Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluoăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
* * *
1920. Prefectura judeţului Treiscaune adresează Direcţiunii Agriculturii, din cadrul Ministerul Domeniilor, următoarea solicitare: „Pe locuitorii judeţului Treiscaune şi în special pe cei care se ocupă cu agricultură, io atins în anul acesta o lovitură de necrezut. În toamna anului trecut, din cauza secetei oribile, grâul de toamnă şi secara nu s-au putut semăna, decât numai cu finea lunii Octomvrie şi în zilele cu începerea lunei Noemvrie. După ce sămânţa a răsărit, fără a fi îngheţat pământul, a picat zăpadă în aşa măsură, încât până în aprilie 1920, a stat acoperit pământul cu o pătură de zăpadă de ½ metri. Primăvara, din cauza marei călduri s-a topit zăpada foarte repede, ceea ce a avut urmare că cea mai mare parte a semănăturilor a ajuns sub apă şi a putrezit. După asta a venit un îngheţ oribil de primăvară, care a nimicit aproape toate semănăturile rămase. Locuitorii judeţului, în decurs de trei luni, vor sta în înţelesul strict al cuvântului, înaintea unei foamete”. În aceste condiţii Prefectura cere sprijin pentru asigurarea grâului de sămânţă necesar locuitorilor judeţului , care se ocupă cu agricultura. (ANC,Fond Prefectura Treiscaune , dos.1164/1920)
1920. Prefectura judeţului Treiscaune a coordonat întreaga acţiune de „retragerea din circulaţie a coroanelor şi rublelor”, pe baza reglementărilor legale elaborate în acest sens de ministrul de finanţe Take Ionescu. În acelaşi timp, s-a urmărit „demontarea unor zvonuri”, care alarmau initul populaţia.Dos.1182/1920
1920. Pe baza hotărârii Consiliului Dirigent, funcţionarii din administraţia publică locală, beneficiau de “ajutor de veşminte”, sumă alocată şi soţiile funcţionarilor care nu aveau alt serviciu. (ANC,Fond Prefectura Treiscaune , dos.853/1920)
1920. Este publicat ordinul Prefecturii jud. Treisacune, prin care se dispune „locuitorii judeţului să nu-şi aglomereze recolta în apropierea liniilor de cale ferată, pe motiv că locomotivele întrebuinţează pentru încălzirea acestora, în lipsa cărbunilor, lemne care produc scântei periculoase”. (ANC,Fond Prefectura Treiscaune , dos.861/1920)
1920. Prefectura jud. Treiscaune transmite în teritoriu, adresa Consiliului Dirigent – Resortul de Agricultură “referitoare la aranjarea unor centre de prăsilă la centrele mai însemnate de creşterea animalelor şi punerea la dispoziţie prin perceptoratul regal român a sumei de 3000 de coroane, pentru premierea reproducătorilor masculi cei mai buni, crescuţi de micii economi din judeţul Trei Scaune.” (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos.607/1920)
1920. Petru Ionescu din Braşov cere concesiune pentru “reprezentaţiuni cinematografice în judeţul Trei Scaune ( cu filme precum Jertfa cea mare, Omul de aur, Fiica procurorului). (ANC,Fond Prefectura Treiscaune , dos.629/1920)
1920. Redăm câteva nume de funcţionari români, din administraţia locală: Dr. Victor Roman,suprefect, Grigore Păltinean,notar judeţean, Dr. Ioan Popa medic judeţean, pr. Ioan Hamzea practicant administrativ, Constantin Săcuiu cancelist ajutor, Ilarie Aleman director de birou, Nicolae Barbu, Moise Iuga- muncitori la Prefectură, Dr. Vicenţiua Rauca Răuceanu –prim pretor la Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune , dos. 85/1920)
1920. Din “tablelul nominal despre corpul didactic din Şcoala Normală de Fete “Regina Maria” întocmit pentru înscrierea în lista de alegerii, aflăm componenţa personalului şcolii, din anul 1920, după cum urmează: Hortenzia Marcu, Eugenia Vasilescu, Maria Negreanu, Zoe Ciura, Maria Badea, Simina Bădiţoiu, Leontinna Făcăouaru, Profira Groholschi, Ecaterina Călugărul, Maria Meleca, Maria Bera (profesoare), Victoria Tutunaru, Eugenia Ioan, Margareta popescu, Maria Ionescu, Adela Benche (maestre), Maria I. marinescu şi Paula Dumitrescu (învăţătoare), Ecaterina P. Ionescu (secretară), Zamfira Mihăilescu (supraveghetoare de ordine), Eliza Dionisescu (economă), Ecaterina Bădie (pedagogă), Alexandra Lebedev (lengeră) şi Aristiţa Carp (infirmieră). (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 2/1934)
