Interviu cu dr. Ioan Lăcătușu, Directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita
Pe tot parcursul anului 2015, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” a fost gazdă generoasă pentru o gamă largă şi diversă de acţiuni ştiinţifice, culturale şi civice, la care au participat numeroase personalităţi ale vieţii publice din întreaga ţară, fiind locul de întâlnire şi coordonare a activităţilor asociaţiilor cultural-creştine şi civice reunite în cadrul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureș.
Cu regretul că am fost prezentă doar la o mică parte dintre aceste evenimente, am stat de vorbă cu dr. Ioan Lăcătușu care ne-a vorbit despre multitudinea de activități organizate de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, împreună cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita, în anul ce tocmai s-a încheiat.
Dr. Ioan Lăcătușu: Pregătindu-mă pentru întâlnirea cu dumneavoastră m-am gândit că realizările din anul 2015 sunt o încununare a unei munci sistematice din ultimii 25 de ani. A venit momentul în care această muncă specifică arhiviștilor, muzeografilor, cercetătorilor -care nu este deloc spectaculoasă, care presupune migală, răbdare, rigoare, care presupune și depășirea unor momente mai dificile, în munca de mare răspundere de păstrare, prelucrare și valorificare a documentelor, arhive care au înfruntat vitregiile vremurilor- să își arate rezultatele.
Vreau de la început să subliniez colaborarea deosebită, parteneriatul excepțional existent între Centrul Ecleziastic de DocumeNtare „Mitropolit Nicolae Colan” și Centrul European de Studii Covasna- Harghita care este, practic, interfața laică a primei instituții, precum și prestația profesionistă și deschiderea spre promovare a noului spre societate a părintelui dr. Sebastian Pârvu, directorul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” și consilierul cultural al Episcopiei Covasnei și Harghitei, dar și sprijinul permanent acordat de Episcopie, de Preasfințitul Părinte Episcop Andrei care continuă în acest fel modul exemplar în care am fost sprijiniți de IPS Ioan, actualul mitropolit al Banatului. Totodată subliniez parteneriatul celor două Centre cu principalele asociații și fundații, cele mai active, membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM), de ce nu și rezultatul unei strategii pe care noi am început-o în urmă cu 25 de ani, prin care ne-am fixat obiective pe termen mediu și lung pornind de la situația existentă, pentru că, trebuie să o recunoaștem -atât specialiștii, cunoscătorii istoriei locale cât și iubitorii de istorie- că noi am pornit nu de la ZERO, ci de la ceva minus, sub nivelul zero atunci când am început cercetarea istoriei, culturii și civilizației românești din sud-estul Transilvaniei.
Am mai spus-o și o spunem la acest ceas de bilanț, nu ca o laudă ci spre a conștientiza mai bine roadele muncii noastre: dacă acum 25 de ani, cineva făcea un sondaj de opinie, întreba în spațiul public local despre mitropliții Nicolae Colan și Alexandru Nicolescu, episcopii Justinian Teculescu și Veniamin Nistor, despre protopopii Petru Pop, Constantin și Spiridon Dimian, Aurel Nistor sau Ioan Rafiroiu, despre suita de personalități locale românești, nu am fi găsit mulți localnici care să ne poată spune ceva despre aceștia. Să nu mai vorbim de o serie întreagă de pagini importante din istoria locală, evenimente din viața bisericilor ortodoxe și greco-catolice, școlilor în limba română, instituțiilor și asociațiilor culturale – mă refer la istoria locală românească și la conviețuirea cu concetățenii maghiari. De aceea, pornind de la numărul restrâns al cercetătorilor din zonă, noi am creat cadrul instituțional prin organizarea unor manifestări devenite tradiționale, adevărate branduri, cum sunt Zilele Andrei Șaguna, Zilele Nicolae Colan, Colocviul Național I.I.Russu sau Sesiunea Națională de Comunicări „Românii din Sud-Estul Transilvaniei- Istorie, Cultură, Civilizație”, manifestări la care, an de an, sistematic am atras specialiști de înaltă clasă: muzeografi, arhiviști, etnografi, sociologi, demografi, preoți, profesori, alți oameni de cultură din principalele centre culturale ale țării, dar și din țările vecine. Numai la cele 21 de ediții ale Sesiunii aminite au participat peste 1500 de asemenea specialiști; vă dați seama cât timp ne-ar fi trebuit nouă, celor în jur de 10-15 muzeografi și arhiviști din zonă, să putem cerceta documentele prezentate în cadrul acestor manifestări, existente în întreaga țară.
