DOCUMENTAR: 65 de ani de la inaugurarea Muzeului Naţional al Literaturii Române (1 iunie)

Fondat la 1 aprilie 1957 de criticul şi istoricul literar Perpessicius (Dimitrie S. Panaitescu) (1891-1971), primul director al instituţiei, muzeul a funcţionat iniţial în Casa „Toma Stelian” de pe Şos. Kiseleff. În anul 1971 a fost reorganizat în Casa „Scarlat Kretzulescu” de pe Bd. Dacia, o clădire monument istoric, construită de marele vornic Alexandru Villara în anul 1839, şi oferită drept zestre fiicei sale Elena, la căsătoria cu Scarlat Al. Kretzulescu.

Casa Kretzulescu a fost gazda muzeului timp de aproape 50 de ani. Clădirea a fost revendicată şi retrocedată în instanţă în anul 2007. Pentru a se evita degradarea patrimoniului muzeului, temporar a fost închiriat un spaţiu de depozitare în clădirea Casei Presei Libere, aflată sub administrarea Imprimeriilor Coresi. În decembrie 2016, muzeul s-a relocat în Calea Griviţei 64-66, în condiţii de normalitate instituţională şi cu protejarea şi securizarea patrimoniului potrivit site-ului https://mnlr.ro şi paginii de facebook a MNLR – https://www.facebook.com/muzeul.literaturii.romane/.

În 2017, Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) s-a redeschis într-un sediu nou, situat în Str. Nicolae Creţulescu nr. 8, menit să găzduiască expoziţii şi evenimente deschise publicului. Un alt sediu al MNLR, mai exact cel administrativ, cu birouri, depozite etc., este cel situat în Calea Griviţei 64-66, conform paginii de facebook a muzeului.

Prima zestre documentară a muzeului a fost alcătuită din donaţii. Ulterior, cercetătorii şi muzeografii au iniţiat campanii în scopul achiziţionării de manuscrise, cărţi, documente şi alte obiecte de patrimoniu. În prezent, el deţine peste 300.000 de piese, organizate în aproximativ 300 de colecţii (secolele XV-XX). Colecţia de manuscrise, documente, desene, fotografii şi obiecte din metale preţioase cuprinde peste 400 de colecţii de autor, ce înglobează manuscrise, corespondenţă, acte, documente, fotografii, desene şi obiecte preţioase aparţinând scriitorilor români – precum Ion Heliade-Rădulescu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Lucian Blaga, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mircea Eliade, Nichita Stănescu. Manuscrisele reprezintă atât forme definitive, cât şi variante de lucru, schiţe sau fragmente ale unor opere cunoscute, dar şi ale unor lucrări inedite.

Colecţia de carte veche, carte rară şi carte bibliofilă reuneşte o mare varietate de volume, atât cărţi religioase, cât şi scrieri istorice sau beletristice aparţinând tuturor genurilor literare, multe dintre acestea cuprinzând ex-librisuri, mărci de proprietate, dedicaţii şi însemnări manuscrise. Sunt incluse aici volume reprezentative pentru perioada veche: Dosoftei – „Psaltirea în versuri” (1673), „Noul testament de la Bălgrad” (1648), Varlaam – „Carte românească de învăţătură (Cazania)” – 1643, „Biblia de la Bucureşti” (1688), ediţii ale operei lui Dimitrie Cantemir – „Istoria creşterii şi descreşterii Imperiului Otoman”, tipărite la Paris (1743) şi Hamburg (1745). Colecţia mai cuprinde cărţi rare şi cărţi bibliofile, cu dedicaţii sau însemnări de lectură, ediţii princeps, precum şi fonduri de carte din bibliotecile scriitorilor George Coşbuc, Lucian Blaga, Pompiliu Constantinescu, Ion Heliade-Rădulescu, Ion Pas, Sextil Puşcariu, Mihail Sadoveanu, A.M. Sperber. De asemenea, muzeul deţine manuscrise valoroase ale unor scriitori aparţinând literaturii universale, precum Marcel Proust, Thomas Mann, Paul Valery, Giovanni Papini, Giuseppe Ungaretti.

Colecţia de obiecte memoriale şi artă plastică reuneşte piese de mobilier, obiecte de folosinţă personală, instrumente destinate scrisului (tocuri, stilouri, creioane, peniţe, călimări şi tuşiere, mape pentru corespondenţă), accesorii şi obiecte de vestimentaţie, dar şi lucrări de grafică, pictură şi sculptură care au aparţinut scriitorilor şi oamenilor de cultură români sau care îi reprezintă pe aceştia.

Biblioteca deţine volume de carte curentă destinate consultării de către specialiştii muzeului şi cercetători. Colecţia este structurată pe domenii şi cuprinde: beletristică, istorie şi critică literară, jurnale şi memorii, lingvistică, folclor, literatură pentru copii, istorie şi artă. Cea mai mare parte a colecţiei o reprezintă lucrările de beletristică din toate genurile literare, ediţiile critice, antologiile, critica literară românească şi universală. Pe lângă volumele publicate în limba română se găsesc şi traduceri ale operelor scriitorilor români şi numeroase lucrări de referinţă pentru studiile literare: „Dicţionarul General al Literaturii Române”, „Cronologia Vieţii Literare Româneşti”, „Dicţionarul Bibliografic al Literaturii Române”, „Dicţionarul Enciclopedic Ilustrat”, „Istoria Limbii Române Contemporane”, „Istoria critică a Literaturii Române”.

Muzeul Naţional al Literaturii Române editează revista „Manuscriptum”, o publicaţie istorico-literară unică în peisajul cultural european, pentru valorificarea şi popularizarea fondului arhivistic al instituţiei, aici fiind publicate documente inedite. Colecţia de publicaţii periodice deţinută de muzeu cuprinde un număr mare de publicaţii literare, reviste şi ziare, periodice vechi româneşti, între care: „Curierul de ambe sexe”, „Calendarul Minervei”, „Contimporanul”, „Aghiuţă”, „Albina românească”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundaţiilor Regale”, „Sămănătorul”, „Sburătorul”, „Revista scriitoarelor şi scriitorilor români”, „Criterion”, „Kalende”, „Literatorul”, „Adevărul literar şi artistic”, „Viaţa românească”, „Luceafărul”, „Rampa”, „Ramuri”, „Bilete de papagal” etc. De asemenea, în colecţie se regăsesc şi reviste de avangardă: „Alge”, „Integral”, „Meridian”, „Punct”, „Radical”, „Unu”, „Urmuz”, „Zodiac”, „75HP”.

Totodată, MNLR are în custodie şase Case Memoriale, organizate într-o reţea proprie: „Tudor Arghezi – Mărţişor”, Casa Memorială „George şi Agatha Bacovia”, Casa Memorială „Ion Minulescu – Claudia Millian”, Casa Memorială „Liviu şi Fanny Rebreanu”, Casa Memorială „Mihail Sadoveanu”, Casa Memorială „Ciorănescu”.

În acest an, la aniversarea a 65 de ani, Muzeul Naţional al Literaturii Române organizează, timp de o săptămână (30 mai-5 iunie), „Ziua Porţilor Deschise”. Pentru prima dată de la înfiinţare, vizitatorii sunt invitaţi la seri de lectură de poezie şi proză, dezbateri, concerte, expoziţii de fotografie, proiecţii de film, spectacole de teatru. Pot fi vizitate depozitele de Carte Rară şi Carte Veche, Biblioteca muzeului, dar şi Laboratorul de restaurare a cărţilor vechi.

AGERPRES

Sursa foto: (c) Muzeul Naţional al Literaturii Române/facebook.com