Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1927 aprile 24. Pe baza ordinului Ministerului de Interne, în ziua de 24 aprile 1927, primăria oraşului Sf. Gheorghe, a procedat la efectuarea unui recensământ general al populaţiei. În Publicaţia care anunţa populaţia despre acest eveniment se menţiona: „Până la această dată în termenul prescris se vor distribui buletinele necesare de către agenţii poliţieneşti şi funcţionarii primăriei. Scopul recensământului general -se precizează în documentul menţionat- este pur statistic şi nu are ca scop aruncări de dări”. De aceea populaţia oraşului era invitată să completeze buletinele „conştiincios şi precis”, fiind comunicate valoarea amenzilor prevăzute de lege, pentru declararea unor date false. În final, erau invitaţi „preoţii de orice confesiune să comunice în biserici credincioşilor acest eveniment, explicându-le scopul”.
La Arhivele Naţionale Covasna se păstrează tabelele nominale a celor 10181 locuitori ai oraşului, recenzaţi la acea dată. Din situaţia centralizatoare rezultă următoarele date: număr de familii – 2395; populaţie totală – 10181 persoane, din care 5028 bărbaţi şi 5153 femei; un număr de 1085 persoane erau „fără ştiinţă de carte”. După „originea etnică”, populaţia oraşului avea următoarea structură: români -2497, unguri -6644, saşi-şvabi -86, evrei -330, jugoslavi -2, ruşi -23, ruteni -1, bulgari -14, germani -257, alte naţionalităţi -327. După confesiune, situaţia se prezenta astfel: ortodocşi -1600, greco-catolici -225, romano-catolici -2238, reformaţi -5203, unitarieni -373, luterani -184, alte religii -27. Repartizarea pe profesii a locuitorilor oraşului Sf. Gheorghe, în anul 1927, era următoarea: agricultori -248, meseriaşi -1266, „industriaşi stăpâni” -25, „comercianţi stăpâni” -189, salariaţi particulari -108, funcţionari la stat -615, pensionari -94, muncitori cu braţele -1290, „servitori” -624, alte profesii -799, fără profesie (întreţinuţi de alţii) -5923; populaţie flotantă -85 de persoane. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1304/1931)
1927 mai 13. Artista lirică Elena Petheu, mama a trei copii orfani de război, a prezentat vodevilul „Politica în căsnicie” şi comedia bufă „Strada Franklin nr.3 bis”. (Teatrul Andrei Mureşan-10 ani, p. 12-16)
1927 iunie 4. Se formează un guvern de tranzţie, prezidat de Barbu Ştirbei. (IRD, p. 336)
1927 iunie 22. Se formează un nou guvern liberal, în frunte cu I.I. C. Brătianu („Istoria României în date”, p. 336)
1927 iulie 7. Au loc alegeri parlamentare, încheiate cu victoria Partidului Naţional-Liberal (61,7% din voturi). („Istoria României în date”, p. 337)
1927 iulie 20. Moare regele Ferdinand I. Nepotul său, Mihai, este proclamat rege. Regenţa aleasă la 4 ianuarie 1926 pentru răstimpul minoratului acestuia începe să-şi exercite atribuţiile. („ Istoria României în date” IRD, p. 337)
1927 noiembrie. Tenorul italian A. Assaturian, de la Opera din Milano susţine un concert pentru elevi, intrarea fiind gratuită. (Teatrul Andrei Mureşan-10 ani, p. 12-16)
1927. Afişele vremii consemnează spectacolul „Grigore Ghica Vodă” susţinut de Teatrul Naţional din Cluj. (Teatrul Andrei Mureşan-10 ani, p. 12-16)
1927. Este aprobată acordarea unui ajutor cu lemne de foc pentru funcţionarea Băii de aburi din oraş. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 75/1927)
1927. Primăria aprobă arendarea Carierei de piatră ŐRKŐ. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 96/1927)
1927. Bogdan Andor solicită aprobarea sumei cuvenite pentru activitatea sa „de pianist la cinema”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 126/1927)
1927. Primăria aprobă „cedarea camerelor de lângă sala festivă pentru Havady Martonne, profesoară de dans”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 156/1927)
1927. A avut loc „ instalarea luminii electricela Băile Şugaş”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 204/1927)
1927. A avut loc „instalarea unui motor la Fabrica de bomboane, proprietatea lui Koracsony Gavril. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 313/1927)
1927. Prefectura aprobă „Brevetul de industrie pentru înfiinţarea sucursalei locale a Băncii Transilvania. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 456/1927)
