, vineri seara, cu emoţie şi bucurie, la Miercurea Ciuc, unde tineri şi vârstnici au îmbrăcat portul popular şi au vorbit despre legătura lor cu trecutul, care îi ajută să trăiască frumos şi să îşi păstreze identitatea.
Sărbătoarea iei a încheiat un proiect derulat de Asociaţia de Siguranţă Comunitară şi Antidrog (ASCA) Harghita, finanţat de Primăria Miercurea Ciuc, care s-a intitulat ”Ia românească ne inspiră”. Cu această ocazie, mai multe doamne şi domnişoare din Miercurea Ciuc s-au întâlnit şi au început să îşi coasă propria ie.
La Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea Ciuc s-au întâlnit atât participantele la proiect, cât şi alte persoane iubitoare ale portului popular românesc, care au vorbit despre importanţa păstrării tradiţiilor şi a respectării simbolurilor.
Preşedinta ASCA Harghita, Adriana Teslovan, şi-a exprimat bucuria că un număr mare de persoane a venit la sărbătoare purtând ia românească şi a punctat faptul că acest lucru dovedeşte că sunt mulţi cei care doresc să păstreze tradiţia şi care aveau nevoie de un cadru unde să-şi manifeste dorinţa de frumos.
La rândul său, Alexandra Ţifrea, de la Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Harghita, cea care a coordonat şezătorile din cadrul proiectului, a dezvăluit că are o colecţie de ii moştenite de la bunicii ei, cei care i-au transmis şi dragostea pentru păstrarea şi promovarea portului popular.
„Eu sunt norocoasa şi fericita posesoare a unor ii pe care le-am moştenit de la bunicii mei şi poate am moştenit şi un legământ de la ei, pentru că bunicii mei au fost învăţători şi au lucrat în comunitatea în care au fost, în Voşlobeni, pentru a păstra tradiţiile şi obiceiurile şi am zis că trebuie să încerc să duc lucrurile astea mai departe. Cred că e o cusătură care mă leagă de trecut şi, cumva, îmi dă o ancoră şi o punte către viitor”, a declarat Alexandra Ţifrea.
Una dintre participantele la proiect, Ileana Mocrei, a dezvăluit că a participat la şezători întrucât a dorit să se reîntoarcă la copilărie şi consideră că este important ca tinerii să poarte portul popular, să se reîntoarcă la rădăcini, la ceea ce a fost frumos pentru părinţi şi bunici.
Jurnalista Angela Bîrsan le-a vorbit celor prezenţi despre importanţa însemnelor şi despre faptul că a fi patriot înseamnă nişte lucruri simple, printre care şi a coase o ie.
„A fi patriot, până la urmă, înseamnă nişte lucruri foarte simple, printre care şi a ţine acul şi aţa în mână şi a coase pe o ie, care este un simbol al poporului din care noi ne tragem şi pe care noi spunem că îl iubim. Cred că mai frumoasă declaraţie de dragoste pentru poporul din care ne-am născut nu este decât să-i purtăm simbolurile şi însemnele şi cu ocazia asta trebuie să aflăm şi noi că simbolurile sunt lucruri extrem de importante pentru o comunitate”, a spus Angela Bîrsan.
Printre participanţii la eveniment s-au numărat şi câţiva bărbaţi, cum ar fi Ştefan Teslovan, care şi-a amintit că pe vremea copilăriei sale, primăvara, când se pleca la câmp, la capătul fiecărei parcele de pământ puteai vedea un ţăran îmbrăcat în costum popular, care făcea o mătanie şi spunea o rugăciune. În opinia acestuia, lucrul cel mai important care trebuie făcut în fiecare familie este ca părinţii să-şi înveţe copiii să poarte portul popular.
Consilierul local Marius Ţepeluş a venit şi el la sărbătoarea iei îmbrăcat într-o cămaşă tradiţională românească şi i-a asigurat pe iniţiatorii acestui demers de tot sprijinul său pentru proiectele viitoare.
„Eu sunt realmente emoţionat, sunt de-a dreptul copleşit să văd atâtea cămăşi româneşti, atâtea ii frumoase. Se vede că cel mai important este să avem iniţiativă, pentru că dacă este iniţiativă se găseşte şi finanţare, se găseşte şi resursă umană. Din partea mea aveţi tot sprijinul. Ştim foarte bine că ia, cămaşa românească, nu este doar un simplu obiect vestimentar, este un veşmânt care leagă generaţii”, a remarcat Marius Ţepeluş.
La rândul său, muzeograful Florin Filip, de la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior, i-a îndemnat pe cei prezenţi să îmbrace portul popular, care reprezintă legătura noastră cu trecutul.
„Consider că noi, acum, în momentul în care îmbrăcăm un costum popular, avem rezonanţă cu străbunii din pământ, care erau înmormântaţi în costum popular. Ce poate fi mai frumos decât costumul popular, limba şi istoria? E ruşinos pentru noi că străinii ne caută costumele populare, fac parade în toată lumea cu costumele noastre populare şi noi nu suntem în stare să le promovăm aici, în România. Haideţi să purtăm aceste nestemate şi tainice ii româneşti”, a îndemnat muzeograful Florin Filip.
În cadrul evenimentului de la Miercurea Ciuc a fost vernisată o expoziţie de ii, unele dintre ele foarte vechi, dar şi una cu imagini realizate în cadrul proiectului „Ia românească ne inspiră”.
AGERPRES
www.agerpres.ro
