Ideea construirii unui curs de apă care să scurteze drumul către Marea Neagră a existat din secolul al XIX-lea. La 1837 un grup de experţi britanici au ajuns la concluzia că lucrările necesare depăşeau posibilităţile tehnice ale momentului. În 1850, Ion Ionescu de la Brad a propus un nou proiect, însă costurile s-au dovedit a fi prea mari. Primul proiect modern al unui canal navigabil a fost conceput de Jean Stoenescu-Dunăre în 1927, conform site-ului Administraţiei Canalelor Navigabile (ACN), www.acn.ro.
Primele lucrări la Canalul Dunăre – Marea Neagră au început în 1949. Gheorghe Gheorghiu-Dej, liderul comunist al României, a folosit şantierul canalului pentru a reeduca politicienii, intelectualii şi pe toţi cei care se opuneau noului regim politic. Primul lagăr a fost „Colonia de Muncă Cernavodă – Columbia”, şantier pe care şi-au pierdut viaţa 115 deţinuţi, conform site-ului www.comunismulinromania.ro, proiect al Muzeului Naţional de Istorie a României.
Construirea Canalului Dunăre – Marea Neagră (zona Basarabi), 1977
Foto: (c) PETRE DUMITRESCU / Arhiva istorică AGERPRES
În 1955, din cauza costurilor prea mari care trebuiau suportate de statul român, lucrările de construcţie au fost oprite.
În 1975 s-au reluat activităţile de construire a Canalului Dunăre – Marea Neagră. Au fost excavate aproximativ 300 de milioane de metri cubi de sol şi rocă şi s-au turnat peste 4 milioane de metri cubi de beton, conform sursei citate.
Utilaje folosite la construirea Canalului Dunăre – Marea Neagră, 1953 Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
IPTANA (Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale şi Aeriene) a fost desemnat drept proiectant general al canalului navigabil şi al Portului Constanţa Sud, iar Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH) , al lucrărilor de pe Dunăre, din zona Cernavodă. Şef al proiectului canalului a fost desemnat inginerul Chiriac Avădanei, conform www.iptana.ro.
Inaugurarea oficială a canalului navigabil a avut loc pe 26 mai 1984.
Canalul Dunăre – Marea Neagră.
Foto: (c) CONSTANTIN CIOBOATA / Arhiva istorică AGERPRES
Canalul are o lungime totală de 95,6 km şi este format din cursul de apă principal de 64,4 km şi din ramura de nord (Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari) cu o lungime de 31,2 km.
Cursul principal are o adâncime de 7 metri, lăţimea şenalului navigabil este de 90 de metri iar lăţimea la suprafaţă este de 110-140 de metri.
Capacitatea de transport marfă a canalului este de 75 de milioane de tone anual.
Canalul Dunăre – Marea Neagră la Agigea
Foto: (c) DAN MIHAESCU / Arhiva istorică AGERPRES
Pescajul maxim autorizat al navelor este de 5,5 metri, ecluzele de pe ambele sensuri de navigaţie permiţând trecerea navelor fluviale şi a navelor maritime de dimensiuni mici, conform lucrării „The Cargo Evolution Transportation on Romanian Waterways Cernavodă-Agigea and Poarta Albă-Midia Năvodari” de Cosmin Katona şi Alecu Toma, păstrată pe site-ul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, www.anmb.ro.
De-a lungul său au fost construite poduri la Basarabi, Medgidia, Cernavodă, Poarta Albă – Midia Năvodari şi la Agigea, conform www.acn.ro.
Podul peste Canalul Dunăre – Marea Neagră de la Cernavodă a fost dat în folosinţă la 9 august 2002.
Ultimul pod peste Canalul Dunăre – Marea Neagră, al doilea de la Agigea, a fost dat în folosinţă în octombrie 2015.
Instalarea primului tronson metalic al noului pod de la Agigea, 2013
Foto: (c) DAN MIHAESCU / AGERPRES FOTO
Pe Canalul Dunăre – Marea Neagră se găsesc ecluze la Cernavodă, Agigea, Năvodari şi Ovidiu. Porturile canalului se află la Murfatlar, Medgidia, Ovidiu, Luminiţa.
La vărsarea în Marea Neagră, canalul are legătură directă cu Portul Constanţa.
Ecluza de la Agigea
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Navele care vin din Orientul Îndepărtat sau din Australia şi au ca destinaţie Europa Centrală şi de Vest îşi scurtează rutele cu până la 4000 de kilometri datorită accesului, prin fluviul Dunărea, la canalul Dunăre – Main – Rin şi la portul Rotterdam, mai notează sursa citată.
Gheaţă pe Canalul Dunăre – Marea Neagră la Agigea, februarie 2006
Foto: (c) DAN MIHAESCU / Arhiva istorică AGERPRES
În 2018, au fost transportate, pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, mărfuri totalizând 32.919.138 tone capacitate, în creştere faţă de 2017, când a fost înregistrat un trafic de 31.430.527 tone capacitate, conform www.acn.ro.
AGERPRES
