Câți dintre noi ne-am întrebat, vreodată, „Cât cântărește fericirea?” Această întrebare și-a pus-o, însă, ANA -ALINA CIORICI-COSTACHE, fost redactor la Mesagerul de Covasna, timp de un deceniu, în prezent profesor pentru învățământ primar, și a găsit/primit și răspuns în urmă cu mai bine de un an, în 25 aprilie 2023, în momentul în care ea și Alexandru, soțul ei, au primit în dar FERICIREA, adică pe NATALIA, fiica lor.
Despre dorința de a deveni mamă și momentul în care a primit răspuns de la Dumnezeu, în urma unui „dialog înălțător, în vis”, precum și despre viața de dinainte de a deveni mamă, momentul nașterii, viața de proaspătă mămică etc, Ana Alina Ciorici-Costache a pus cuvânt lângă cuvânt, informație documentată, lângă informație documentată, și multe trăiri și emoții în cel de al patrulea volum scris de ea, ce poartă titlul „CÂT CÂNTĂREȘTE fericirea?”
Cartea care a apărut la Editura Eurocarpatica din Sf. Gheorghe, cu prefața scrisă de dr. Ioan Lăcătușu și prof. drd. Tatiana Scurtu, a avut parte de două lansări: una în data de 25 aprilie a.c., (zi în care FERICIREA ei, NATALIA, a împinit un an de viață), organizată în cerc mai restrâns, la Centrul Ecleziatic de Documentare „Mitropolot Nicoale Colan”, și a doua în data de 10 mai (de Buna Vestire), care a avut loc la Centrul de Cultură-Casa Muzicii din Sfântu Gheorghe.
Astăzi e zi de sărbătoare a sfinților „Constantin și Elena” și constat că acest articol doar în acest moment trebuia să vadă lumina (nu a tiparului) site-ului și a paginii de Facebook.
EMOȚIE, BUCURIE…și APRECIERE față de performanța tinerei autoare ANA-ALINA CIORICI-COSTACHE care, la vârsta de 34 de ani, în mai puțin de 4 ani de zile a scris și a lansat 4 cărți: „Dialoguri de suflet” (2021), „Povestea cifrelor” (2022), „Litere cu poveste, Călătorie pe Tărâmul Alfabet (2023) și „Cât cântărește fericirea? (2024).
Acestea au fost sentimentele trăite de autoare, alături de cei prezenți la cele două evenimente ocazionate de lansarea celui mai recent volum, despre FERICIRE: Natalia, membrii familiei, copii și părinți, prieteni.
„Un dialog înălțător, în vis”
…„Lunile au trecut și, în aprilie, a venit vacanța de Paște pe care am decis să o petrecem în locul nostru drag, care ne aduce liniște, odihnă și tihnă, întotdeauna: locul în care au trăit bunicii mei, un oraș mic din Transilvania. Mă simt foarte legată de acel loc. (…)
O casă vecină este Casa Domnului. Da, biserica este la doi pași de casa noastră și de casa în care au trăit bunicii. Copil fiind, eram convinsă că beneficiem, cumva, de o protecție suplimentară. Cert e că încă de atunci sunetul clopotelor îmi aducea multă tihnă. La acea biserică, am simțit mereu că rugăciunile mele ajung mai repede la destinație.
Mă aflam, așadar, în aprilie 2022, în locul copilăriei mele. Făceam pregătiri pentru Paște. Nu voi uita niciodată visul din seara de vineri, 22 aprilie 2022. Era Vinerea Mare. Am visat că vorbeam cu Dumnezeu. Nu îl vedeam, însă îi spuneam ce am pe suflet, iar El îmi răspundea. (…) L-am întrebat, în vis: „Voi avea și eu un copil, cândva? Îmi doresc tare mult! Dar pot să accept că nu voi avea copii, dacă nu va fi totul bine- de exemplu, dacă va fi război sau dacă nu voi putea fi cea mai bună mamă pentru acel copil”. Mi-a răspuns, spunându-mi să am răbdare, pentru că îl voi avea, dar să am răbdare.”, a scris autoarea Ana-Alina Ciorici-Costache, în cartea ei.
Dumnezeu știa ce-i era/le era hărăzit Alinei și lui Alexandru, adică familiei Ciorici, din partea Lui, și le-a dăruit FERICIREA mult așteptată.
