La Centrul de Cultură Arcuș din Sfântu Gheorghe are loc astăzi, 31 august, cu ocazia sărbătoririi Zilei Limbii Române, vernizajul Expoziției de carte veche: „Mărturii despre facerea limbii române”.
Potrivit organizatorilor, Centrul de Cultură Arcuș și Centrul de Cultură al Județului Covasna, expoziția va fi prezentată, la ora 18, de istoricul literar Luminița Cornea și de scriitoarea Carmen Gheorghe.
După vernisaj, va urma un microrecital de vioară susținut de Alexandra Voiculecu care va cânta „Balada” de Ciprian Porumbescu.
„De ceva timp, Luminiţa Cornea trece prin experienţa mutării din casa sa din Sfîntu Gheorghe, într-o nouă locuinţă, în Cluj. Luminiţa Cornea – cercetătoare în domeniul istoriei literaturii române şi fostă profesoară de limba şi literatura română la Colegiul Naţional Mihai Viteazul din Sfîntu Gheorghe – este un personaj activ în viaţa culturală covăsneană şi transilvană. Recent, una dintre cărţile de istorie literară semnată de Luminiţa Cornea – Virgil Cioflec. Contribuții biobibliografice, Editura SUD, 2021 – a fost nominalizată la Premiul Cartea Anului 2021, în cadrul Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România. Revin la experienţa mutării sale din Sfîntu Gheorghe în Cluj, experienţă de care Luminiţa Cornea îmi vorbeşte de ceva timp şi care mi-a amintit de cartea Packing My Library / Sfîrşitul bibliotecii mele. Procesul împachetării cărţilor din bogata sa bibliotecă nu a determinat-o pe Luminiţa să scrie o carte, ci doar să le vorbească şi altora despre cărţi pe care ea le consideră de nepreţuit: cărţile vechi şi cele care depun mărturie despre facerea limbii române. Aşa s-a născut ideea de a-şi marca despărţirea de dragul ei Sfîntu Gheorghe cu o Expoziţie de carte veche şi rară, de Ziua Limbii Române, pe care Luminiţa Cornea a slujit-o în calitate de profesoară şi cercetătoare în domeniul istoriei literaturii române.
Expoziţia se numeşte „Mărturii despre facerea limbii române” şi este găzduită de Centrul de Cultură Arcuş, unde istoricul literar Luminiţa Cornea și scriitoarea Carmen Gheorghe vă aşteaptă miercuri, 31 august, de la ora 18. Alături de Luminiţa sunt 26 de cărţi pe care încă nu le-a putut împacheta, sunt cărţile pe care ea le consideră temerari agenţi culturali ai limbii române, care au contribuit decisiv la emanciparea şi perfecţionarea limbii noastre materne. Printre cei 26 de agenţi culturali se numără cîteva cărţi extrem de preţioase, cu care puţini colecţionari de carte veche se pot lăuda: Sfânta și Dumnezeiasca Evanghelie, București, 1775; Biblia de la Blaj, Blaj, 1795; Carte de muzică psaltică, tipărită cu binecuvântarea voievodului Grigorie Dimitrie Ghica, București, 1827; Biblia sau Dumnezeiasca Scriptură, tipărită de Andrei, Baron de Șaguna, Sibiu, 1856-1858; Scriptolegia sau Modulu de a inventa cetitulu scriendu, îndreptariu pentru învățători, Sibiu, 1872 (metodică pentru predarea abecedarului); Istoria bisericească politico-națională a românilor preste totu, mai alesu a celor ortodocși orientali, Sibiu, 1865; Noul Testament, București, 1885”. (Nina Țânțar)
În cadrul expoziției vor fi expuse următoarele cărți:
1. Sfânta și Dumnezeiasca Evanghelie, București, 1775
2. Biblia de la Blaj, Blaj, 1795
3. Carte de muzică psaltică, tipărită cu binecuvântarea voievodului Grigorie Dimitrie Ghica, București, 1827
4. Biblia sau Dumnezeiasca Scriptură, tipărită de Andrei, Baron de Șaguna, Sibiu, 1856-1858
5. Scriptolegia sau Modulu de a inventa cetitulu scriendu, îndreptariu pentru învățători, Sibiu, 1872 (metodică pentru predarea abecedarului)
6. Istoria bisericească politico-națională a românilor preste totu, mai alesu a celor ortodocși orientali, Sibiu, 1865
7. Noul Testament, București, 1885
8. Katavasier românesc și grecesc, Sibiu, fără an,
9. Antologie sanscrită, trad. de George Coșbuc, București, Editura Librărie Leon Alcalay, 1907
10. I. L. Caragiale, Momente, schițe, amintiri, București, Ed.Minerva, 1908
11. Virgil Cioflec, Mălurenii (povestiri), București, „Minerva”, 1916
12. A. Rosetti, J. Byck, Manual de literatură și limbă română pentru clasa a VI-a secundară (1947)
13. Curs metodic de caligrafie, scriere rondă, pentru uzul școlilor secundare de C. I. Ștefănescu, 1920
14. Romulus Cioflec, Lacrimi călătoare, Iași, Ed. Viața Românească, 1920
15. Virgil Cioflec, Luchian, cu 60 ilustrații, București, Cultura Națională, 1924
16. Virgil Cioflec, Grigorescu, cu 131 ilustrații, București, Cultura Națională, 1925
17. Romulus Cioflec, Cutreierând Spania. Impresii de călătorie, București, Ed. Adevărul (1928)
18. Romulus Cioflec, Sub soarele polar. Impresii și peripeții din voiajul unor salvați de la naufragiu de spărgătorul Krasin, București, Ed. „Națională” S.Ciornei (1929)
19. Paul Zarifopol, Pentru arta literară, București, Fundația pentru literatură și artă „Regele Carol II”, 1934
20. Romulus Cioflec, Vârtejul. Roman, București, Editura Adevărul (1937)
21. Romulus Cioflec, Români din Secuime, cu desene de Ioana Jurgea, București, Casa Școalelor, 1942
22. Mihail Eminescu, Poezii, ediție îngrijită de Alexandru Colorian, ediția a II-a, Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1942
23. A. Vlahuță, Poezii, 1880-1917, ediția XIV, Editura Cartea Românească (1942)
24. George Coșbuc, Fire de tort, ediția XVII, București, Editura Cartea Românească, 1943
25. Romulus Cioflec, Pe urmele destinului. O goană în jur de sine însuși. Roman. Editura Remus Cioflec, volumele I-II, 1943
26. Erich Maria Remarque, Camarazii. Roman, traducere de Romulus Cioflec, București, Editura Veritas, 1946
M.D.C.