1920. Prefectura judeţului Treiscaune, aprobă petiţia protopopului unitar Iosif Lajos, prin care se soliciă autorizarea unor “vizitaţiuni canonice”, în parohiile din judeţ. Cu aceste ocazii, se acordă permisiunea “ca la locul şi timpul fixat parohieni unitarieni să se întălnească în sinod parohial, unde se vor discuta chestiuni pur bisericeşti, morale, materiale şi şcolare ….abandonându-se cu totul chestiunile politice”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos.132/1920)
1920. În adresa şefului Resortului Ocrotirii Sociale, din cadrul Consliului Dirigent, către Prefectul judeţului Trei Scaune, referitoare la reorganizarea vieţii teatrale din Ardeal şi ţinuturile alipite, se spune: “ Dorind să reorganizăm viaţa teatrală din Ardeal şi ţinuturile alipite, plănuim pentru primăvară o serie de reprezentaţii teatrale. Spectacolele acestea vor fi înjghebate cu concursul teatrelor naţionale din Cluj, Bucureşti, Iaşi şi Craiova, şi al tuturor teatrelor din Bucureşti. Nivelul artistic al acestor reprezentaţii va garanta succesul moral – şi nu ne îndoim, că astfel publicul nostru va fi satisfăcut pe deplin. Dorind să cunoaştem opinia D-Voastră în chestiunea aceasta importantă, Vă rugăm să ne răspundeţi la următoarele întrebări cu urgenţă posibilă: În care oraşe să joace trupele de teatru şi câte reprezentaţii să dea? Ce venit s-ar putea asigura din spectacolele plănuite? Dacă pot conta trupele de teatru încvartirarea ( cazarea – n.n.) în condiţii avantajoare”? (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 155/1920)
1920. La solicitarea Societăţii “Mărăşeşti”, Prefectura jud. Treiscaune a făcut o colectă pentru strângerea de fonduri necesare ajutorării membrilor societăţii respective. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 187/1920)
1920. În cerere înaintată Ministrul Industriei şi Comerţului, de către Prefectura judeţului Treiscaune, prin care se solicită, piele, pânză şi postav, pentru îmbrăcămintea şi încălţămintea funcţionarilor judeţului Trei Scaune, printre altele se spune: “Nu exagerez când amintim că deşi suntem în număr foarte redus între streini care formal ne boicotează numai unde li se dă ocaziunea, am fost şi suntem neglijaţi de sprijinul material cel merităm pentru activitatea şi serviciile ce le prestăm cu devotement”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 701/1920)
1920. Este difuzat “fluturaşul” tipărit de Ministerul Industriei şi Comerţului, Direcţia Generală de Statistică din Cluj, intitulat “ Către marele agricultor”, document se spune: “ Pentru cunoaşterea producţiunei agricole din anul acesta Ministerul vă roagă să binevoiţi, pe de o parte a ne indica în buletinul de faţă producţiunea ce aţi obţinut în mijlociu la iugăr cadastral, din recolta de vară, pe de altă parte, să ne comunicaţi cât socotiţi D-voastră, aproximativ, că vor da recoltele de toamnă (porumb, vii şi altele). …Cu preţioasele informaţii ce vom obţine dela D-voastră vom alcătui statistica agricolă în mod exact, contribuind deci şi dv. la această lucrare, care interezează de aproape aprovizionarea şi comerţul ţării”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1224/1920)
1920. Serviciul de Control, de pe lângă Preşedenţia Consiliului de Miniştrii, a publicat, în anul 1920, Proiectul Ordonanţei pentru organizarea serviciului de control, pentru înfrânarea speculei. Actul normativ avea prevederi diferenţiate pentru oraşe şi pentru sate. Erau stabilite atribuţiile şi îndatoririle personalului de control, modul de efectuare a controlului, “penalităţile” aplicate pentru nerespectarea prevederilor legale ş.a. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1230/1920)
1920. Este afişată circulara privind respectarea interdicţiei de vânzare a pământului “ a cărei întindere trece peste 10 jugăre, precum şi parcelarea de terenuri”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1270/1920)
1920. Publicaţia bucureşteană “Renaşterea Română – ziar de dimineaţă”, adresează Prefecturii Treiscaune, o cerere prin care se solicită sprijinul de a abonare a prefecturii şi a primăriilor din judeţ, la publicaţia amintită. “Ziarul nostru –se spune în documentul respectiv– apără interesele adevărate ale ţării şi prin cel mai bun sistem de informaţii e în curet cu toate ştirile din lumea întreagă”. ( ANC, Fond Prefectura Judeţului Treiscaune, dos. 1487/1920).
