Ceremonia organizată la Sfântu Gheorghe vineri, 29 iulie, cu ocazia sărbătoririi Zilei Imnului Național al României, a cuprins două momente emoționante care, cu siguranță, vor rămâne în sufletele celor mai tineri participanți la acest eveniment.
Unul dintre acestea l-a reprezentat premierea celor trei elevi din judeţul Covasna care au obţinut cele mai mari note la examenul de bacalaureat din acest an, de către conducerea Garnizoanei Militare din Sfântu Gheorghe și de prefectul județului, Raduly Istvan.
Cei trei adolescenţi- Andreea Maria Dîrstariu, care a obţinut 10 la bacalaureat, Maria Delia Niţu – media 9,96 şi David Ioan Stoica – media 9,93, sunt absolveți ai Liceului Teoretic „Mircea Eliade” din Întorsura Buzăului.
Potrivit Agerpres, comandantul Garnizoanei, lt.col. Dorin Neagu, a declarat, în cadrul ceremoniei organizate în faţa grupului statuar Mihai Viteazul din centrul municipiului Sfântu Gheorghe, că România a avut şi are valori şi că trebuie să le apreciem efortul şi să ne mândrim cu acestea.
„Poporul nostru, societatea noastră a avut şi are multe valori, valori pe care le-am apreciat mai mult sau mai puţin. Poate pe unii i-am apreciat doar după ce nu au mai fost printre noi. Cred că este foarte important ca oamenii valoroşi, ca valorile naţiei să fie apreciate de noi toţi şi ca ei să simtă lucrul acesta, să ştie că sunt apreciaţi (…) E o muncă extraordinară în spatele acestor note, iar copiii aceştia merită aprecierile noastre. Sper ca într-o zi astfel de oameni să conducă aceste locuri, să conducă ţara aceasta, să conducă lumea asta, pentru că de astfel de oameni avem nevoie” , a spus lt. col. Dorin Neagu.
„ Deșteaptă-te, române!” recitat/citit de 15 elevi din clasele primare și gimnaziale
La ințițiativa comandantului Garnizoanei Sfântu Gheorghe și cu implicarea părinților, a învățătoarelor Ana Ciorici Costache de la Școala Gimnazială „Nicoale Colan” și Maria Bularca de la Școala Gimnazială „ Ady Endre” din municipiu, un număr de 15 elevi – 6 dintre ei proaspăt absolvenți ai clasei pregătitoare, au recitat/citit, cu mari emoții, cele 11 strofe ale Imnului Național al României și, încă o data, pe cele patru – primele două strofe, cea de-a patra şi ultima din „ Deșteaptă-te, române!”care sunt cântate la ocazii festive.
Cei 15 elevi care au făcut ca Ziua Imnului Național al României să fie mai frumoasă și mai înălțătoare sunt (în ordinea în care au recitat/citit): POPA MARIA-Colegiul Național ,,Mihai Viteazul” (CNMV) Sfântu Gheorghe; BOCICOR MATEI PETRU- Școala Gimnazială „ Ady Endre” Sfântu Gheorghe, CUCU ADELINA -CNMV; RECHIȚEAN ROBERT ȘTEFĂNUȚ -Școala Gimnazială „ Nicolae Colan”; FLOREA NATALIA MARIA- Școala Gimnazială „Ady Endre”; MIHOREANU LAURENȚIU- Școala Gimnazială „Ady Endre”; DAROCS MARIA RALUCA- Școala Gimnazială „Ady Endre”; VRÎNCEANU GABRIELA-CVMV; TIFREA LUCIAN-CNMV; COCICODAR YANNIS- Școala Gimnazială „Ady Endre”; RĂDEANU FLAVIUS VALENTIN; SAUCIUC ANTONIA NICOLETA; BACIU -ANDREI ALESSIA- NICOLE; CIORICI AMALIA IOANA și ARDELEANU MARA CHRISTIANA, elevi ai Școlii Gimnaziale „Nicolae Colan”.
Toți elevii au fost felicitați și au primit diplome din partea prefectului județului Covasna, Raduly Istvan, și-a comandantului Garnizoanei Sfântu Gheorghe, lt.col.Dorin Neagu.
Participarea de astăzi denotă că suntem încă vii și că ne iubim țara
Despre emoția acestui moment ne-au vorbit copii, părinți și înv. Maria Bularca.
„ Astăzi am sărbătorit Ziua Imnului Național al României. Am fost mândru că l-am văzut pe tati care a defilat” ne-a spus Rădeanu Flavius Valentin care, la cei doar 6 anișori ai lui, a avut nevoie de un pic de ajutor din partea mamei lui care a menționat că „a fost foarte emoționat (Flavius-n.red) dar mândru că a putut să recite o strofă a Imnului Național al României. Ca mamă sunt foarte mândră!”
Mama Amaliei, o fetiță blondă care la toamnă începe clasa I, și care ne-a spus că atunci când a recitat strofa din IMN a„simțit emoții și bucurie”, a declarat, pentru Mesagerul de Covasna: „ A fost foarte entuziasmată atunci când a fost contactată de doamna invățătoare ca să recite o strofă din Imnul Național. Emoții au fost, însă s-a descurcat de minune, zic eu. Vom veni și la anul următor.”
Fericită pentru reușita acestei noi implicări, alături de elevii săi, în activitățile culturale ce marchează diferite momente importante din viața poporului român, înv. Maria Bularca ne-a spus:
„Mă bucur că am reușit să mobilizez copiii în timpul vacanței de vară. Asta înseamnă că suntem pe drumul cel bun și că mai au un pic de sentiment patriotic pe care ar trebui să-l cultivăm nu doar la școală, ci și în familie. Le mulțumesc părinților care s-au zbătut- pe unii dintre copii i-au adus de la bunici, s-au dus după costume (costumele populare- n.red), deci îi interesează. A ieșit un moment foarte frumos și emoționat, după părerea mea. (…) Le-am spus copiilor că trebuie să lăsăm mărturii, căci altfel nu existăm, și i-am îndemnat să facă fotografii care rămân amintiri peste ani când ei își vor aduce aminte de emoția cu care au trăit acest eveniment. Participarea de astăzi denotă că suntem încă vii și că ne iubim țara”.
„Invocarea destinului naţional este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate.”
Potrivit https://www.presidency.ro/, versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848.
Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.
Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul „Deşteaptă-te, române!”, câştigându-şi instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine. Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în cel al primului şi celui de-al doilea Război Mondial.
Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române!”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare.
Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor.
Mesajul imnului „Deşteaptă-te, române!” este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă; naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice. Imnul conţine acest sublim „acum ori niciodată”, prezent în toate imnurile naţionale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la „Marseilleza” Revoluţiei franceze.
Invocarea destinului naţional este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate. Acest „acum ori niciodată” concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum.
Maria Crețu-Graur