Pentru că activitățile sunt multe, iar spațiul editorial nu ne permite să le prezentăm pe toate în cadrul acestui interviu, vă propun să le publicăm în următoarele patru ediții din zilele de vineri a lunii ianuarie 2016, iar acum vă rog să ne spuneți care sunt cele mai importante activități organizate de Centrul Ecleziastic de Documetare „Mitropolit Nicolae Colan”, împreună cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita în anul 2015 ?
Referitor la manifestările științifice organizate, și la principalele acțiuni de spiritualitate ortodoxă, de istorie și de cultură românească (35 la număr- n. red), ele vizează în principal, pe deoparte, continuarea pelucrării bazei de date și îmbunătățirii ei, iar pe de altă parte valorificarea, punerea la dispoziția celor care elaborează lucrări de masterat sau doctorat, de licență sau lucrări monografice. Dintre acestea amintim aici: Continuarea acţiunii de prelucrare arhivistică şi transpunerea în format electronic a bazei de date şi a fondurilor documentare aflate în păstrarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, cu sprijinul Societăţii Ștefadina Comserv SRL din Bucureşti; Continuarea proiectul Evidenţa informatică a cărţilor din Biblioteca Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, cu sprijinul aceluiași generos partener; Continuarea digitizării cărţilor vechi şi bibliofile aflate în păstrarea Muzeului Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă din Sf. Gheorghe, pe baza unui proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, cu sprijinul specialiştilor de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni; Actualizarea bibliografiei tematice selective referitoare la românii din Covasna şi Harghita, instrument de lucru pus la dispoziţia cercetătorilor, care redă, într-o formulă sintetică, informaţii referitoare la volumele de istorie locală, la monografiile unor localităţi, la personalităţi şi instituţii, la cercetările etnografice şi sociologice, eseuri şi lucrări de memorialistică, precum şi la un număr important de manuscrise din valoroasa Colecţie de documente aflată în arhiva Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe.
Țin să subliniez faptul că, așa cum am avut posibilitatea să informăm cititorii pe parcursul ultimilor ani, un moment deosebit în activitatea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” și a Centrului European de Studii Covasna-Harghita l-a reprezentat implicarea și parteneriatul stabilit cu societatea de arhivare particulară STEFADINA din București, una dintre cele mai performante societăți de arhivare din peisajul românesc actual. În afară de profesionalismul specialiștilor societății, remarcăm această deschidere a conducerii firmei, a domnului director general Mihai Nicolae și a domnului prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lungu, spre a ne da o mână de ajutor dezinteresat. Această implicare generoasă a făcut posibilă realizarea unor obiective pe care nici nu ni le-am imaginat că le vom putea realiza în acești ani, respectiv, prelucrarea arhivistică, digitizarea, formarea unei baze de date cu utilizator multiplu la nivel european. Până acum, ne uitam cu admirație -și eu ca om care cunosc peisajul arhivistic din sistemul Arhivelor Naționale și din celelalte sisteme, din România- la ceea ce a făcut Biserica Evanghelică din Sibiu printr-un asemenea Centru de documentare, de arhivare, de valorificare a istoriei comunității germane, la ceea ce fac specialiștii de la Biserica Neagră din Brașov sau cei de la Muzeul Bisericii Sfântu Nicolae din orașul de sub Tâmpa, și o serie întreagă de alte instituții de renume, pe linia prelucrării, conservării și valorificării documentelor de arhivă. Și iată că prin acest parteneriat cu Stefadina SRL, prin care s-a realizat o bază de date, prelucrată în format clasic și informatic, pusă la dispoziția cercetătorilor la ceea ce înseamnă exigențele arhivistice actuale, și Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei stă la aceeași masă cu profesioniștii de excepție.