Despre volumul „CÂT CÂNTĂREȘTE fericirea” au vorbit, la cele două lansări de carte, dr. Ioan Lăcătușu, prof. drd. Tatiana Scurtu, poetul Ionel Simota, Erich- Mihail Broanăr, tehnoredactorul cărții, și subsemnata.
Ne aflăm în fața unei izbânzi a unei tinere profesoare, jurnaliste, specialiste în comunicare, a unei intelectuale din Sfântu Gheorghe
„Când s-a hotărât să scrie a patra carte, Alina avea pregătirea teoretică necesară, dar a pus în continuare mâna pe carte din nevoia de a se perfecționa, nevoia de a fi la curent cu acest subiect. (…) Cartea este indiscutabil interdisciplinară și permite și abordări în moduri diferite. Deci poate să fie o carte de memorialistică- povestește viața ei; poate să fie un studiu sociologic; poate fi o spovedanie publică- într-adevăr are o sinceritate dezarmantă. Ei i-am spus la prima întâlnire: la al doilea copil, cartea nu va mai avea aceleași teme, pentru că aici e experiența, trăirile, frământările unei viitoare mame, unei mame, și numai cei care am fost viitori tați știm ceea ce înseamnă perioada respectivă. Trebuie să recunosc că un pic de sociologie am mai făcut și eu în viață, dar comunicarea aceasta nu cu copilul de 10 ani, ci cu copilul când e în burta mamei, este într-adevăr o noutate. (…)
În concluzie; o carte scrisă într-o limbă românească frumoasă, o carte care are subiect și predicat, o carte care are un obictiv clar și niște lucruri stabilite pentru realizarea acestuia. Și în felul acesta o să găsiți și sfaturi privindu-i pe tătici, cum să procedăm cu viitoarele mămici în anumite feluri, și problemele care țin de relația cu medicul, relația cu apropiații, s.a.m.d. Alina reușește să ne lămurească cam cât cântărește fericirea. Titlul este tentat și te obligă; vreau să vă mai mărturisesc că odată luată cartea în mână, prima calitatea a ei este că nu prea o lași din mână, dacă ai timp, o citești până la capăt.
Ne aflăm în fața unei izbânzi a unei tinere profesoare, jurnaliste, specialiste în comunicare, a unei intelectuale din Sfântu Gheorghe, cu mari perspective în ceea ce înseamnă cercetarea în domeniul științelor sociale. Vă recomand cu cădură să citiți cartea!” a spus în discursul său, dr. Ioan Lăcătușu.
Fericirea se cântărește în clipe, și ele se tot înmulțesc
Adresând mulțumiri celor prezenți în număr mare la acest eveniment, prof. drd. Tatiana Scurtu, poetă la râdul ei, a spus:
„Doar prin Dvs (publicul, cititorii-n.red) autorul își vede împlinită menirea sa, pentru că fără un public, fără un cititor, autorul nu ar exista. Draga mea Alina, te felicit și îți mulțumesc pentru această bucurie și pentru această fericire de a fi astăzi împreună.
Cât cântărește fericirea? Ana știe cât cântărește fericirea de mai bine de un an. Eu știu cât cântărește fericirea de aproape 18 ani. Fericirea mea este la pătrat, ceea ce-ți doresc și ție, draga mea. Aș putea să spun că fericirea se cântărește în clipe, și ele se tot înmulțesc, clipele unui nume. Am semnat cu mare bucurie, așa cum o fac de fiecare dată, această prefață alături de domnul Ioan Lăcătușu, despre o carte și pentru o carte deosebită. Așa cum s-a vorbit, Ana a început cu un volum de interviuri, au urmat apoi două cărți de literatură și iată suntem, astăzi, în prezența unui volum care este la granița dintre literatură și non-literatură. Și de ce spun lucrul acesta; învățăm că literatura transmite sentimente și idei, pe când non-literatura transmite informații. Ana-Alina ne transmite atât informații, nouă, mamelor, nouă tuturor, cât și sentimentele pe care le-a trăit din ziua când a aflat că este însărcinată. (…)
Sunt fericită, sunt mândră că pot fi colegă aici, și nu numai. Alina, este colega mea la Școala Gimnazială „Nicolae Colan” unde este profesor pentru învățământul primar. De asemenea sunt mândră și onorată că pot fi colegă cu mama Alinei, cu doamna Rodica Costache, dar și cu domnul Costache. Cu tatăl Alinei am fost colegi la Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși”. Prin urmare, avem alături de noi o familie minunată, așa cum spunea domnul Lăcătușu, o familie cu care comunitatea românească din Sfântu Gheorghe se poate mândri!”
