Programul manifestărilor culturale, spirituale, științifice și civice dedicate Centenarului Marii Uniri și Zilei Naționale a României, coordonat de Instituția Prefectului – Județul Covasna, a fost divers și cuprinzător, adresându-se majorității categoriilor de public din județ. În acest cadru, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” , împreună cu Centrul European de Studii Coavsna-Harghita, cu partenerii lor și colaboratorii tradiționali au organizat, pe parcursul întregului an 2018, o serie de manifestări cultural-științifice, precum: sesiuni de comunicări științifice, simpozioane, colocvii, dezbateri, conferințe, editarea a peste 20 de volume, apărute la editurile Eurocarpatica și Grai Românesc, în colecția „Centenarul Marii Uniri”, studii și sinteze documentare, articole în presa locală, prezentări și lansări de cărți etc.
Un capitol distinct privind valorificarea științifică a documentelor de arhivă, l-au constituit expozițiile foto-documentare organizate de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” și alte instituții culturale, dintre care menționăm: Personalități covăsnene și harghitene ale Marii Uniri (Araci, 17 octombrie 2018); Formarea și activitatea Gărzilor Naționale în zona Treiscaune, Ciuc și Odorhei. Desemnarea și participarea delegaților la Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 (Întorsura Buzăului, 5 noiembrie 2018); Românii din fostele scaune secuiești și Marea Unire (Miercurea Ciuc, 15 noiembrie 2018); Contribuția învățământului confesional românesc din Treiscaune la Marea Unire (Sf. Gheorghe, 20 noiembrie 2018); Sud-estul Transilvaniei în contextul Marii Uniri (Toplița, 23 noiembrie 2018). Meritul principal în realizarea cu profesionalism a acestor expoziții revine cercetătoarei dr. Ana Dobreanu și colegilor săi de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, sub coordonarea managerului instituției, dr. Valeriu Cavruc.
În decursul anului, la sediul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” au mai fost vernisate expozițiile: Unitatea națională reflectată în medalistică, expoziție din colecția personală a prof. Vilică Munteanu din Bacău, (Sfântu Gheorghe, 12 aprilie 2018) și Românii din sud-estul Transilvaniei și Marea Unire (Sfântu Gheorghe, 2 octombrie 2018).
Un corolar al acestui important travaliu științific l-a constituit expoziția Comunități românești din județul Covasna. Arc peste timp: 1918-2018, realizată de Teatrul „Andrei Mureșanu” în colaborare cu Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (fotoreportaj 1918) și Radu Matei (fotoreportaj 2018). Expoziția a fost vernisată pe data de 1 decembrie 2018, în fața Teatrului „Andrei Mureșanu”, putând să fie vizitată până pe data de 14 ianuarie 2019.
De la început trebuie remarcat faptul că inițiativa realizării expoziției a aparținut conducerii Teatrului „Andrei Mureșanu”, iar după asumarea ei și de către arhiviștii de la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, colaborarea dintre cele două instituții a fost una exemplară. După cum rezultă și din titlu, expoziția a fost concepută sub forma unui Arc peste timp, respectiv o prezentare, în oglindă, a comunităților românești din județul Covasna, în anii 1918 și 2018. Pe parcursul stabilirii tematicii expoziției au trebuit depășite anumite obstacole, dintre care cel mai dificil a fost reprezentat de faptul că, acum 100 de ani, cei 28.830 de români (ortodocși și greco-catolici), care reprezentau 18,58% din totalul populației comitatului Treiscaune, locuiau în 52 de localități ale comitatului, în comunități mai mari de 100 de membri, iar astăzi, după 100 de ani, cei 51.790 români, reprezentând 23,3% din populația totală a județului Covasna, locuiesc în doar 21 de localități de peste 100 de locuitori; în 31 de localități, în care acum un secol existau peste 100 de români, numărul acestora s-a diminuat, până la dispariție.
