În cadrul proiectului VOLUNTARIAT PENTRU NATURA COVĂSNEANĂ, al Asociației GRIT Covasna, un grup de 30 de persoane- copii, tineri și tineri pensionari au efectuat o excursie la ruinele Cetății Dacice din Covasna, la sfârșitul săptămânii trecute.
Potrivit organizatorilor, participanții au făcut o primă oprire la Casa Nedeii din Valea Zânelor, unde sunt cazați arheologii pe perioada săpăturilor. Aici au fost întâmpinați de dr. Viorica Crișan, cea care, împreună cu o echipă de arheologi dedicați, de mai mult de 20 de ani cercetează acest sit arheologic; copiii au asistat la spălarea cioburilor găsite în zilele anterioare; emoție, pentru că au ținut în mâini resturi de vase de acum 2000 de ani
La ruinele Cetății Dacice din Valea Zânelor, excurșioniștii au fost întâmpinați de dr. Paul Pupeză, cel care a „preluat ștafeta” cercetărilor, alături de tineri voineșteni care ajutau la săpături, ca în fiecare an. Pe platoul Cetăţii, de unde se văd depresiunea Târgu Secuiesc, toată valea Râului Negru, înspre Tușnad, precum și depresiunea Brașovului, voluntarii Asociației GRIT au aflat despre faptul că urme risipite printre ruinele de azi arată că aici a fost leagănul unei alte cetăți, şi mai mare decât cea dacică, ridicată de o populație din prima epocă a fierului (epocă denumită Hallstatt, încadrată de istorici între secolele XII şi V î.Hr.), au fost impresionați de felul în care dacii, cu uneltele și tehnologia de acum 2000 de ani, au reușit să fortifice un întreg munte, reclădindu-l, practic.
Vorbindu-ne despre această nouă acțiune a Asociației GRIT, a cărei reprezentant este, prof. Florentina Teacă ne-a spus: „Ne place să îmbinăm utilul cu plăcutul. Am petrecut o zi frumoasă, în natură, departe de telefoane, tablete și desene animate, dar o zi educativă, în care copiii au aflat lucruri noi și interesante despre trecutul nostru. Ne-am antrenat corpul, dar și spiritul. Strategia de lungă durată a Asociației GRIT se axează pe educația nonformală, cu alte cuvinte noi organizăm acțiuni în afara sistemului școlar, prin care se formează o punte între cunoștințele predate de profesori și punerea lor în practică. Prin activități plăcute și motivante, intrăm în contact cu o nouă abordare a învățării, care se bazează mai mult pe practică decât pe teorie. Activitățile noastre au un caracter voluntar și se adresează tuturor celor care își doresc să petreacă câteva ore departe de tumultul orașului. Profit de ocazie pentru a adresa un anunț tuturor celor care vor să ni se alăture: urmăriți pagina noastră de Facebook și, dacă timpul vă permite, haideți cu noi! Nu suntem mulți, dar suntem entuziaști, iubim natura și activitățile în aer liber!”
Proiectul VOLUNTARIAT PENTRU NATURA COVĂSNEANĂ este realizat de Asociația GRIT cu sprijinul Orașului Covasna și presupune, printre altele, acțiuni de ecologizare a zonelor limitrofe localității Covasna, în funcție de vremea prielnică, drumeții în pădurile ce înconjoară Covasna, realizarea de fotografii, cu prilejul excursiilor și publicarea unui album cu scopul de a promova frumusețile naturale ale orașului Covasna.
***
Potrivit specialiştilor, cetatea dacică din Covasna a fost ridicată în urmă cu aproape două mii de ani şi este una dintre cele mai mari cetăţi dacice din afara Munţilor Orăştiei, fiind înconjurată de cinci ziduri fortificate înalte de aproape doi metri, foarte bine conservate. Cercetările la cetate au început în anul 1998, cu o echipă coordonată de dr. Viorica Crişan, de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, aici fiind descoperite, printre altele, două temple dacice. Dr. Viorica Crişan a declarat că templul se aseamănă cu unul dintre cele existente la Sarmizegetusa Regia şi este o raritate pentru cetăţile din afara Munţilor Orăştiei. Este posibil să fi fost folosit de daci pentru a aduce ofrande zeilor, în interiorul acestuia fiind găsite foarte multe oase de animale şi vase, în special ceşti de opaiţ, dar şi mărgele şi alte piese de podoabă, fabricate din chihlimbar şi sticlă, fibule, pandantive, catarame, vârfuri de săgeţi, pinteni, etc. Deși se știa de existența unor vestigii arheologice de o importanță deosebită în pădurea de lângă Covasna, zona a fost cercetată prea puțin, iar statul a nu a investit mare lucru în scoaterea la iveală a unei părți din istoria poporului român, care este prea adesea contestată.