Repet, nu o spunem sub formă de laudă, ci apreciem că aceasta este o binemeritată răsplată pentru toți acei preoți, învățători, intelectuali prin grija cărora noi astăzi gestionăm aceste surse arhivistice. Întotdeauna l-am pomenit pe preotul arhivist Ioan Rafiroiu, pe o serie întreagă de alți lideri locali care în condiții grele au salvat aceste documente de la distrugere. După cum este cunoscut, istoria ultimilor 100-150 de ani nu a fost deloc generoasă cu comunitățile românești din Transilvania -cele două războaiele mondiale, schimbările de teritorii, regimurile potrivnice unei dezvoltări democratice și-au cerut tributul lor în ceea ce înseamnă pierderea unor cantități imense de arhive și, de aceea, ceea ce am moștenit și am păstrat, împreună cu ce se păstrează la Arhivele Naționale Covasna, reprezintă un patrimoniu deosebit.
Știu că au avut loc multe activități cultural științifice…
Da, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” a organizat, în anul 2015, un număr de 24 de manifestări cultural-științifice, începând cu Ziua Culturii naţionale – sub zodia lui Mihai Eminescu, 15 ianuarie 2015 și terminând cu Seară românească, organizată la Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă Sf. Gheorghe, în 30 noiembrie 2015. Din rândul acestor manifestări menționăm: simpozionele Basarabia – un destin al istoriei moderne până în contemporaneitate și Relaţiile sud-estului Transilvaniei cu Moldova, Țara Românească şi Regatul României, până la Marea Unirea de la 1 Decembrie 1918; dezbaterile cu tema Sursele informatice online utile şi în cercetarea monografică și . . Noi cercetări privind istoria românilor din sud-estul Transilvaniei în cadrul Colocviului naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei, ediţia a VII-a, Universitatea de Vară Izvoru Mureşului, Ediţia a XIII-a, cu tema România şi românii de la frontierea Uniunii Europene şi NATO și Sesiunea Naţională de Comunicări Știinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, ediţia a XXI-a. Un loc distinct l-au ocupat întâlnirile comunităţii româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, organizate la Întorsura Buzăului, Izvoru Mureșului și Tg. Mureș, în perioada iulie-octombrie 2015, și, în final, Adunarea Generală a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, desfășurată la Miercurea-Ciuc, în data de 28 noiembrie 2015, cu prilejul împlinirii a 10 ani de la înființarea Forumului.
Bineînțeles că am participat, la rândul nostru, la multe manifestări organizate în întreaga țară -București, Tg. Mureș, Cluj-Napoca, Bacău, Brașov, Iași, Albac, Satu Mare, Timișoara, Deda ș.a.-, până la partenerii noștri statornici din zonă, din Miercurea-Ciuc, Toplița, Bilbor, Covasna, Întorsura Buzăului, Vama Buzăului, Vâlcele ș.a. Această participare a noastră ne-a permis ca prin studiile publicate în reviste de specialitate să facem cunoscute realitățile din zonă, în istorie și contemporanietate, prin valorificarea informațiilor din arhive referitoare la românitatea din Sud-Estul Transilvaniei și la principalele dimensiuni ale conviețuirii interetnice româno-maghiare.
Am avut bucuria, în cursul anului trecut, să particip la mai multe lansări ale unor cărți editate de Editura Europcarpatica. Spuneți-ne, vă rog, câteva cuvinte despre această activitate.
Un capitol deosebit de rodnic îl reprezintă volumele apărute la editurile Grai Românesc și Eurocarpatica. În acest context -iată sunt 27 de titluri într-un an de zile- aspectul cantitativ trebuie completat cu aspectele calitative. În primul rând aș aminti noua revistă „Acta Carpatica” nr. 1, un volum de peste 800 de pagini care cuprinde zeci de studii de foarte mare importanță din istorie, etnografie, sociologie, recenzii și prezentări de cărți și o serie de alte noutăți. Publicația a fost foarte bine primită de mediul academic românesc. Precizez faptul că, noua publicație va apărea în paralel cu revista „Angustia”, anuar care rămâne în continuare să fie editat de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni.
