Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1931 ianuarie. Garnizoana militară din Sf. Gheorghe, în ianuarie 1931, a organizat un bal pentru strângerea fondurilor necesare terminării criptei osemintelor „luptătorilor de orice neam care au luptat la Mărăşeşti”.(ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 110/1931)
1931 aprilie 9. În Monitorul Oficial nr. 83/ 9 aprilie 1931 este publicată „Legea şi Regulamentul căsătoriei militarilor”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 567/1931)
1931 iunie 4. Prefectul judeţului Treiscaune, Grigore Popescu, „aduce la cunoştinţa generală că în urma calcului ce s-a făcut lista „Uniunii Naţionale” a dobândit marea majoritate la alegerile pentru Cameră”.(ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 634/1931)
1931 iulie 18. Primăria Sf. Gheorghe achită o factură, în valoare de 2506 lei, văduvei lui Zăblău Nicolae, proprietara hotelului orăşenesc, reprezentând contravaloarea mesei servite de către artiştii de la Teatru Naţional din Bucureşti, cu ocazia turnelului întreprins în oraş, în 18 iulie 1931. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 75/1932)
1931 iulie. Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale, anunţă primăria oraşului Sf. Gheorghe despre faptul că „prelucrarea datelor statistice privind mişcarea populaţiei, se va face de către Serviciul Statisticii Demografice, cu maşini şi pe formulare speciale”. Un asemenea formular tipărit cuprindea la început, instrucţiuni de completare, şi apoi tabele tipizate cu date despre: născuţi vii, morţii, căsătoriile şi „despărţeniile”, documente care trebuiau complectate lunar”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 18/1933)
1931 iulie. Preşedintele Camerei de Agricultură a judeţului Treiscaune, pr. protopop Aurel Nistor, a invitat primarul oraşului să participe la consfătuirea care avea ca scop „organizarea unei cooperative pentru valorificarea produselor animale”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 842/1931)
1931 iulie. Comisia interimară a oraşului Sf. Gheorghe, în iulie 1931, era formată din următorii membri: Dr. Ioan Popa -preşedinte (şi primar al localităţii), Gyarfaş Albert, Petre Marcu, Şandor Geza -membrii, Godri Zoltan -secretar general girant. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 882/1931)
1931 iulie. În cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea de către Nicolae Iorga a vârstei de 60 de ani, compania de teatru condusă de Sică Alexandrescu a întreprins un turneu în judeţul Treiscaune cu piesa „Sarmală, amicul poporului” de N.Iorga. (TAM-10 ani, p. 12 – 16)
1931 septembrie 1. Prin decizia Ministerului Instrucţiunilor, Primăria oraşului Sf. Gheorghe, este înştiinţată „de numirea institutorului Petru D. Liţu, în funcţia de director al Şcolii primare de stat din Sf. Gheorghe, începând cu data de 1 septembrie 1931. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1083/1931)
1931 septembrie 11. Dintr-un proces verbal al şedinţei Comisiei interimare din 11 septembrie 1931 reies câteva din problemele pe care le rezolvau membrii acestei comisiuni: achitarea costului tăbliţelor cu numele străzilor, aprobarea adeverinţelor industriale (pentru tâmplari şi reparaţii auto), acordarea de ajutoare, achitarea întreţinerilor în spital, procurarea a 10 bănci de fier pentru parcul oraşului, diferite autorizaţii de edificare, de reparaţii, asigurarea contra incendiilor a recoltei de fân la Societatea de Asigurări Generale etc. (Îndrumător Arhivistic, p.44 verso).
