Primăvara ne aduce două dintre cele mai frumoase Sărbători ale Credinţei, eşalonate la un interval de o săptămână: Floriile (duminică, 9 aprilie 2017), respectiv Sfintele Paşti (16–18 aprilie a.c.).
Sub semnul ramurilor verzi de salcie
După stăvechea datină creştină în ultima duminică din lungul interval de Post ce precede Marele eveniment pascal are loc cinstirea Intrării Domnului Iisus Hristos în Ierusalim, numită şi Ziua de Florii sau Duminica Stâlparilor. Este primul praznic împărătesc cu dată variabilă ce se schimbă anual, şi care se derulează sub semnul ramurilor de salcie abia înverzite.
Ca atare, în multe icoane apare ilustrat într-un mod sugestiv momentul Intrării în Cetate al Mântuitorului călare pe un asin alb, aclamat de mulţime, care i-a aşezat în cale flori, ramuri de finic, palmier şi de măslin. Este singurul moment din existenţa-i pământească în care Iisus a acceptat să fie aclamat ca Împărat.
Credinţa străbună
„Credinţa în bunul Dumnezeu ne-a învăţat să cinstim această perioadă, să mergem la biserică, să respectăm datinile, ne spunea Ioan Hosu, din satul Păpăuţi, reguli învăţate de la părinţi şi bunici.Am respectat Postul Paştelui, ne pregătim pentru Săptămâna Mare, perioadă încărcată de semnificaţii în fiecare zi”.
Credincioşii au mers de cum s-a desprimăvărat la mormintele familiei spre a le îngriji, curăţându-le de urmele iernii, plantând flori. În Duminica Floriilor se anină pe cruci ramurele de salcie prinse în cerc.
Pe lângă vechea semnificaţie de reînviere a naturii, s-au adăugat de-a lungul vremii obiceiuri noi, ce ţin de venerarea celor dispăruţi. Există datina ca gospodinele să pregătească anumite bunătăţi de Post, pe care să le ofere de pomană celor sărmani, aşa -numiţii „Moşi de Florii”, făcându-se trimitere la un moment pomenit în scrierile biblice privitoare la mama lui Lazăr, care s-a prăpădit de dorul…plăcintelor!
Este un obicei creştinesc de a se face pomeni pentru odihna sufletească a celor care au trecut în lumea de dincolo.
„Dezlegare la peşte“
Duminică va fi o zi deosebită pentru persoanele ce au respectat lunga perioadă de penitenţă autoimpusă, fiind a doua „Dezlegare la peşte“. Prima a avut loc de Buna Vestire, acum permiţându-se savurarea unei alte mese alcătuită din această delicatesă, ba chiar degustarea unui pahar de vin. Imediat urmează o perioadă de asceză, Săptămâna Patimiilor, iar în Vinerea Mare se ţine Post negru.
Peştele constituie după cum se ştie un simbol hristic, Mântuitorul având poftă să deguste în ziua memorabilă când a intrat în Ierusalim o bucăţică de peşte . Referindu-se la Post, Sfântul Ioan Gură de Aur a spus că această practică de curăţire spirituală şi trupească este binevenită, fiindcă „potoleşte trupul, înfrânează poftele cele nesăturate, curăţeşte şi înaripează sufletul, îl înalţă“.
Zeiţa Primăverii
În aceste zile de primăvară capricioasă, creguţele plăpânde ale sălciilor reprezintă simbolul renaşterii naturii la viaţă. Tocmai din acest motiv sunt aduse în duminca Floriilor spre a fi sfinţite la biserică, iar mai apoi luate acasă şi puse la icoană, la uşi, reprezentând o protecţie magică a credincioşilor, contribuind la alungarea duhurilor rele. Acum este vremea în care îşi face apariţia (potrivit mitologiei populare) şi Zeiţa Primăverii, care ocroteşte natura, oamenii şi necuvântătoarele.
În aşezările judeţului nostru unde există populaţie ortodoxă, de Florii credincioşii merg duminică-dimineaţa la biserică, ducând crenguțe de salcie spre a fi sfinţite. La Zagon am asistat în ultimii ani la acest frumos ritual, toţi închinătorii, mari şi mici, îmbrăcaţi de sărbătoare, aduc ramuri verzi, pe care le aşează pe o masă pusă lângă altar. După ce părintele Nicolae Hagiu ispăveşte slujba, masa ce geme de rămurele este dusă în curte. Acolo fiecare credincios primeşte la plecare un mic snop de fire sfinţite, pe care-l ia acasă, spre a aşeza mlădiţele lângă icoane, pe la geamuri, la uşi sau la porţi, fiind aducătoare de noroc. Cununiţele vechi abia acum se aruncă, undeva în pădure.
Obiceiuri populare
În multe locaţităţi din judeţ mai dăinuie un obicei popular conform căruia fetele de măritat trebuie să agaţe de creanga unui pom înflorit şnurul de mărţisor primit la 1 Martie, dacă vor să-şi găsească mai repede ursitul. În noaptea premergătoare Sărbătorii de Florii, cele mai superstiţioase ascund un fir de busuioc sub pernă, în speranţa că vor deveni mai frumoase şi mai dorite de alesul inimii. Cele cu noroc au şansa chiar să se mărite în perioada următoare…
Unii săteni de prin Ţara Buzaielor, temători în privinţa bolilor, ne-au povestit că-şi pun în apa de îmbăiat o crenguţă de salcie sfinţită, având convingerea că vor fi protejaţi tot anul. Femeile se legau la mijloc cu un curmei făcut din crenguţe, spre a nu avea dureri când stăteau aplecate la muncile câmpului. De asemenea, exista pe timpuri prejudecata cum că ramurile de salcam sfinţite de Florii au rol fertilizator, aducând prunci în familiile fără copii.
În vremuri de cumpănă, când era furtună mare, la un cutremur ori vreo inundaţie se dădea foc ramurilor sfinţite cu un an înainte. Profesorul Ioan Sandu ne-a relatat despre o altă datină foarte veche, chiar din perioada precreştină, potrivit căreia mugurii ramurilor de salcii sfinţite se ardeau în curte, spre a feri locuinţa şi acareturile de foc.
Cum va fi vremea de Florii va fi şi de Paşti
Oamenii satului mai spun că aşa cum va fi vremea în Duminica Floriilor, tot la fel o să fie de Paști. În credinţa populară, de vor cânta broaştele de Florii, vara care va urma o să fie o lungă şi frumoasă.
Oricum va fi însă afară, în suftet trebuie să avem linişte, pace, să nutrim gânduri curate, spre a întâmpină marea Sărbătoare a Învierii Domnului cu inima deschisă şi cugetul senin.
Nume de flori
Dintr-o lungă listă a prenumelor femeilor şi bărbaţilor ce poartă nume de flori amintim în cele ce urmează următoarele, scrise în ordine alfabetică: Anemona, Brânduşa, Camelia, Codruţa, Crăiţa, Crina, Crizantema, Delia, Floarea, Florica, Florentina, Florina, Garofiţa, Garofina, Gherghina, Iris, Lăcrămioara, Margareta, Micşunica, Narcisa, Panseluţa, Romaniţa, Trandafira, Violeta, Viorica, Zambila, precum şi Codrin, Codruţ, Crin, Florin, Florentin, Laurian, Laurenţiu, Ghiocel, Mugurel, Narcis, Viorel.
Tuturor sărbătoriţilor le urăm zile senine, sănătate, bucurii şi tradiţionalul „La Mulţi Ani”!
Horia C. Deliu
