Zilnic mass-media informează publicul despre miile de evenimente întâmplate pe toate meridianele lumii, deci și în țara noastră. Unele dintre acestea sunt benefice, menite pentru a ridica moralul oamenilor și a spori speranța lor pentru o lume mai bună, însă altele, prin grozăvia lor, agresează mentalul și ne fac să ne temem de propria noastră specie.

     Spațiul românesc nu duce lipsă de astfel de știri terifiante, care ne otrăvesc sufletul și mintea. Pentru că ele sunt nenumărate, vom pune în discuție doar câteva asemenea situații pornind de la cauza lor.

 

Țigara, de fapt Fumatul, despre care toată lumea știe că este un obicei dăunător, că provoacă boli grave, că scurtează viața individului, că poluează, duce la dependență, înscriindu-se astfel în categoria viciilor, este totuși practicat la scară largă, începând chiar din copilărie. Deși în ultima perioadă, în scop preventiv, autoritățile au recomandat producătorilor de țigări să imprime pe pachete imagini și texte de tipul „Fumatul ucide”, fumătorii înrăiți nu țin seamă de acestea și își continuă ruinarea propriei sănătăți, dar și atentarea la starea de bine a celor din jurul lor, dând în același timp un prost exemplu copiilor și tinerilor, care, voindu-se și ei bărbați adevărați ori doamne „din înalta societate”, din spirit de imitație, le urmează pilda, îngroșând astfel rândurile consumatorilor de tutun, numit și „iarba dracului”.

Cele spuse mai sus nu se vor a fi numai o simplă observație critică, ci descrierea unei realități și un avertisment mai ales pentru tineri. Unii ar putea spune că fiecare are dreptul de a fi stăpân pe viața lui, și poate ar avea dreptate dacă ar trăi singuri undeva în junglă, însă când trăiești într-o societate umană și acțiunile tale îi afectează și pe cei de lângă tine, și când cele spuse au un scop nobil – de a-i determina pe semenii noștri să renunțe la acest viciu -, credem că avem dreptate. Căci, iată că, recent,  am aflat  știrea că într-un oraș din România un bărbat de 57 de ani a murit în urma unui incendiu în locuința sa, provocat de o țigară aprinsă. Din nefericire, astfel de împrejurări nu sunt chiar singulare, incendii provocate de țigări aprinse ori chiștoace aruncate la întâmplare au loc din timp în timp, dar ca să-ți pierzi viața din cauza unei țigări pare nu o simplă neglijență, ci o prostie, care te duce cu gândul la zicala „Să mori ca prostul”.

Beția sau consumul de alcool fără măsură este o altă patimă care a pus stăpânire pe oameni încă de la apariția lor pe pământ, și care nu va dispărea curând. Dar ca și fumatul, și acest viciu poate ucide. Sunt nenumărate întâmplările provocate de consumul excesiv de alcool: jafuri, bătăi, scandaluri, sinucideri, crime, mai ales când băutura „ia mințile” celor agresivi din naștere și în general celor predispuși la fapte antisociale ori a celor labili psihic. Unii consumatori de alcool, mai ales cei singuratici și deprimați, descurajați de viață, colindă cârciumile și se întorc acasă „pe trei cărări”, mai beau „un pahar” ca să le treacă urâtul, mai aprind o țigară și se prăbușesc în pat uitând ce mai au în mână. Și uite-așa nu o dată de la o țigară se ajunge la o nenorocire. Precum vedem, adesea viciile se combină și duc la același rezultat nefericit.

Din această serie nu excludem nici gelozia, pe care chiar dacă n-o putem încadra în categoria „viciu”, netratată, ea devine boală, de multe ori cu urmări catastrofale. În NDULR este explicată ca „neliniște provocată de bănuiala infidelității ființei iubite”, iar cu sens figurat „grijă de a păstra numai pentru sine un lucru de preț”, iar uneori  ca „invidie, pizmă”. Indiferent cum am taxa-o, gelozia l-a însoțit pe om încă din cele mai vechi timpuri, și de-a lungul mileniilor ea a provocat multe victime și chiar războaie. Desigur, lucrurile sunt destul de complicate, dacă ținem seama că această stare are la bază o cauză naturală, un instinct de conservare a speciei, însă în mod firesc omul, ca ființă educată, ar trebui să aibă mai mult discernământ și mai multă stăpânire de sine și să rezolve asemenea cazuri fără violență, fără a se ajunge la rănire fizică sau crimă.

N-am fi abordat acest subiect, dacă n-ar fi apărut o nouă știre despre un polițist care și-a ucis iubita din cauza geloziei, după ce în urmă cu doar o zi un caz asemănător s-a întâmplat într-un alt oraș din România, cauza fiind aceeași: gelozia. Și fără să vrem, dacă veni vorba despre polițiști, ne îndreptăm gândul la de acum celebrul caz „Elodia”, încă neelucidat pe deplin. E de presupus că și în unele din astfel de situații alcoolul să joace un rol decisiv, incitând și mai mult spiritul înfierbântat al celui căruia i-a întunecat mintea împingându-l spre prăpastie.

În viața omului toate lucrurile au rostul lor, dar când individul depășește măsura și se lasă pradă instinctelor primare, consumul excesiv al unor substanțe care îi afectează luciditatea îl poate duce la propria pieire sau la săvârșirea unor fapte ireparabile, chiar la distrugere de vieți. Cine uită de iubirea față de semeni și față de Dumnezeu uită și de sine însuși.

 

Mihai Trifoi

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail