Foto: M.D.C- Silviu Ipătioaei
De o lună de zile, Ilie Nicolae, fost comisar-șef în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Covasna, ocupă scaunul de primar al comunei Boroșneu Mare, comună unde, de altfel, și-a și petrecut prima parte a carierei, chiar în incinta Primăriei pe care acum a ajuns să o conducă. Om ambițios, acesta a început deja să aducă schimbări vizibile în comunitatea care l-a votat, o comunitate formată în proporție de 98% din etnici maghiari și romi. Redacția „Mesagerul de Covasna” a fost într-o scurtă plimbare prin comuna uitată parcă de toți, în care de mulți ani nu au mai fost aduse schimbări majore, pentru a-l cunoaște pe omul care și-a luat angajamentul de a repune „Boroșneu Mare” pe harta județului Covasna.
– Domnule primar Ilie Nicolae, vă rog pentru început să ne spuneți câteva lucruri despre dumneavoastră. Ce funcție ați ocupat înainte?
– În 1980 am terminat școala de miliție, am fost repartizat la Boroșneu Mare ca ajutor șef de post până în 1986, iar din 1986 am fost șef de post la Vâlcele, până la revoluție. După revoluție am fost la un curs la București pentru ofițeri și de atunci am rămas în cadrul Inspectoratului până la gradul de colonel în 2013, când am ieșit în pensie. Am trei băieți, sunt căsătoriți în Boroșneu Mare, soțiile lor sunt de naționalitate maghiară, ne înțelegem foarte bine. Sunt localnice, am și nepoți și tocmai de aceea am și rămas, avem și eu și copiii locuințe în comună.
– Ce v-a determinat să candidați la Primăria comunei Boroșneu
– Am o legătură foarte bună cu cetățenii comunei care de fapt mi-au și propus să candidez pentru funcția de primar, în ideea de a face ceva pentru comunitate. Cred că dintre toate cele 40 de comune, nu pot să zic că suntem comuna cea mai săracă, dar nu avem investitori, locuri de muncă sunt foarte puține. Avem o firmă al cărei patron este din Olanda, care lucrează cu mobilier, cu lemn, și acolo avem ceva angajați, în rest nu mai sunt societăți care pot să ne ajute sau să ne finanțeze.
– Dar este o zonă frumoasă, de ce credeți că nu vin investitorii?
– Pentru că nu s-a interesat nimeni probabil, nepăsarea… Și pentru asta sunt mai mulți tineri care lucrează în Sfântu Gheorghe, în Covasna, chiar și în Târgu Secuiesc, fac naveta, și din Boroșneu Mare așa au plecat. Acesta a fost și unul dintre motivele pentru care am și candidat la alegerile din 5 iunie, din partea ALDE. Am avut un contracandidat din partea UDMR, am câștigat cu 60 de voturi față de contracandidat și așa am ajuns eu primar. Fostul contracandidat – pentru că în Consiliul local la nivel de comună, sunt 13 consilieri: de la UDMR au câștigat șapte și la ALDE șase – a fost desemnat din partea UDMR ca viceprimar, domnul Kanyó Antal.
– Considerați că fostul primar, Szocs Levente a adus comuna în acest stadiu, în care nu mai există locuri de muncă?
– Nu pot să spun că este vina lui, vina este a tuturor celor care au lucrat și care au răspuns de comună după anii ’90. Nu pot să spun că numai el, au mai fost înainte cred că trei primari, au fost și viceprimari. Cred că nu a fost interes, probabil că au fost mai multe interese personale decât cele ale comunității și așa s-a ajuns în situația în care suntem acum.
– Cu ce planuri ați venit la conducerea Primăriei Boroșneu?