1927. Primăria a aprobat „cumpărarea unui pian pentru cinematograful orăşenesc”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 471/1927)
1927. Primăria a aprobat „autorizaţia pentru punerea în funcţiune a maşinii de tâmplărie a proprietarului Csiki Frigyes”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 520/1927)
1927. Primăria eliberează „brevet de industrie pentru Fabrica de limonadă şi sifon a lui Brandisz Ioan”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 585/1927)
1927. Primăria eliberează „autorizaţie de edificare pentru locuinţa proprietatea generalului Todicescu Mihail”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 589/1927)
1927. Primăria eliberează „autorizaţie de edificare pentru locuinţa proprietatea medicului Fogolyan Cristof”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 590/1927)
1927. Primăria eliberează certificatul de moralitate pentru Dr. Rauca-Răuceanu deputat, fost prefect al judeţului Treiscaune. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 786/1927)
1927. Este afişat ordinul privind interzicerea construirii clădirilor „industriilor insalubre” fără autorizaţie. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 791/1927)
1927. În lucrarea monografică dedicată Asociaţiunii ASTRA se menţionează: „Cea mai importantă realizare a aparţinut Despărţământului Sfântu Gheorghe. În numele „Astrei” locale, procurorul Grigore Dobrovici, având experienţă de dirijor, a înfiinţat, în 1927, un cor mixt compus din 70 de persoane. A întocmit un repertoriu bogat, cu componente româneşti şi străine, grupul coral putând să execute piese mai dificile, de Bach sau Kreutzer.” (Valer Moga, „ASTRA şi societatea”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003 p. 480)
1927. Primăria a primt o cerere de obţinere a „autorizaţiei de înfiinţare a unei agenţii a Societăţii pentru asigurarea zestrei: „Mariajul”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 808/1927)
1927. Primăria dispune aducerea la cunoştinţa publică, prin baterea tobei, a problemelor legate de încasarea impozitelor. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 828/1927
1927. Primăria eliberează autorizaţia „pentru vânzarea atelierelor de bijuterie lui Lustig Hachangeng (chinez)”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 856/1927)
1927. Primăria aprobă „restituirea impozitului adiţional, către Uzina Electrică Ganz Loco”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 867/1927)
1927. În Sf. Gheorghe a avut loc adunarea generală a Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Trei Scaune. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 913/1927)
1927. Primăria a înaintat statistica vizitatorilor care au fost cazaţi în vilele de la Băile Şugaş, în anii 1923-1927. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 915/1927)
1927. Primăria aprobă un ajutor Parohiei ortodoxe române pentru „procurarea de ornate şi ustenstile bisericeşti”.(ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 971/1927)
1927. Despărţăntul ASTRA Treiscaune a solicitat Primăriei „lemne şi material pentru construirea unei piste de patinaj. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1074/1927)
1927. Primăria aprobă „acordarea sălii festive pentru trupa teatrală a lui Constantin Tănase, din Bucureşti”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1085/1927)
1927. Primăria aprobă acordarea unui ajutor în vederea organizării serbării „pomului de Crăciun” pentru deţinuţii din închisoarea oraşului”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1088/1927)
1927. Primăria avizează Raportul privind „controlarea şi verificarea veniturilor realizate la Băile Şugaş.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 630/1927)
1927. Primarul oraşului oferă un banchet participanţilor la adunarea Asociaţiei Clerului Ortodox „Andrei Şaguna”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 690/1927)
1927. Primăria primeşte oferta primăriei municipiului Bucureşti referitoare la achiziționarea a două motoare electrice pentru iluminatul oraşului. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 698/1927)