„În zonă s-au făcut cercetări și înainte, nu de mare amploare, dar au făcut cercetări Alexandru Ferenczi, între anii 1940-1943 și Zoltan Szekely, în anul 1968. Apoi, din 1998, după ce a căzut pădurea, am preluat noi cercetările de la cetate. Putem spune că din acest Centenar, 20 de ani noi i-am dedicat Cetății Zânelor. Din păcate trebuie să spun cu mare regret că nici anul trecut, nici anul acesta, Ministerul Culturii nu ne-a acordat fonduri și toate lucrările le-am făcut doar cu sprijinul localnicilor, prin sponsorizări din partea oamenilor locului. Ei sunt cei care au înțeles cât este de importantă cetatea. Mai ales că acum câțiva ani, în interiorul cetății, am început să dezvelim urmele a două temple dacice, care se află chiar în apropierea unui bastion. Avem astfel bastionul, sunt zidurile mărețe, foarte frumoase, bine construite și care se păstrează pe înălțimi, am putea să spunem, după 2000 de ani, consistente – în unele locuri chiar peste 2 metri. Deși noi am anunțat că ceea ce am descoperit noi la Covasna este chiar un unicat prin modul în care au apăru urmele acestor două temple dar și prin modul în care au fost construite, cu toate acestea se pare că nu au avut efect la Ministerul Culturii. Bine că au fost înțelese de către cei din localitate. Eu personal aș fi vrut ca măcar în acest an, dar nu numai, să se acorde mai multă atenție cercetărilor dacice. Pot să vă spun că, din păcate, din fondurile de le Ministerul Culturii este plătit un singur șantier de epocă dacică, din cele aproximativ 60 pe care le plătește ministerul – cel din Munții Orăștie, de la Sarmisegetuza. Dacii nu au stat numai la Sarmisegetuza. Sunt strămoșii noștri, deci corect ar fi fost măcar să fie proporțional acordați banii pentru cercetări.”, a precizat dr. Viorica Crişan.
Potrivit unei legende, cetatea de la Covasna ar fi fost ultimul refugiu al regelui Decebal, iar potrivit alteia, aici ar fi ascunsă o importantă comoară.
Un munte din Carpați fortificat de daci
„Muntele Cetății (cota 960 m) sau „Cetatea Zânelor”, este situat între Pârâul Cetății și Pârâul Mișca și este înconjurat din trei părți de piscuri mai înalte care-i asigurau protecția, atât în fața inamicului, cât și a vicisitudinilor naturii. Pantele de vest și de nord-vest ale muntelui coboară în valea Covasnei, având o largă deschidere spre zona depresionară. Pe această parte, dar și spre sud, se observă mai multe terase tăiate în stâncă și amenajate în antichitate. Spre nord-est și est malurile sunt abrupte, pe alocuri sub forma unor pereți de stâncă, aproape imposibil de urcat.
De ce au ales dacii acest munte pentru a-l fortifica este așadar lesne de înțeles. După cum se poate constata din cele de mai sus, el se înscrie, din toate punctele de vedere, în standardele concepției de amplasare a cetăților dacice. Poziția strategică este excelentă: circa jumătate din munte este înconjurat de prăpastie sau zone greu accesibile; ascuns între munți și înconjurat din trei părți de piscuri mai înalte care-i asigurau protecție, are, totuși, o largă deschidere spre zonele depresionare și o bună comunicare cu celelalte cetăți din zonă; materialele de construcție se găseau pe loc (piatră, lemn, lut); sursele de apă erau în apropiere (izvoare la 100-200 m și pâraie la baza muntelui), iar terenurile fertile din depresiune la doar 2-3 km distanță; minereurile de sare și fier erau la îndemână. În tot acest context nu este lipsit de importanță faptul că unele amenajări, existente încă din prima epocă a fierului, au facilitat mult munca de amenajare și fortificare.
Cu toate acestea muntele nu este lipsit de unele dezavantaje. Structura lui, formată dintr-un amestec de rocă, pietriș și lut, este instabilă și predispusă alunecărilor, piatra de construcție (gresii) este friabilă și, ca mai în toate cetățile contemporane, interiorul zonei fortificate este lipsit de sursa de apă.
Primele săpături arheologice au fost inițiate de cercetătorul clujean Alexandru Ferenczi în anii 1942-1943, care a reușit să dezlege o parte din tainele cetății și să demonstreze că cetatea a fost construită în epoca dacică.
Cercetările au fost reluate în anul 1949 de un colectiv condus de eminentul arheolog și istoric clujean Constantin Daicoviciu și, în anul 1968, de către cercetătorul Székely Zoltán. În următoarele trei decenii, cetatea a fost abandonată și lăsată pradă „căutătorilor de comori”, care au răvășit o parte din incintă și zidurile cetății.
Începând cu anul 1998, cercetările sistematice au fost reluate de către un colectiv format din specialiști de la mai multe centre de cercetare din țară, coordonat de dr. Viorica Crișan – Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, care, de anul trecut, a predat ștafeta dr. Paul Pupeză.” –potrivit site-ului Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, http://www.mncr.ro/cercetari+arheologie+covasna?fbclid=IwAR0tUeJAmFDzBA17w2swhlfKXM66OeTo0fJAElQUw_M6hOogCX3eojHGgcQ)
M.D.C.