– Eu, când am făcut campania și când m-am înscris în cursă, ca priorități mi-am stabilit ca în comună să existe apă potabilă și canalizare, și există un proiect în derulare, amenajarea parcului central, care cred că ar fi fost unul dintre cele mai frumoase parcuri din județ dacă ar fi fost întreținut, repararea străzilor și a drumurilor de câmp. De asemenea, am mai stabilit ca și prioritate, organizarea unei piețe săptămânale, pentru că în urmă cu mulți ani a mai existat, se făceau și târguri trimestriale și să revenim pentru ca cetățenii (…) să nu meargă la Sfântu Gheorghe sau la Covasna, pentru că se poate organiza și la noi, și avem loc frumos aici. Încercăm să creăm locuri de muncă, avem un program, proiectul „Dezvoltarea locală integrată în comunitățile marginalizate în care există populații aparținând comunităților rome”, și suntem parteneri, Primăria și Asociația Bodvaj. Suntem în stadiul de finalizare, sper să câștigăm proiectul, sperăm că se va aproba. Prin Fonduri Europene se va aloca o sumă de maxim 25.000 de euro pentru oricine din comuna Boroșneu Mare care vrea să aibă sau să își facă o firmă, nu contează, poate să facă o frizerie, poate să facă patiserie, brutărie, ar fi un lucru foarte bun.
Avem școli, avem grădinițe, în fiecare sat, mai puțin în Țufalău datorită numărului mic de elevi, dar vin în Boroșneu Mare unde avem școala cu clasele I-VIII „Bartha Karoly”, iar în celelalte localități avem școli cu clasele I-IV și grădinițe. Există o colaborare bună cu directorul și cu cadrele școlii, deci nu sunt probleme. Ceea ce mă supără pe mine este că nu avem sprijin financiar. Eu deja, împreună cu viceprimarul, am și început o nouă inventariere, am trecut prin fiecare sat, de fapt și în campanie am făcut acest lucru și am discutat cu oamenii despre problemele pe care le au. Deja am început să rezolvăm mare parte dintre ele, și ieri dimineață am fost cu viceprimarul în satul Boroșneu Mic și în Dobolii de Sus, unde cei cu ajutor social execută deja lucrări de întreținere a șanțurilor, parcul din fața școlii Boroșneu Mare, Căminul Cultural de la Dobolii. Am amplasat câteva bănci în parc, deja o firmă a făcut din lemn lețurile respective, au fost montate. (…) Parcul vrem să îl luminăm, vrem să îl dotăm puțin, sperăm că la anul o să ni se aprobe și să începem alimentarea comunei respectiv a comunei reședință Boroșneu Mare cu apă potabilă și canalizare menajeră.
– Cam când preconizați că vor începe să fie vizibile rezultatele?
– A trecut doar o lună și cred că deja sunt vizibile. (…) În parcul din centrul comunei am făcut ronduri cu flori, am reparat spațiul de joacă pentru copii. La fel, pentru parc ne-ar trebui un proiect dar încercăm să vedem unde am putea găsi sprijin financiar pentru a putea să îl amenajăm.
– Când spuneți sprijin, vă gândiți la Consiliul Județean Covasna?
– Deocamdată a trecut o lună, noi avem relații bune de cooperare. Cu cei de la ISU Covasna am avut probleme cu un pod care face legătura între satul Boroșneu Mic și cătunul Valea Mică, unde sunt circa 17-18 gospodării. Acum o lună a fost un incendiu la o stupărie, nu s-a putut trece podul cu mașina Pompierilor pentru că risca să se prăbușească. Podul este din lemn vechi și se face greu legătura cu satul, iar dacă se întâmplă un incendiu la o locuință din Valea Mică vor fi probleme. Am făcut o adresă către Consiliul Județean Covasna, către Prefectură, Inspectoratul județean în Construcții, am și luat legătura, a venit o echipă și am făcut o verificare la fața locului. Urmează să contactăm un expert pentru a stabili rezistența construcției. Și la Primărie avem ceva probleme cu acoperișul. (…) Nu sunt bani, nici eu nu am moștenit bani dar trebuie să ne și auto-gospodărim, nu neapărat trebuie să îți trimită bani de nu știu unde, nu o să cadă bani din cer niciodată și Consiliul Județean îți dă cât se poate, dar sunt multe locuri și în parc și în centru în care cu locuitorii comunei, sau cu cei care primesc ajutorul social am putut face câte ceva. Avem 152 de familii beneficiare de ajutorul social, din care 492 persoane, iar 138 sunt apți pentru muncă, deci se poate, nu se pune problema, numai că nu au fost puși la treabă, ei au fost obișnuiți să ia banii pe care îi dă Statul. Nu dau eu, primarul Boroșneu Mare, banii. Îi dă Guvernul, îi dă Statul, dar cel puțin să îi merite. Știu că sunt persoane nevoiașe, necăjite, cu mulți copii, și în mod special din partea romilor pentru că cei mai mulți ei sunt dar măcar atâta pot să facă, să întrețină să curețe. Am achiziționat mături, coase, furci, greble, domnul viceprimar se ocupă, eu sunt alături de el, și merge, deja se vede.