În aceste condiții, de comun acord, pentru această expoziție am ales 20 de localități (cele cinci orașe, comunele monoetnice românești din Depresiunea Întorsurii Buzăului și împrejurimi și unele localități etnic mixte, în care trăiesc comunități reprezentative de români). Pentru anul 1918, exponatele preluate din arhiva și baza de date a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” de către Erich-Mihail Broanăr, au fost prelucrate și postate pe panouri de către doamna Ana Maria Popa, managerul Teatrului „Andrei Mureșanu”. Pentru anul 2018, fotografiile au fost executate pe teren, în fiecare localitate, de către fotograful Radu Matei, pe baza datelor puse la dispoziție de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (tânărul fotograf parcurgând, în acest scop, câteva sute de kilometri), prelucrarea și aranjarea imaginilor pe panouri fiind realizată, de asemenea, de doamna Ana Maria Popa.
Pentru anul 1918, imaginile redau, în principal, cele două instituții identitare fundamentale: biserica și școala. În preajma Marii Uniri, în comunitățile românești din Treiscaune existau 47 de biserici, din care 37 ortodoxe și 10 greco-catolice. Chiar dacă o parte din aceste locașuri de cult erau modeste, toate aveau asigurate obiectele necesare desfășurării cultului, icoane pe lemn și pe sticlă și un număr important de cărți de cult, tipărite în toate marile centre tipografice ale vremii, mărturie a strânselor legături existente între românii din comitatul Treiscaune și cei din întreg spațiul românesc.
Referitor la școlile în limba română, de subliniat faptul că până la Marea Unire, statul austro-ungar nu a finanțat nicio școală de stat cu predare în limba română. Toate școlile românești, care au funcționat până în anul 1918, au fost școli confesionale, susținute de parohiile ortodoxe și greco-catolice din zonă. Din cele 25 de școli confesionale ortodoxe și 11 școli confesionale greco-catolice, care au funcționat, în limba română, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în scaunul, și apoi comitatul Treiscaune, după dualismul austro-ungar, din anul 1867, datorită legislaţiei restrictive din domeniul învăţământului minorităților naționale, în limba română au mai funcționat doar 14, în preajma anului 1918.
Alături de biserică și școală, o contribuție deosebită la păstrarea și afirmarea identității românilor din comitatul Treiscaune a avut-o Asociațiunea ASTRA, în expoziție regăsindu-se documente referitoare la activitatea Asociațiunii în zonă, chiar de la înființarea acesteia, în anul 1861. Până la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, comunitatea românească din comitatul Treiscaune, nu a avut publicaţii proprii în limba română. Problematica românilor din comitat era racordată la viaţa naţională a românilor ardeleni şi a celor de peste munţi, prin ziarele şi revistele tipărite la Sibiu, Braşov, Blaj, Arad, Pesta și peste Carpați, realitate ce se regăsește în expoziția de față.
Deși reprezentau aproape 20% din populația totală a comitatului Treiscaune, românii nu aveau niciun monument de for public și nicio denumire de instituție sau stradă în limba română. Limba maternă nu putea fi folosită în viața publică a comitatului.
Un loc important în expoziție îl ocupă personalitățile care au contribuit la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri din localitățile fostului comitat Treiscaune: ierarhi ai Bisericii Ortodoxe (Nicolae Colan, Justinian Teculescu, Veniamin Nistor), protopopi (Ioan Petric, Constantin Dimian), preoți și monahi, învățători și profesori, juriști, publiciști, medici, ingineri, arhitecți, alți intelectuali și fruntași ai comunităților românești din Curbura Carpaților. De asemenea sunt prezentate principalele documente ale Marii Uniri: apeluri, chemări, proclamații, rezoluții, programe, procese verbale, credenționale, „hotărârile” comunităților românești din comitatul Treiscaune, participanți la Adunarea Națională de la Alba Iulia
Sunt prezentate: vechi biserici de lemn, astăzi dispărute, acte de cumpărare a terenurilor pentru construirea unor școli și biserici, cărți de cult din secolele XVIII-XIX, icoane pe lemn și pe sticlă din sec. XVIII-XIX, manuale școlare din sec. al XIX-lea, inclusiv cele purtând semnătura unor autori din zonă (Nicolae Bogdan, Gheorghe Zaharia, Constantin Dimian), acte de hirotonie și de numire în funcțiile de învățători semnate de sfântul mitropolit Andrei Șaguna, ocupații și locuințe tradiționale, momente din viața unor familii românești, aspecte privind tradițiile și portul popular etc.