1931 septembrie. Primarul oraşului Sf. Gheorghe primeşte cererea numitei Elena Sarchezi, născută în 1884 în Rusia – Crimeea, domiciliată în oraşul Bălţi, din Basarabia, prin care se solicită „eliberarea unei autorizaţii pentru exercitarea profesiei de prezicătoare-ghicitoare, pe teritoriul oraşului Sf. Gheorghe pe tot parcursul iernii anului 1931 şi primăvara anului 1932”. În vederea soluţionării cererii, primarul solicită petentei, informaţii suplimentare despre calificarea şi autorizarea „profesiei” sale. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1089/1931)
1931 octombrie, 1. Conform Înaltului Decret Regal nr. 2713 din 24 iulie 1931 – publicat în Monitorul Oficial nr. 171 din 27 iulie 1931 – începând cu data de 1 octombrie 1931 – ora oficială obligatorie pentru instituţiile publice a fost „ora ce era obişnuit întrebuinţată înainte de 15 mai 1931. Astfel, ora 24 a zilei de 30 septembrie 1931, a devenit ora 1 a zilei de 1 octombrie 1931”. Altfel spus, ora de vară a fost introdusă în România, în perioada interbelică. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 440/1931)
1931 octombrie, 2. Prin contractul încheiat, între Ministerul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor şi Societatea de Transport a lui Vajna Ştefan, din Braşov, Ministerul menţionat concesiona societăţii menţionate „dreptul de exploatare a serviciului public continuu şi regulat de cărăuşie de vehicole cu tracţiune mecanică, pentru transportul de călători şi bagaje, pe următoarele rute: Braşov-Hărman şi înapoi – şase curse zilnic; Sf. Gheorghe-Braşov – şase curse zilnic; Sf. Gheorghe-Miercurea Ciuc – două curse zilnic; Sf. Gheorghe-Baraolt – două curse zilnic; Sf. Gheorghe-Zagon –patru curse zilnic; Sf. Gheorghe-Zoltan – două curse zilnic”. În contract erau prevăzute clauze precise referitoare la desfăşurarea trasportului şi costul concesiunii. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1254/1931)
1931 octombrie, 25. Comitetul Judeţean Treiscaune pentru Cultul Eroilor, transmite primarului oraşului Sf. Gheorghe, următoarea invitaţie: „Stimate Domn, Avem onoarea a vă face cunoscut, că Societatea “Cultul Eroilor” filiala Sf. Gheorghe a hotărât ca în ziua de 25 octombrie 1931, orele 3 p.m. să se oficieze de către reprezentanţii tuturor cultelor din această localitate,la Cimitirul Comun un serviciu divin restrâns pentru odihna soldaţilor morţi în Marele Război şi neidentificaţi, ale căror oseminte au fost depuse spre veşnică odihnă, în cripta monumentului ce se înalţă întru eterna lor amintire. Preşedinte, Gr. Popescu, prefectul judeţului Treiscaune, secretar, Petru Marcu, directorul Gimnaziului de băieţi. P.S. În cazul când vremea nu va fi favorabilă serviciul se amână pentru o dată ulterioară”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1150/1931)
1931 octombrie. Primăria eliberează o autorizaţie pentru susţinerea unei „reprezentaţii de sugestie şi telapatie”, în sala liceului Szekely Miko, în perioada 22-25 octombrie 1931, de către Korosladany Ghe. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1149/1931)
1931 octombrie. Printr-o circulară a Ministerului de Interne, se solicită „înaintarea fotografiilor primarului şi consilierilor, însoţite de note biografice, pentru publicaţia Anuarul parlamentar şi administrativ. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1128/1931)
1931 octombrie. Principalele culte din oraş Sf. Gheorghe erau deservite de următorii preoţi: biserica ortodoxă română – Iosif Popovici şi Aurel Nistor (protopop); biserica greco-catolică română – Iuliu Păstrăv; biserica romano-catolică – Dr. Szalay Matei şi Volgyi Stefan; biserica reformată-centru – Imrhe Dezideriu şi Csiki Iosif; biserica reformată Simeria – Bojthe Gheza; biserica unitariană – Jozsef Ludovic; biserica mozaică – nu avea rabin. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1157/1931