1920. Sunt înregistrate cererile dr.Vicenţiu Rauca Răuceanu, dr. Grigore Păltineanu şi a lui Suto Jeno, de a fi primiţi ca ofiţeri în rezervă în Armata Română. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1513/1920)
1920. În memoriul Prefecturii referitor la refacerea hergheliilor armăsarilor de rasă: “Creşterea cailor în judeţul Treiscaune întotdeauna a stat la un nivel foarte înalt şi stocul de cai din judeţ a format o parte considerabilă a averii naţionale. Menţinerea şi intensificarea pe mai departe a acestei ramuri e de o capitală importanţă, atât cu privire la munciile agricole, cât şi cu privire la armată. Judeţul Treiscaune a furnizat o însemnată parte a stocului de cai necesari cavaleriei şi artileriei, şi dacă se va îngriji în mod suficient această creştere de cai din judeţul nostru, aceasta îşi va putea îndeplini datoria în măsură şi mai mare. În Sf. Gheorghe, jud. Treiscaune a fost un depozit de armăsari de stat, care corespondea tuturor cerinţelor moderne. În acest depozit erau în permanenţă 170 -190 armăsari pursânge, jumătate sânge englezesc, lipiţani şi arabi. Ofiţeri experţi cu pregătire specială, trupă instruită în acest scop. În afară de aceasta, a mai fot în judeţ un depozit particular de armăsari, al contelui Mikes Armin, mare proprietar în comuna Zăbala, care depozit consta din 350 -380 armăsari.
În acest depozit erau întotdeauna armăsari ce câştigau premii la cursele englezeşti. Din acest depozit erau prevăzute (aprovizionate – n.n.) cu cai de călărie şi trăsură curţile împărăteşti din Viena şi Berlin. În afără de acest depozit şi proprietarii din judeţ au furnizat în străinătate, în trecut, un însemnat stoc de cai şi iepe de prăsilă. Toate acestea astăzi sunt sistate, atât depozitul statului din Sf. Gheorghe, cât şi cel de la Zăbala, în urma războiului s-au sistat. Grajdurile şi celelalte clădiri ale depozitului din Sf. Gheorghe servesc astăzi altor scopuri. Şcoală de trageri, voieşte Ministerul de război să înfiinţeze acolo.” În document se precizează că şi grjdurile lui Mikes Armin sunt goale.Solicitând sprijin pentru refacerea stocului de armăsari, se menţionaeză că „ în staţiunile vechi din judeţ , stau la dispoziţie grajduri corespunzătoare, iar comunele vor furniza grâu şi ovăs de calitate superioară la preţul dinainte stabilit”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1358/1920)
1920. În cererea Dr. Beke Istvan de angajare ca funcţionar public se menţionează: “Scriu şi citesc bine româneşte. Vorbi încă ştiu, şi îmi voi da silinţa să învăţ şi mai departe”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1366/1920)
1920. În circulară referitoare la înfiinţarea a 21 de inspectorate industriale, pe teritoriu României întregite “Menirea imediată a acestor inspectorate va fi de a întreprindere o anchetă industrială în circumscripţia respectivă a întreprinderilor industriale şi apoi aceea de a aprecia şi acorda materialele şi combustibilul necesar acestora. De alminteri, aceste inspectorate vor fi singurile organe ale Minsiterului care să hotărască la faţa locului, toate chestiunile industriale pendinte de acest minister”. Inspectoratul XIV Braşov, cuprindea judeţele: Braşov, Treiscaune, Odorhei, Târnava Mare şi plasa Zărneşti. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1400/1920)
1920. Prefectura judeţului Treiscaune a primit Secretariatul General din Cluj, din cadrul Ministerul de Interne, o adresă având ca “obiect: corespondenţa în limba ungurească cu autorităţile din vechiul Regat”, din care redăm: “Înţelegem că funcţionarii acestora (comunelor din jud. Trescaune – n.n) nu şi-au însuşit limba română, într-atâta ca să poarte corespondenţă în limba statului, dar nu înţelegem îndrăzneala d-lor să se adreseze autorităţilor din vechiul regat în limba maghiară, bineştiind că acolo nici o autoritate nu cunoşte această limbă. Binevoiţi a dispune ca pe viitor să se răspundă autorităţilor din vechiul regat, numai în limba statului”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1401/1920)
1920. În circulară referitoare la şcolarizarea orfanilor de război, se menţionează: ”Să muncim şi să muncească toţi, din toate puterile, ca nici un orfan, rămas de pe urma eroilor noştri mulţi, jertfiţi pentru noi, să nu crească şi să nu rămână lipsit de elementele şi binefacerile luminei culturale”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1412/1920) (Va urma)
Dr. Ioan LĂCĂTUȘU
