Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT) a lansat miercuri, sub genericul „E bine să fii maghiar”, o campanie care are ca scop informarea membrilor acestei comunităţi despre recensământul populaţiei ce va avea loc luna viitoare şi despre importanţa de a se declara maghiari.
Directorul executiv al Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania – filiala Covasna, Nemes Elod, a declarat pentru AGERPRES că CNMT va organiza, până pe data de 20 octombrie, mai multe conferinţe de informare, va derula o campanie door-to-door, va distribui fluturaşi şi va lipi afişe prin care membrii comunităţii maghiare vor fi îndemnaţi să îşi declare la recensământ identitatea naţională şi nu cea regională.
„Suntem secui, dar să ne declarăm maghiari”, a afirmat Nemes Elod, care a menţionat că reprezentanţii CNMT vor contacta şi familiile de ceangăi din judeţ, precum şi cele mixte din punct de vedere etnic pentru a le transmite acest mesaj.
Şi Partidul Civic Maghiar (PCM) a lansat luna aceasta o campanie similară, propunându-şi să distribuie 250.000 de cărţi poştale în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Preşedintele PCM Szasz Jeno a declarat, pentru AGERPRES, că a iniţiat această campanie deoarece nu este de acord cu „manevra” celor de la putere de a diviza comunitatea maghiară pe criterii regionale. „Aşa cum moldoveanul, ardeleanul, olteanul sau dobrogeanul nu e socotit de altă etnie decât cea română, tot aşa nici noi nu putem fi de acord ca identitatea regională să primeze în faţa identităţii naţionale. Prin urmare, le cerem secuilor şi ceangăilor să se declare maghiari la recensământ”, a spus liderul PCM.
Şi conducerea UDMR Covasna a anunţat că va derula o campanie de informare în acelaşi scop. Deputatul UDMR de Covasna Marton Arpad a declarat, pentru AGERPRES, că rezultatul recensământului va fi foarte important, deoarece pe baza acestor date se vor elabora politicile publice şi sociale pentru următorii 10 ani. El a mai spus că, dacă maghiarii îşi vor declara o altă etnie, secui sau ceangăi, atunci există pericolul de a-şi pierde anumite drepturi pe care le au prin lege.
Marton Arpad a dat ca exemplu Legea administraţiei publice locale, care permite locuitorilor aparţinând minorităţilor naţionale să-şi folosească limba maternă în raport cu autorităţile publice, în localităţile în care ponderea acestora depăşeşte 20% din totalul populaţiei, arătând că, dacă după recensământ procentul scade sub această cifră, atunci îşi vor pierde acest drept.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