1931 octombrie. Din situaţia centralizatoare referitoare la „şcolile din oraş şi structura elevilor după sex şi naţionalitate”, rezultă următoarele date: total elevi 1456, din care 751 băieţi şi 705 fete; 410 români, 999 unguri, 32 evrei şi 9 germani. Aceşti elevi învăţau la următoarele şcoli: Şcoala Primară de Stat nr. 1 – 423 elevi; Şcoala Primară de Stat nr. 2 – 79; Şcoala Primară confesională romano –catolică -102; Şcoala Primară confesională reformată – în anul şcolar 1930/1931 nu a funcţionat; Gimnaziu de Stat de Băieţi -91; Gimnaziu de Stat de Fete – 64; Liceul Reformat de Băieţi – 210; Liceul Reformat de Fete – 79; Şcoala Normală de Stat de fete „Regina Maria” – 175; Şcoala inferioară de Arte şi Meserii – 33 de elevi. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1157/1931)
1931 decembrie 10. Primăria oraşului Sf. Gheorghe, a convocat pe preoţii tuturor confesiunilor din oraş „la o consfătuire ce se va ţine în ziua de 10 decembrie 1931 la ora 11 a.m., în localul primăriei, unde se vor discuta diferite chestiuni sociale şi de caritate care privesc oraşul nostru”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1275/1931)
1931 decembrie 31. Poliţia oraşului reşedinţă Sf.Gheorghe, jud. Treiscaune, înaintează Prefecturii judeţului, Primăriei oraşului Sf.Gheorghe şi altor factori interesaţi, tabelul nominal „despre toate vehicolele cu tracţiune mecanică înscrise la această Poliţie şi aflate în circulaţie, până la data de 31 decembrie 1931”. Din totalul de 601 vehicole cu tracţiune mecanică, înscrise în circulaţie la sfârşitul anului 1931, în jud. Treiscaune, 438 erau „turisme”, 65 „camionete”, 64 tractoare, 16 autobuze, 15 motociclete, şi câte o „autosanitară, cisternă şi stingător”. După localitatea proprietarilor, situaţia se prezenta astfel: Sf. Gheorghe – 86, Tg. Secuiesc – 35, Baraolt – 21, Covasna – 11, celelate în toate localităţile judeţului (reamintim că localităţile din Buzăul ardelean (Depresiunii Întorsurii Buzăului), în perioada interbelică au făcut parte din jud. Braşov). Aproape 50 erau proprietatea unor instituţii şi societăţi comerciale, iar restul de 550 aparţineau unor personae fizice.
Dintre instituţiile publice şi societăţile comerciale care aveau atunci în dotare autoturisme menţionăm: Prefectura jud. Treiscaune, Serviciul Sanitar Judeţean, Primăria oraşului Sf. Gheorghe, Centrul de Instrucţie al Infanteriei, Consiliul Agricol, Comitetul Şcolar Judeţean, Manufactura de Tutun, Banca Comercială şi Agricolă, S.A. Comerţul de Spirt, Firma Fraţii Polak, Fraţii Kolcza, S.A. Creditul Carbonic Covasna, Fabrica de Textile Klinger, Danubiana, S.A. Forestiera ş.a. Ofiţerii se aflau printre categoriile sociale cu cele mai multe autoturisme. Iată câteva exemple: cpt. Constantin Berbescu, cpt. Ovidiu Basarab, Cpt. Ilie Ştefănescu, lct. Radu Gh. Ionescu, lct. Ioan Roşca ş.a. Dintre proprietari români din judeţ, menţionăm pe cei din Sf. Gheorghe: Alexandru Moldovan, Alexandru Clangiu, Margareta Luca, Ecaterina Creţu, Alexe Boriceanu, dr. Vicenţiu Rauca Răuceanu, dr. Costache Moldovan, dr. Zaharie Crişan, Dumitru Pivodă, Dionisie Morariu, Vasile Dan, Nicolae Bengean, Irimie Coveşan (Vâlcele), Gheorghe Vrânceanu, Nicolae Vrânceanu, Alecu Ciangă (Poiana Sărată), Ioan Fenechiu (Tg. Secuiesc), Vasile Bogdan (Aita Mare), Nicolae Zin (Vâlcele), Ioan Axente, Aurel Ciucăşel (Araci), Gheorghe Bogdan (Baraolt), Maria I. Boroş (Breţcu), Oieriu Ştefan şi soţia (Căpeni), Mihail Oprea (Sânionlunca), Ionel C. Ioanid (Imeni), Ioan Gh. Şoşu, Comăniţă Caman (Băcel), Gheorghe Safar (Zăbala), Ioan Drugă (Bicfalău) ş.a. Din Raportul despre activitatea Serviciului Veterinar al oraşului Sf. Gheorghe, pe anul 1931, am reţinut următoarele informaţii: oraşul Sf. Gheorghe avea o populaţie de 10 026 locuitori, „care în cea mai mare parte se ocupa cu agricultura şi numai în mică măsură grădinăritul, industria manuală etc.; în decursul anul 1931, nu a fost semnalată nicio epizotie la animale; în oraş existau 7 tăbăcării, 13 măcelării şi o fabrică de mezeluri; în abatorul oraşului, în anul 1931, au fost sacrificate 1719 animale. În oraş existau 16 birjari şi 42 cărăuţaşi cu câte doi cai; atât târgurile anuale, cât şi cele săptămânale se ţineau în „oborul de vite, care era împrejmuit cu stâlpi şi sârmă şi se află la marginea oraşului”. Raportul conţine mai multe anexe, care cuprind alte date suplimentare despre problemele menţionate. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 95 şi 98/1932)