Satisfacții deosebite ne-a adus apariția vomulului „Repere identitare românești din județele Covasna și Harghita”. Datorită prezentării elogioase în paginile revistei Formula As, cu tirajul cunoscut în mass media românească, volumul a fost distribuit în câteva sute de exemplare în întreaga țară, și iată că acum recepționăm comenzi pentru un nou tiraj. Ne bucură faptul că volumul a fost propus pentru a primi un premiu al Academiei Române, în 2016. Un alt volum important este lucarea Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş în slujba dăinurii neamului românesc din Transilvania. FCRCHM 2005-2015, volum îngrijit şi coordonat de dr. Ioan Sabău-Pop şi subsemnatul -o adevărată cronică a preocupărilor societății civile românești pentru dăinuirea românească, în cele trei județe. Aș remarca, deasemenea, aparițiile în cadrul colecției „Profesioniștii noștri” a volumelor dedicate avocatului Ioan Solomon, lider al românilor din Arcul intracarpatic, la împlinirea vârstei de 60 de ani, profesorului universitar, jurnalistului și poetului Ion Ciurea Weidner– binecunoscut cititorilor din ziarul Mesagerul de Covasna-la împlinirea vârstei de 75 de ani, profesorului universitar, jurnalistului și poetului Valentin Marica- cunoscut pentru prestațiile sale de excepție la Radio Tg. Mureș, la 65 de ani, juristului și omului politic Valer Dorneanu, la 70 de ani, profesoarei, publicistei și colecționarei Doina Dobreanu, din Subcetate, la 65 de ani. În prezent, pregătim volumul cu nr. 20, dedicat arhivistului și istoricului Vilică Munteanu, directorul Arhivelor Naționale Bacău, distins partener al cercetătorilor din Transilvania. Remarcăm apoi, volumele purtând semnătura poeților Ionel Simota din Miercurea-Ciuc, Anthonia Amatti (prof. Mioara Nicolau) din Covasna, a debutantelor în ale poeziei Alexandra Victoria Filip și Macrina Viorica Lazăr din Toplița, precum și a profesorilor Narcis Calotescu, Ligia Dalila Ghinea, Cristina Vişan, Cătălina Voicu, Maria Peligrad din Sf.Gheorghe, Mihai Trifoi din Bixad, Florentina Teacă din Covasna, Corina Bărăgan din Vama Buzăului, Antonie Vasile Tămaș din Vâlcele, Valer.V. Vodă și Florin Bengean din Tg. Mureș și a regretatului poet Ioan Suciu din Brașov. La acestea se adaugă volumul „Păstori sufletești ai Sfintelor Altare din Eparhia Covasnei și Harghitei” apărut la de Editura Grai Românesc a Episcopiei. Așa cum prof. Mihai Trifoi a subliniat într-un articol apărut în Mesagerul de Covasna, prin activitatea editurilor Eurocarpatica și Grai Românesc a Episcopiei, noi nu facem altceva decât să introducem în circuitul public file importante din istoria și cultura românilor din această parte de țară. Fără aceste contribuții, percepția publică despre ceea ce înseamnă zona noastră ar fi incompletă; pe lângă volumnele editate de concetățenii maghiari, iată venim noi cu această zestre culturală care rotunjește, care întregește profilul cultural al zonei și imaginea de zonă multiculturală, multietnică și pluriconfesională, și nu așa cum în unele lucrări editate, încă, de o parte dintre liderii maghiari se prezintă realitățile unui așa-zis „ținut secuiesc” în care românii nu sunt prezenți.
Mai mult decât în anii anteriori, în 2015 v-am urmărit luările de poziție prezentate în mass-media scrisă și audio-vizuală.
Referitor la importanța legăturilor cu mass-media și a percepției țării cu privire la ceea ce se întâmplă în zonă noastră, vreau să subliniez faptul că media, de regulă, caută senzaționalul și este aservită unor interese politice, unor interese de grup, fapt pentru care foarte greu pătrund știrile pozitive care dau sentimentul unei anumite normalități în județul Covasna, în ceea ce înseamnă percepția publică. Și totuși, iată că am acordat aproape 30 de interviuri la Radio Tg. Mureș, Radio România Actualităţi, Radio și Televiziunea Trinitas, TVR România Actualităţi, Antena 3, etc. Aș vrea să subliniez și să scot în evidență o nuanță: după ce ani de zile am fost neglijați, iată că în anul 2015 au venit spre noi, solicitându-ne interviuri, ziariști din afara granițelor țării -Steven Piek din Olanda, Zohoran Csaba, cercetător din Ungaria, Martin Woker, publicist la „Neue Zurcher Zeitung AG” din Austria ș.a., publiciști care au fost interesați și de prezentarea punctului de vedere pertinent al cercetătorilor români privind conviețuirea interetnică, respectiv a proiectelor privind dezvoltarea zonei. Important este că nu noi am solicitat aceste interviuri ci ei ne-au căutat și au fost interesați de receptarea punctului de vedere al cercetorilor români din zonă, al societății civile românești, față de ceea ce înseamnă evoluțiile din județele Covasna și Harghita. Foarte importantă este această precizare, pentru că ani de-a rândul opinia publică internațională, respectiv europeană, s-a raportat și a perceput realitățile din zonă unilateral, doar prin canalele concetățenilor maghiari și ale celor din Ungaria.