1927. Funcţia de medic-şef al judeţului Treiscaune este îndeplinită de dr. Miron Creţu, originar din Hăghig. „Iubitor de dreptate, medicul Miron Creţu dovedea prin fapte, corectitudine şi obiectivitate, perseverenţă şi exigenţă, bucurându-se de prestanţă şi prestigiu. Prin firea sa activă, reuşea să acopere o paletă largă de aspecte legate de sănătatea şi igiena publică. Numeroase au fost intervenţiile sale pentru terminarea noului pavilion al spitalului din Sfântu Gheorghe (acum devenit cel vechi), cu 140 de locuri, construcţie începută înainte de primul război mondial şi abandonată din cauza acestuia. În lucrarea Extras din raportul anual asupra stării sanitare a judeţului Trei Scaune pe anul 1927, apărută sub semnătura medicului primar al judeţului, dr. Miron Creţu, la Tipografia „Moricz Istvan” din Sfântu Gheorghe, se spune printre altele că o igienă publică corespunzătoare nu se poate realiza, deoarece, „pe de o parte lipsesc mijloacele cerute de ştiinţă, iar pe de altă parte concursul societăţii. La acestea se adaugă organizarea deficitară a asistenţei medicale în mediul rural, care se finanţa la data respectivă numai din bugetul local.” (Ioan Lăcătuşu, Personalităţi din Covasna şi Harghita, Ed. Carpatica, Cluj-Napoca, 1998, p. 77)
Anul 1928
1928 februarie-1929 ianuarie. Inegalabilul Constantin Tănase şi trupa sa de revistă „Cărăbuş” a susţinut spectacole în Sf. Gheorghe. De fiecare dată era aşteptat „cu mare plăcere”, spectacolele erau precedate de o intensă „propagandă” şi se terminau „cu un succes deosebit”. De fiecare dată marele actor solicita înlesniri privind plata taxelor pentru sala de spectacole, invocând lipsa oricărei subvenţii şi sacrificiile făcute pentru a se prezenta cu „o trupă de peste o sută de persoane” formată din artişti, balerini şi orchestră. (Teatrul Aandrei Mureşan-10 ani, p. 12-16)
1928 martie 30. Iubitorii de teatru au vizionat „cel mai strălucit succes al literaturii dramatice –Omul cu mârţoaga– comedie tragică în patru acte de G. Ciprian. Din distribuţia colectivului Teatrului Naţional din Bucureşti a făcut parte şi autorul piesei, în rolul lui Varlam, alături de I.Morţun, D.Sireteanu, Dorina Demetrescu şi alţii. (Teatrul Andrei Mureşan-10 ani, p. 12-16)
1928 aprilie 22. Este adoptată Legea pentru regimul general al cultelor, care garantează libertatea şi protecţia pentru toate cultele. („Istoria României în date”, p. 338)
1928 mai 9. Teatrul „Romeo Lăzărescu” din Bucureşti a susţinut un spectacol cu piesa „Slugă la doi stăpâni”. (Teatrul Aandrei Mureşan-10 ani, p. 12-16)
1928 mai 15. Este adopătată Legea privind organizarea învăţământului secundar (liceu teoretic de 7 clase, în două cicluri, la care se adaugă un an preparator în vederea studiilor universitare. („Istoria României în date”, p. 338)
1928 iunie 20. Prefectura judeţului Treiscaune, Serviciul Administrativ transmite „ Dlor Pretori şi Primari ai oraşelor” următoarea circulară: „Cu ocaziunea Revizuirei duplicatelor registrelor de stare civilă s-a constatat că mulţi români al căror nume este curat românesc sunt notaţi cu religia reformată, unitară sau romano-catolică. Informându-ne mai îndeaproape despre această stare, am constatat, că un mare număr de români au părăsit religia ortodoxă sau greco-catolică în anii 1916 şi 1917, prin forţa împrejurărilor, după retragerea trupelor române din Ardeal. S-a mai constatat că această trecere nici nu s-a făcut cu respectarea tuturor formelor legale, întrucât declaraţia de părăsire a confesiunii ortodoxe sau greco-catolice nu s-a făcut în faţa Autorităţii respective şi afirmative s-au prezentat în curtea bisericei, fără a şti de autoritatea respectivă că au făcut declaraţia de ieşire din sânul parohiei. Vă invităm să revizuiţi din edificiu aceste treceri şi să le declaraţi de nule faţă de toţi aceia cari au făcut aceste treceri fără respectarea formelor legale (Legea din 1868, Art. III. § 3) să-şi recapete religia avută. Despre executarea acestui ordin ne veţi raporta în termen de 3 luni. Prefect: George Cernat.” (File de istorie a Bisericii Ortodoxe din Sfântu Gheorghe şi judeţul Covasna, Gheorghe Vasilescu, mms) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