1931 decembrie. La începutul lunii decembrie 1931, primarul oraşului Sf.Gheorghe, Dr. Ioan Popa a trimis parohiilor tuturor confesiunilor şi principalelor asociaţii culturale şi sociale o circulară cu următorul conţinut: „Primăria oraşului Sf. Gheorghe, văzând criza financiară şi greutăţile economice prin care trece oraşul nostru, a căror consecinţe sunt sărăcia şi mizerea cea mai neagră în care se sbate o parte din cetăţenii acestui oraş. Fiind animaţi de sentimentele de caritate care ne impun o acţiune de ajutorare a săracilor acestui oraş, suntem nevoiţi a apela la sprijinul Dvoastră pentru a putea face o selecţie dreaptă a cetăţenilor care sunt avizaţi (îndeptăţiţi –n.n.) la asistenţă publică. Din aceste motive cu onoare Vă rugăm ca să binevoiţi a ne înainta în termen de 8 zile, un tablou al săracilor din cercul Dvs. de activitate din care tablou să reiasă starea celor trecuţi în tablou, numărul copiilor, mijloacele de trai de care dispun şi cauzele care i-au adus în starea de mizerie de azi…..Mai suntem în măsură să Vă avizăm, că o primă măsură luată de noi, cu data de 25 decembrie 1931, am deschis, în fostul local al şcoalei de arte şi meserii, două camere încălzite, unde săracii oraşului pot sta la adăpost şi căldură în fiecare zi de la ora 7 a.m. până la ora 9 p.m. Sperăm că apelul nostru va afla răsunetul cuvenit în sufletele Dvs. şi animaţi de acelaşi sentimente ca şi noi ne veţi da sprijinul cerut. Sf. Gheorghe, la 23 Decembrie 1931.”
Documentul a fost trimis bisericilor ortodoxă, greco-catolică, romano-catolică, reformată, unitariană, mozaică şi evanghelică şi următoarelor asociaţii: Asociaţiunea ASTRA, Societatea de Crucea Roşie, Societatea „Profilaxia tuberculozei”, Reuniunile de Binefacere a Femeilor Reformate (din centru şi din Simeria), Societatea „Altarul Romano-Catolic”, Clubul Fetelor Romano-Catolice”, Reuniunea Femeilor Izraielite, Reuniunea Femeilor Unitariene. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 69/1932)
1931 decembrie. Prin Ordinul Ministerului Instrucţiunilor Publice şi al Cultelor „s-a aprobat ca fabricarea şi vânzarea azimelor de paşti (pâinea rituală evreească) să nu poată fi produsă şi distribuită decât numai de către Comunităţile reliogioase; azima să nu poată fi adusă dintr-o localitate într-alta, decât cu autorizaţiunea comunităţii respective; acolo, unde sunt comunităţi de diferite rituri, fiecare comunitate să poată vinde azime numai aderenţilor ritului ei”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 80/1932)
1931. Şcoala generală din Simeria este construită în perioada interbelică. Înainte de a avea local propriu, şcoala a funcţionat în spaţii închiriate. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 109/1931)
1931. În perioada interbelică, discuţiile privind autonomia locală se purtau în legătură cu prevederile legale referitoare la procentul din fondurile încasate care rămâneau la dispoziţia primăriilor locale. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 144/1931)
1931. Primăria oraşului Sf. Gheorghe a acordat lemne de foc gratuite pentru 29 de familii sărace din oraş. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 152/1931)
1931. La peste 10 ani de la Unirea din 1 Decembrie 1918, într-un document emis de Prefectura jud. Treisaune, se atrăgea atenţia asupra necesităţii cunoaşterii limbii române de către funcţionarii publici. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 260/1931) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