Referindu-mă la modul în care s-a reflectat în media locală și națională activitatea noastră, prin publicarea a peste 80 de articole, țin să evidențiez modul profesionist prin care s-a raportat conducerea ziarului Mesagerul de Covasna, alături de publicațiile Condeiul ardelean, Informația Harghitei, Cuvântul Liber, publiciștii Oana Mălina Negrea și Gina Ștefan de la Agerpres, Angela Bârsan, Dana Mezei, Dan Tănase, Sever Ioan Miu, dar și alți ziariști din țară, și-aici mă refer, în mod deosebit, la cei de la Formula As și Agenția de știri Romanian Global News.
Ca arhivist, ca modest cercetător a ceea ce înseamnă dimensiunile principale ale realităților din zonă, eu vreau să vă precizez că modul în care Redacția ziarului Mesagerul de Covasna și celorlalte publicații și agenții de știri menționate au reflectat activitatea noastră înseamnă, de fapt, și o sursă de informare, în timp. Cercetătorii de astăzi și-au schimbat atitudinea față de ceea ce reprezintă valoarea surselor din mass-media în cercetarea socio-umană. Dacă, cele mai solicitate și credibile rămân în continuare documentele de arhivă, reflecțiile din mass-media, materialele din presă sunt foarte importante pentru cercetările actuale și cele viitoare privind cunoașterea mentalităților colective, a stării de spirit, a vieții cotidiene, pentru că evenimente epocale se întâmplă rar, dar viața noastră, a oamenilor, este formată din aceste lucruri cotidiene care sunt aparent minore, punctuale, dar ele, intrând pe mâna unor cercetători avizați, cu o metodologie adecvată, pot pune în valoare lucruri care înseamnă specificul principal al unei comunități, liderii și valorile acesteia. Am avut întotdeauna o slăbiciune față de studiul mass-mediei românești, în ultimul secol. În acest sens, avem un proiect prin care ne propunem să recuperăm, prin digitizare, ziarele în limba română care au apărut în fostul județ Treiscaune, perioada interbelică, inclusiv ziarul Cuvântul Nou din perioada regimului trecut, când, pe lângă tributul plătit ideologiei vremurilor, cel puțin în anii de început, în Cuvântul Nou sunt materiale deosebite privind istoria, etnografia, folclorul, cercetările privind cultura populară, așa cum sunt astăzi cele din paginile Mesagerului de Covasna.
Stimate dl Ioan Lăcătușu, această activitate laboriasă desfășurată de Dvs., și colaboratorii Dvs., nu putea rămâne nerăsplătită. Trecând peste modestia care vă caracterizează, amintiți, vă rog, cele mai importante „semne de prețuire” pe care le-ați primit în cursul anului 2015.
Este adevărat, ca apreciere a muncii mele făcută cu multă responsabilitate și dăruire am avut bucuria să fiu răsplătit cu 10 diplome de merit și excelență. Dintre acestea le-aș aminti pe următoarele: nominalizarea în cadrul Personalităților anului 2014 desemnate de Asociația RĂSĂRITUL ROMÂNESC, Chișinău (președinte Vlad Cubreacov), în 24 ianuarie 2015, cu ocazia comemorării Unirii Principatelor Române Moldova și Valahia, „pentru servirea constantă, îndelungată, cu dăruire și abnegație a cauzei românilor din Curbura Carpaților”, titlul de Cetățean de Onoare al comunității românești din municipiul Sfântu Gheorghe, „în semn de prețuire și recunoștință pentru întreaga activitate pusă în slujba acesteia” acordat de conducerea asociațiilor, ligilor și fundațiilor culturale din Sf. Gheorghe, membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, de sărbătoarea Sfântului Gheorghe și Diploma Pro Honore acordată de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș „pentru sprijinul acordat Forumului, în primul său deceniu de activitate, întru păstrarea și afirmarea identității culturale, asigurarea dăinuirii românești și afirmarea identității naționale pe binecuvântatele meleaguri strămoșești”. Un premiu deosebit acordat întregii comunități românești din județele Covasna și Harghita îl reprezintă prezentarea, de către subsemnatul, în cadrul Sesiunii Solemne organizată de Academia Română, în cinstea Zilei Naționale a României, a comunicării cu tema „Români minoritari în țara lor”, prin intermediul căreia, de la această înaltă tribună, am avut posibilitatea să prezint principalele probleme ale dăinurii românești în acest binecuvântat spațiu, din inima României.