– Majoritatea locuitorilor comunei sunt de etnie romă, persoane nevoiașe care au anumte lipsuri. Credeți că ați putea implementa anumite programe prin care să îi sprijiniți?
– S-ar putea face. Timpul este scurt, să vedem ce bani vom avea în bugetul de anul viitor. Vedem cum finalizăm anul acesta, și s-ar putea. Am vorbit și cu directorul școlii și avem un program mai vechi, după amiaza sunt copii care primesc hrană caldă, avem două cadre didactice care se ocupă de așa ceva. (…) Programul funcționează destul de bine din câte am discutat cu directorul. La un moment dat au avut o inițiativă de a crea o asemenea cantină dar, la fel, banii au fost problema în primul rând, nu au fost suficienți. Spațiu am avea, noi o să o trecem ca prioritate și să vedem ce putem face. Măcar în mandatul meu dacă am putea face așa ceva ar fi nemaipomenit, să le acordăm sprijin. De asemenea, încercăm ca în sezonul rece, pe lângă cei care primesc ajutorul pentru încălzire, vârstnicilor și persoanelor care nu au niciun fel de ajutor, să le asigurăm măcar doi metri cubi de lemne. Nu sunt multe persoane, sperăm să rezolvăm, vom face o inventariere. Deja avem achiziționat material lemnos, urmează să mai achiziționăm și să venim în ajutorul lor.
– Cum stați cu asistența medicală în comună?
– Avem un Dispensar medical și un cabinet stomatologic. Sunt în clădirea Primăriei, este un Dispensar construit de Primărie, dar avem și o locuință și l-am rugat pe domnul stomatolog să vină să depună o cerere la noi, ca să vedem cum putem să îl ajutăm în prima ședință cu Consiliul local, să supunem la vot, pentru a nu îl pierde. În Boroșneu Mare nu a fost, am avut un singur Dispensar și atât, dar de câteva luni de zile avem și stomatolog și acesta este un lucru foarte bun. Chiar am discutat cu el dacă putem să îl ajutăm, pentru că vrea să rămână la noi, dacă nu, va găsi o altă localitate și ar fi păcat să îl pierdem, pentru că ar trebui să mergem în Sfântu Gheorghe sau în Covasna, douăzeci și ceva de kilometri, la un alt stomatolog și ar fi păcat, pe lângă faptul că nu toți au posibilitatea de a merge. Norocul nostru este că în comună avem legătură feroviară, sunt și curse ale autobuzelor care vin din Zagon, Valea Mare, Covasna, deci ar fi legături.
– Care sunt la momentul actual cele mai mari probleme în comună?
– Una dintre probleme ar fi lipsa locurilor de muncă. (…) Stăm rău la colectarea taxelor și impozitelor în cadrul Primăriei, avem poate chiar miliarde. (:..) Mai este o problemă, nu avem pază. Am contactat o firmă din Miercurea Ciuc, mi-au trimis o ofertă, mai aștept alte două, vreau și sper să reușesc anul acesta, cel puțin să monitorizăm video centrul comunei, intrările și ieșirile din comună, deci camere montate în centru, intrare-ieșire către Boroșneu Mic, Zagon, și Sfântu Gheorghe, deci tot ce vine și iese. Să punem pază umană ne costă foarte mult, cam 7200 de lei se plătesc lunar (…).