Alina întotdeauna când intră în medii mai mici sau mai sofisticate este ca o LUMINĂ, este un om care răspândește bucurie
Prezent la evenimentul din data de 10 mai, poetul Ionel Simota din Miercurea Ciuc, președinte al Cenaclului „Buna Vestire” și membru al Uniunii scriitorilor- filiala Brașov, a afirmat, în discursul lui, că este bucuros și mândru să fie contemporan cu Alina.
„Foarte interesant subiectul! Mărturisesc că nu am avut legătură cu cartea, dar asta nu înseamnă că nu o să am, vreau să o citesc cu mare încântare, și nu înseamnă că nu o să am foarte multe lucruri de învățat despre fericire, din cartea Alinei. Mă gândeam că până la urmă fiecare mamă, cred eu, poate să fie un exemplu de fericire, și cred că fiecare mamă, dacă ar fi să scrie câte o carte despre fericirea de-a fi mamă și fericirea de a avea un copil, fiecare carte ar fi cu totul și cu totul altfel, dar cu siguranță fiecare carte în parte ar fi o carte foarte, foarte frumoasă.(…)
Trăim într-o societate destul de hâtră în care se lucrează în fiecare zi la sugrumarea fericirii, trebuie să fim cinstiți să spune lucrul acesta, și dacă mai sunt oameni care au curajul să vorbească despre fericire, asta înseamnă că oamenii aceia mai poartă această lumină în suflet și în inimă, și este o sperață că mai putem salva ceva din societatea aceasta a noastră.
Trebuie să fim cinstiți, de asemenea, să recunoaștem că ajungem în situațiile în care chiar ne deranjează câteodată fericirea altora. Trebuie să spunem și lucrul acesta, și facem răutăți împotriva fericirii altora, spre satisfacția noastră. Nu vorbesc neapărat de noi, cei care ne aflăm aici, pentru că dacă am venit până aici să vedem cum e fericirea Alinei, cred că pentru noi contează foarte mult fericirea, și de aceea ne-am adunat astăzi aici.
Vă mărturisesc că sunt bucuros și mândru, deopotrivă, să fiu contemporan cu Alina pentru că ea (…) este că un pilon destul de mare pentru cultura covăsneană și nu numai, în ciuda fragilității aparente. (…) O respect foarte mult pe Alina din foarte multe puncte de vedere, dar mai ales pentru faptul că întotdeauna când intră în medii mai mici sau mai sofisticate, este ca o LUMINĂ; este un om care răspândește bucurie. Este suficient să surâdă și ne cam spune totul despre felul cum este ea. (…) Sunt un adept al fericirii, deși noi, cu cât îmbătrânim, eu am senzația că fericirea are picioare din ce în ce mai scurte, ca și minciuna. Dar trebuie să avem speranța că fericirea nu ne părăsește de-a lungul vieții noastre.”
Cel ce se pricepe atât de bine să așeze, în liniște, cuvintele în pagini de carte, nimeni altul decât tehnoredactorul Erich-Mihail Broanăr, a vorbit, cu emoție, despre colaborarea cu autoarea Ana -Alina Ciorici-Costache.
„Am lucrat și am avut o colaborare frumoasă cu Ana-Alina. Cărțile dumneaei sunt deosebite, așezarea în pagină și tehnica de punere în pagină, coperta, culoarea. Dacă la primul volum am început cu un fluture frumos- am folosit nuanța de albastru și verde turquaz, foarte frumoasă, la celelalte două cărți dedicate copiilor am pus culori mult mai vii. Pe lângă mesajul lăsat în carte (la „Cât cântărește fericirea?”-n,red), care rămâne peste ani, și aici avem altfel de nuanțe care întregesc ideea și impactul extraordinar folosit în acest volum.
Vă mărturisesc, am doi copii, mulțumesc lui Dumnezeu, un băiat și o fată- de 8 și de 4 ani. Așa cum și doamna Alina a spus în carte, am vorbit cu băiețelul încă avându-l în pântecele mamei.Când am ajuns la maternitate, și l-am luat în brațe pe băiat, și mi-a auzit vocea, cu toate că el nu vedea la acele câteva zile de la naștere, a deschis ochii larg, s-a uitat, a deschis gura într-un fel de răspus, parcă: „Uau, așa se aude afară, vocea ta?” A fost un moment extraordinar, la fel și cu fetița.