Ce planuri aveți pentru noul an 2016?
Împreună cu părintele Sebastian Pârvu, cu ceilalți colegii de la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” și Centrul European de Studii Covasna-Harghita prefigurăm prioritățile pentru anul 2016. Una din aceste priorități o reprezintă marcarea, în aprilie 2016, a 20 de ani de la înființarea Centrului de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”. La împlinirae a 10 ani de la înființarea Centrului am scos Almanahul Grai Românesc/2006. De această dată, sperăm că vom putea scoate o nouă ediție a Almanahului Grai Românesc/2016, publicație în care să trecem în revistă ceea ce a însemnat această instituție de cultură românească din subordinea Episcopiei Covasnei și Harghitei în cei 20 de ani, în peisajul cultural al zonei și, de ce nu, al țării. Dăm slavă Bunului Dumnezeu și mulțimim tuturor: sponsorilor, colaboratorilor, partenerilor și tuturor celor ce au fost alături de noi în toți cei 20 de ani, și în anul 2015. Este un sentiment tonifiant cel al solidarității specialiștilor din întreg spațiul românesc, în jurul unui valoros proiect identitar, este o șansă extraordinară că acest Centru și aceste centre există. Fără un cadru instituțional adecvat nu se pot realiza lucruri perene și durabile. De aceea, consider că în anul 2016, dacă va fi liniște și pace, -și trebuie să subliniez și o anumită deschidere a Consiliului Județen Covasna și a Consiliului Local Sf. Gheorghe spre asigurarea cofinanțării unor proiecte ale noastre, ceea ce este un lucru pozitiv și care sperăm să continue-, vom putea să realizăm lucruri care fac parte din acest proiect generos al nostru: punerea în evidență, păstrarea, prezervarea și afirmarea istoriei, culturii și spiritualității românești din Sud-Estul Tranilvaniei, respectiv din județele Covasna și Harghita.
La final, vă mulțumesc pentru oportunitatea oferită de a informa cititorii despre aceste izbânzi, precizând încă odată faptul că „nu ne fură valul” și nu am prezentat aceste aspecte într-un mod triumfalist, ci pentru că ele au la bază munca temeinică a unui grup foarte restrâns de oameni, muncă făcută cu foarte multă pasiune, cu foarte multă dăruire și conștiința responsabilității că trebuie să lăsăm celor care vin după noi urmele perene ale românității sud-est transilvane. În tot cea ce am făcut noi ne-am raportat cu echilibru și bun simț, cu obiectivitate la aspectele privind conviețuirea interetnică din județ. Am apreciat întotdeauna și ne raportăm pozitiv la istoria, la cultura concetățenilor maghiari, dar nu acceptăm acele lucrări și puncte de vedere care exclud, diminuează, marginalizează prezența, continuitatea și perenitatea culturii românești din zonă. De aceea, încă odată mulțumim redacției Mesagerul de Covasna pentru acest parteneriat privind publicare unor documente în cadrul rubricii permanente „Din arhive adunate”, pe care sperăm că vom avea posibilitatea să le strângem într-un volum la momentul potrivit, menționând șansa și oportunitatea ca, până la acel moment, cititorii să poată cunoaște aceste aspecte ale vieții cotidiene locale, din ultimul secol.
Și pe această cale mulţumim tuturor colaboratorilor, partenerilor, sponsorilor și binefăcătorilor și, în mod deosebit, Părintelui Episcop Andrei pentru grija părintească şi sprijinul permanent acordat instituţiei noastre, pentru participarea la manifestările organizate pe tot parcursul anului, sporind importanţa şi semnificaţia acestora prin cuvintele de învăţătură rostite, de o înaltă şi elevată ţinută şi deopotrivă de intensă trăire ortodoxă şi românească.
Maria Graur