Redăm doar câteva exemple concrete, din multitudinea acestor documente: circulara vicarului arhiepiscopesc N. Popeea referitoare la sprijinirea reparării bisericii şi şcolii confesionale din Sfântu Gheorghe (1871); lucrarea lui Berecz Gyula, Istoria instituțiilor de învățământ din județul Treiscaune, apărută la Brașov, în 1893, volum care cuprinde referiri la toate şcolile confesionale ortodoxe din comitat; casă din Voinești, din sec. XIX și familia părintelui Gheorghe Furtună (1885-1937), preot și învățător în Voineștii Covasnei (grupul statuar format din Regele Ferdinand, Regina Maria, I.C. Brătianu și Iuliu Maniu nu era încă dezvelit); icoana Maica Domnului cu Pruncul, Parohia Ortodoxă Zăbala, 1777; școala confesională din Tg. Secuiesc, 1824; locuitori români din Brețcu, 1870; clopotul bisericii vechi din Întorsura Buzăului, 1775, moară de apă din Întorsura Buzăului, preotul Gheorghe Cerbu, participant la Adunarea Națională de la Alba Iulia (căruia Primăria Întorsura Buzăului i-a ridicat un bust); Hotărârea noastră, Sita Buzăului, 27 nov. 1918; biserica veche greco-catolică de lemn din Baraolt (sec. XVIII), azi dispărută; biserica „Adormirea Maicii Domnului” Belin, 1776; Credențional, Aita Mare, 25 nov. 1918; casa Goga din Vâlcele, aflată la Muzeul Etnografic din Cernat; Sfânta Evanghelie, Parohia Ortodoxă Araci, 1750; Icoana Sf. Arhanghel Mihail, Parohia Ortodoxă Valea Mare, sec. XVIII; Antimis, Biserica „Sf. Nicolae” Barcani, 1897; clopotul bisericii vechi din Zagon (1468), Telegraful Român, 27 nov. 1918, Icoana Punerea în Mormânt a Mântuitorului Iisus Hristos, Parohia Ortodoxă Păpăuți, sec. XVIII; vedere generală a Dobârlăului (fotografie veche); familia Elisei și Chira Tăraș, ctitorii bisericii din Mărcuș și Xenofon Comșa, din Mărcuș, participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia; manual de Gramatica Limbii Române, 1899 și manual de Limba Maghiară, 1901, de Nicolae Bogdan, din Hăghig; actul de zidire al bisericii ortodoxe din Iarăș, 1829 ș.a.
Așa după cum am arătat, dacă pentru anul 1918, exponatele se află în arhive și în baze de date în format electronic, pentru anul 2018, acestea sunt pe teren, în toate cele 20 de localități cercetate. De data aceasta, s-a acordat prioritate obiectivelor, aparținând spațiului public al județului Covasna, în detrimentul patrimoniului cultural românesc imaterial. Astfel, în expoziție sunt prezentate: cele mai reprezentative biserici ortodoxe (Catedrala „Sf. Gheorghe” şi „Sfântul Nicolae” Sfântu Gheorghe, mănăstirile Mărcuș, Valea Mare și Sita Buzăului ș.a.), principalele instituții de cultură (Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, cu filialele sale, Teatrul „Andrei Mureșanu”), colegiile naționale, liceele și școlile gimnaziale, cămine culturale, biblioteci, monumentele de for public și cele ale eroilor, troițe și plăci comemorative, clădiri cu destinații administrative, culturale, sanitare, civice, vederi de ansamblu ale unor localități ș.a. Nu sunt expuse imagini despre personalitățile culturale ale județului, edituri și producția de carte, mass-media în limba română, ansambluri artistice, festivaluri, tradiții etc.
Prin graiul specific al documentelor, expoziția vorbește grăitor despre viața culturală, spirituală și cotidiană a românilor din comitatul Treiscaune, azi județul Covasna, în anul 1918, și despre zestrea lor publică, din anul 2018. Sunt eliminate astfel unele clișee și prejudecăți existente în mentalul colectiv maghiar, despre existența românilor în această parte de țară și despre contribuția lor la formarea patrimoniului județului, alături și împreună cu concetățenii maghiari, atât înainte de anul 1918, cât și în cei 100 de ani care au trecut de la Marea Unire.
După 14 ianuarie 2019, expoziția va fi itinerată în mai multe localități ale județului Covasna, după un program care va fi anunțat în presă.
Dr. Ioan LĂCĂTUȘU