Mă bucur ca Ana-Alina a scris o astfel de carte – m-aș fi bucurat să am cartea aceasta înainte de a naște soția mea. Oricum, este o carte binevenită, chiar necesară, și mă bucur că în sală sunt doi prieteni de-ai mei cărora le-am făcut cărți deosebite: este vorba de poeta Tatiana Scurtu și domnul Ionel Simota, de la Miercurea Ciuc”.
FERICIREA Alinei cântărește aproape 10 kg, milioane de clipe fericite și milioane de zâmbete”
Înconjurată de oameni dragi sufletului ei- membrii familiei apropiate și extinse, copii și părinți, colaboratori, Alina a vorbit celor prezenți, cu emoție în glas, despre „Cât cântărește fericirea? ”
„M-am întrebat mereu cât cântărește FERICIREA și acum un an, în aprilie 2023, am găsit și răspunsul, am primit și răspunsul, nu l-am găsit, l-a primit de SUS. Cât cântărește fericirea? Aproape 4 kg, astăzi aproape 10 kg (aplaudă în spatele sălii, cea mică) și milioane de clipe fericite, milioane de zâmbete, milioane de trăiri, frici pe care, însărcinată fiind, nu am știut cum să le gestionez. Și-apoi, ca proaspătă mamă, din nou am avut parte de trăiri pe care poate uneori nu știam să le gestionez.
Și-atunci în ajutor mi-a venit FAMILIA, în ajutor mi-au venit PRIETENII, în ajutor mi-au venit CĂRȚILE, și, în momentul în care am simțit că am epuizat toate cărțile pe care le-am citit despre acest subiect, a început să curgă de la sine această carte, pentru că prin ea mi-am dorit să ofer ÎMBRĂȚIȘARE! Pentru că perioada de femeie însărcinată și de proaspătă MAMĂ vine cu o mulțime de sentimente, cu un carusel de emoții cărora, fără familie, fără prieteni și fără cărți, ne-ar fi foarte greu să le facem față.
FERICIREA, astăzi, are nume, FERICIREA, astăzi, poate fi ținută în brațe, FERICIREA este NATALIA, fetița mea. (…)
Astăzi FERICIREA se cântărește altfel pentru mine. Mi-am dorit prin această carte să transmit ceea ce am trăit. Nu mi-am dorit să ofer sfaturi deși, poate, așa va fi primită cartea, dar dacă cineva le poate utiliza ca sfaturi, mă voi bucura.
Doresc tuturor FERICIRE multă! Vă doresc tuturor să vă găsiți în fiecare zi momente FERICITE, să puteți depăși obstacolele și problemele care apar în cale, și să găsiți răspunsul, clipă de clipă, la întrebarea: Cât cântărește fericirea?”.
Peste sălile Centrului Eclezistic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (în 25 aprilie) și cea a Centrului de Cultură- casa Muzicii din Sfântu Gheorghe (în data de 10 mai, de Buna Vestire), precum și peste oamenii prezenți al aceste evenimente de lansare/prezentare a volumului „CÂT CÂNTĂREȘTE fericirea?”, autor Ana-Alina Ciorici Costache, a plutit FERICIREA!
Aceasta a fost întregită de două momente artistice surpriză: unul prezentat de Alina, care a încântat publicul cu melodii interpretate la vioară, precum și cel plin de emoție susținut de un grup de elevi ai clasei a III-a de la Școala Gimnazială „ Nicolae Colan” Sf. Gheorghe, coordonați de înv. Rodica Costache, nimeni alta decât mama Alinei, care, cu glasurile lor suave, ne-au dăruit FERICIRE.
Astăzi, în zi în care sărbătorim sfinții „Constantin și Elena”, mă declar FERICITĂ pentru că mi-a fost îngăduit ca în cei 10 ani în care am lucrat împreună, la Mesagerul de Covasna, am reușit să sădesc boabe roditoare în sufletul Alinei, care dau roade bogate și bune pentru OAMENII din jurul ei!
FELICITĂRI, dragă Alina!
Maria Crețu-Graur
Foto: https://www.facebook.com/ana.costache.12; Measgerul de Covasna