– Și cum vedeți că s-ar putea soluționa, în timpul mandatului dumneavoastră, această problemă a locurilor de muncă, să îi stimulați pe tineri să rămână în comună?
– V-am spus de acel program, dacă reușim, și sper să reușim. Nu știu, deocamdată alte posibilități nu avem. (…) Din păcate așa se întâmplă, tinerii părăsesc comuna, merg la muncă în Sfântu Gheorghe, Covasna, Târgu Secuiesc, chiar și Brașov. Marea majoritate a romilor (…) au căutat un sprijin și merg în Ungaria, Cehia, Serbia din câte am înțeles, stau câte 2-3 luni, câte o jumătate de an, se întorc cu bani și investesc și construiesc case foarte frumoase, au gospodării frumoase.
– Majoritatea consilierilor din cadrul Primăriei sunt ai UDMR. Credeți că vă vor pune piedici sau vă vor sprijini în demersurile dumneavoastră de a aduce schimbări în comună? . .
– Îi cunosc pe toți pentru că sunt aici din 1980. Eu cred că scopul este să facem tot ce este bun în comuna asta, și cred că vor fi de acord. Nu am observat rea voință din partea lor, pentru că vedeți, asta este politica, eu am câștigat Primăria din partea ALDE, consilierii locali au câștigat mai mult din partea UDMR, pentru că s-a votat mai mult pe consilierii UDMR. Sperăm să găsim înțelegere.
– Pentru că ați lucrat în Poliție, există probleme la posturile de Poliție din comune, pe care doriți să le rezolvați în mandatul dumneavoastră?
– Cea mai gravă problemă pe care o avem la posturile de Poliție este că avem doar doi lucrători cu experiență: este șeful de post și ajutorul, care este chiar fiul meu. Noi mulțumim Inspectoratului că s-a gândit la noi (…) și ne-au repartizat trei tineri care au absolvit școala acum o lună de zile, dar problema este că acei trei tineri deja au plecat la cursuri și au rămas iar doi, iar într-o comună cu cinci sate, ținând cont de faptul că are întindere și sunt proprietăți multe, este foarte greu. (…) Din partea mea au sprijin profesional, material nu pot să spun pentru că nu am posibilități, dar ceea ce depinde de mine, pentru că vom începe și proiectul cu apa și canalizarea, automat va fi inclus și postul de Poliție. (…) Sunt puțini, în rest nu avem probleme deosebite, ca în fiecare localitatde cred. (…)
– Vorbeați de proiectul de apă și canalizare, de reabilitarea Primăriei, când veți începe aceste lucrări?
– Dacă ne ajută Dumnezeu și totul merge bine, anul viitor sper să începem. Mai avem un proiect de reabilitare la Căminul Cultural Dobolii de Sus, foarte bun, mai lipsesc câteva autorizații. Am avut, dar nu știu ce s-a întâmplat, a fost și campania electorală și am constatat cu stupoare că au expirat autorizațiile, am început să le reluăm și ne costă bani. Chiar la drumurile județene ca să traversez, să sap la anul, trebuie să plătesc 1120 de lei pentru o singură autorizație, deci mult.
– Și la final, domnule primar, vă gândiți să mai candidați după finalizarea acestui mandat?
– Să vedem ce putem face în mandatul meu, sper să duc la bun sfărșit cei patru ani, sper să mă achit de angajamentele politice pe care mi le-am luat, bineînțeles cu sprijinul cetățenilor, a Consiliului Județean, cu sprijinul partidului ALDE. Avem deschidere, președintele ALDE, domnul Simon Gheorghe este un om priceput, se interesează, sperăm să fie bine. A trecut numai o lună de zile și ceva se vede și chiar aud, am fost felicitat și telefonic. Mie îmi place să merg în sate, lumea mă cunoaște, înainte mi se spunea „domnul colonel” sau „domnul comisar-șef” pentru că asta am și fost, acum mi se spune „domn primar”, și am început să mă obișnuiesc, dar în prima perioadă aveam impresia că nu eu sunt.
A consemnat Ioana Ardeleanu
