Poporul român a fost întotdeauna un popor pașnic și ospitalier, în contrast cu alte neamuri – de „cuceritori”. Cu toate acestea, când trebuia să-și apere oamenii și granițele, poporul român a știut să se mobilizeze și să lupte cu toate puterile pentru alungarea invadatorilor. Ca o dovadă este „oastea țării”, formată de obicei din țărani simpli, dar care, obișnuiți cu greutățile vieții și atacul fiarelor sălbatice, atunci când Țara îi chema, lăsau coarnele plugului ori sapele pe câmp și luau armele plecând la luptă”. Renumiți erau și răzeșii. Aceștia aveau un statut aparte, având sarcina să apere hotarele.
Și așa, de-a lungul istoriei Țările Române au stat ca un zid „de strajă la hotare” apărând Europa în fața cotropitorilor, în special dinspre Miazănoapte și Răsărit. Mai bine de 500 de ani românii au avut de furcă cu otomanii și tătarii, timp în care țările vest-europene și-au văzut de-ale lor, aceasta însemnând lupte interstatale și expediții militare pe tot globul pentru cucerirea de noi teritorii și înființarea de colonii.
Una dintre acestea, Olanda, componentă a Țărilor de Jos, prin expediții militare de cucerire și stăpânire de pământuri ale altora, prin jaf, piraterie, comerț cu sclavi și mărfuri și-a construit un adevărat imperiu colonial, întins pe mai multe continente, din care a făcut profituri enorme, ceea ce a ajutat-o să se dezvolte și să devină azi o țară bogată, puternică și influentă în Europa și în lume, iar acum crede că i se cuvine dreptul de a-i considera pe români și bulgari ca „cetățeni de rangul doi” și să se împotrivească intrării României și Bulgariei în spațiul Schengen.
Toată stima pentru neerlandezii de azi, însă nu putem „înghiți” atitudinea lor arogantă atât timp cât România, la fel ca pe vremuri, stă mereu „de veghe la hotare” și nu apără doar granițele țării, ci și pe cele ale Uniunii Europene. Și atunci de ce atâta înverșunare din partea olandezilor?!
Și mai trist este că acum s-au trezit și austriecii să adopte aceeași atitudine, probabil dintr-o nostalgie istorică. Culmea e că atunci, când prin firmele lor ne taie pădurile noastre și scot câștiguri frumoase, sunt buni românii, dar nu sunt buni pentru spațiul Schengen. Desigur, România este mai înțelegătoare și mai supusă, n-a adoptat acea „poziție de frondă” în raport cu celelalte state din UE, precum o fac Polonia și Ungaria, deci se consideră că ea poate să mai aștepte câțiva ani în „antecamera” „Clubului selecților” cum mai este numit spațiul Schengen.
După cum se știe, Schengen, instituit în 1995, înseamnă „spațiu european fără frontiere” în care se practică „libera circulație”, adică „dreptul de a trăi, studia, munci și ieși la pensie oriunde în UE”. Din acest spațiu fac parte 26 de țări, înafara spațiului Schengen au rămas doar România, Bulgaria, Croația și Cipru. Interesant este și faptul că au aderat la Schengen și alte 4 țări dinafara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein, însă nu e loc și pentru România, deși e membră UE! Sau pentru că suntem prea săraci? Și, mă rog, cine ne-a sărăcit dacă nu toți jefuitorii care de-a lungul timpului au trecut și trec ori se stabilesc temporar pe aceste meleaguri, și care își doresc bogățiile țării noastre? În fond ce fac multinaționalele? Acaparează și scot profituri imense și cum nu le iese pasiența ne părăsesc. Cel mai recent exemplu este gigantul Enel, care, deși are circa 3 milioane de clienți în România, tocmai anunțase că anul viitor se va retrage, din cauză că nu-i iese profit și nu se poate dezvolta.
Și, din nefericire, mai există un alt adevăr care ne privește pe noi: sunt și destui semeni de-ai noștri insuficient educați și necivilizați, care ar profita de „libera circulație” creând probleme de ordin social unor state din UE, însă chiar și acest lucru nu poate constitui un obstacol generator de un refuz pentru acceptarea României în spațiul Schengen, până la urmă fiecare pădure își are „uscăturile” sale, iar „integrarea în UE” înseamnă și ridicarea gradului de civilitate a tuturor cetățenilor ei. Când statele din Schengen acceptă sau racolează persoane înalt calificate sau meseriași de valoare din România, atunci e OK, dar dacă se duc, căci noi nu-i trimitem, și cei „mai puțin duși la biserică”, nu e OK. Lumea nu este perfectă, chiar dacă am avea cu toții studii superioare și am fi „supercivilizați”, tot s-ar găsi destui „să păcătuiască”, dar de aceea există instituții ale statului și organe de ordine, ca să păzească pacea și liniștea cetățenilor și să le arate calea dreaptă celor care greșesc.
Până la urmă, sperăm că vor accepta și olandezii și austriecii intrarea României în spațiul Schengen, iar guvernanții noștri vor depune mai multe eforturi pentru a ridica gradul de cultură și moralitate al poporului, pentru a fi demni de integrarea între națiunile civilizate.
Mihai Trifoi