Sănătatea ne costă mult în România, atât la stat, cât și la privat, dar niciodată nu ne va costa mai mult decât boala. Ziua de 4 martie marchează în fiecare an Ziua Mondială de Luptă Împotriva Obezității și readuce în atenția publică date îngrijorătoarea despre starea actuală a populației.Astăzi, 4 români din 10 suferă de obezitate, ceea ce ne poziționează pe primul loc în Europa la prevalența bolii în rândul populației. Astfel, asistăm la o creștere alarmantă a ratei obezității, de la 22% în 2016, la 39% în 2025. Dacă luăm în calcul și persoanele supraponderale, vorbim de 6 din 10 români care intră în această categorie. Iar situația nu arată mai bine nici atunci când ne referim la obezitate infantilă. Un raport UNICEF arată că numărul copiilor și adolescenților supraponderali cu vârste între 5 și 19 ani s-a dublat în ultimele două decenii. Astăzi, un copil din patru este supraponderal, iar mai mult de unul din zece suferă de obezitate.
Obezitatea, de la stigmatizare la tratament
Mult timp, obezitatea a fost văzută ca o problemă estetică sau un exercițiu de voință pe care unii vor să-l facă și alții nu, iar politicile publice nu au încurajat oamenii să gândească altfel. Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, spune că țara noastră a început să facă progrese în acest sens, dar drumul este în continuare unul lung: „Situația se schimbă încet-încet și vedem că sunt puse în prim-plan și astfel de patologii care până acum putem spune că nici nu existau pentru sistemul de sănătate din România. Dar trebuie să mergem mai departe când vorbim de obezitate. Obezitatea nu este doar diagnosticul, patologia. În general apar și complicațiile și comorbiditățile și cred că avem nevoie de cât mai multe centre regionale, la nivel național, care să trateze astfel de pacienți”.
„În mod normal, ar trebui să ne gândim și la alte servicii pentru pacienți. Mă refer la tratamente rambursate pentru că acum vedem inovația care avansează foarte rapid și avem terapii țintite pentru foarte multe patologii. Avem nevoie și de servicii medicale conexe, pentru că știm cu toții, din nefericire, în astfel de patologie apare și problema discriminării care vine la pachet cu stigmatizare sau cu scăderea încrederii de sine și izolarea socială. Este clar că patologii ca obezitatea au nevoie de o echipă multidisciplinară care să acceseze servicii complexe și conexe pentru a putea într-adevăr să sprijinim acești pacienți” mai declară Radu Gănescu.
Chirurgia bariatrică este acoperită de asigurările de sănătate în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană. România nu este printre ele
În prezent, în România nu pot fi decontate intervențiile bariatrice. Costul unei operații de micșorare a stomacului variază destul de mult în funcție de clinică, echipa medicală, tehnica folosită și serviciile incluse. Prețurile încep de la 4.000 de euro și pot ajunge până la 10.000 de euro, asta în condițiile în care salariul mediu net în decembrie 2025 era de 5.914 lei. La asta se adaugă costurile cu analizele și regimul alimentar care trebuie urmat după intervenție.
Însă se pare că și România lucrează la un program pentru decontarea unor astfel de intervenții, dar nu avem deocamdată un termen până la care se va implementa.
Prevenția costă statul cel mai puțin
Concomitent cu tratamentele inovatoare, România are nevoie de prevenție. Și nu doar pentru obezitate. Lipsa ei ne situează aproape întotdeauna la coada clasamentelor europene privind calitatea vieții și speranța de viață sănătoasă. Astfel, datele Eurostat aferente anului 2023 ne arată că un român trăiește sănătos, în medie, până la 59 de ani, în contextul în care Bulgaria are o medie de 68 de ani, iar Ungaria de 63 de ani.
Nu se mai pune problema cât trăim ca număr de ani, ci cum îi trăim, ca o povară pentru familie și societate sau ca un om activ și independent. Iar fiecare om bolnav generează cheltuieli suplimentare pentru stat, care depășesc cu mult valoarea investițiilor necesare în prevenție.
Când diagnosticăm din timp, tratăm din timp și educăm populația să adopte un stil de viață sănătos, cu siguranță vom vedea beneficiile în perioada următoare și cu costuri mult mai mici, crede Radu Gănescu:
„Având în vedere că avem la ora actuală foarte multe posibilități de a trata astfel de pacienți, tratamente medicamentoase, chirurgie, nutriție și diverse alte soluții complexe, putem să menținem astfel de patologie într-un nivel ridicat de calitate a vieții, ca acești oameni să nu mai lipsească de la muncă, să nu-și mai ia concedii medicale, să nu mai stea prin spitale internați, să nu devină o povară pentru societate și să fie într-adevăr utili societății și să nu se simtă marginalizați”.
Consumul ridicat de alimente ultra-procesate, pline de grăsimi saturate, zahăr și sare reprezintă principalul motor al creșterii în greutate. Mâncăm pe grabă, de multe ori fast-food și produse care nu aduc niciun aport organismului.
Sedentarismul este, de asemenea, un factor de risc care crește odată cu digitalizare. Stăm din ce în ce mai mult în fața ecranelor, iar atunci când avem timp liber îl petrecem tot făcând activități care nu presupun mișcare sau vreun sport.
Nu în ultimul rând, anxietatea, depresia și stresul cronic sunt direct corelate cu mâncatul emoțional și dereglările metabolice.
https://ziare.com/
Sursa foto: https://www.pexels.com/
