Un grup de cercetători, arhivişti, muzeografi, preoţi, profesori şi sociologi va participa la elaborarea unei cronologii istorice dedicate oraşului Sfântu Gheorghe, cu prilejul aniversării a cinci secole şi jumătate de la prima atestare documentară ca aşezare urbană a localităţii.
Preşedintele comitetului de iniţiativă, dr. Ioan Lăcătuşu, a declarat duminică pentru AGERPRES că lucrarea intitulată „Sfântu Gheorghe – Sângiorgiu – 550 de ani de atestare ca oraş” va reuni informaţii şi documente de arhivă ce vor acoperi cele mai importante evenimente ale devenirii oraşului. Totodată, va surprinde secvenţe din viaţa comunităţii româneşti din zonă şi contribuţia acesteia de-a lungul timpului la dezvoltarea urbei. Ioan Lăcătuşu a ţinut să menţioneze că, din păcate, acest ultim aspect, referitor la comunitatea românească, este în mod repetat ignorat de autorităţile locale.
„Din acest comitet de iniţiativă fac parte buni cunoscători ai locurilor şi trecutului acestei zone şi au rămas surprinşi când au aflat de hotărârea autorităţilor locale de a tipări în acest an trei lucrări doar în limba maghiară despre istoria oraşului Sfântu Gheorghe (…) De asemenea, în pliantul editat cu prilejul aniversării a 550 de ani aproape că nu există informaţii despre comunitatea românească din Sfântu Gheorghe, nici ca imagini şi nici ca text, de aceea am decis să elaborăm această cronologie istorică”, a declarat dr. Ioan Lăcătuşu.
Intenţia este de a lansa lucrarea pe data de 1 Decembrie a.c, cu prilejul Zilei Naţionale a României. Conducerea Primăriei Sfântu Gheorghe a anunţat, în urmă cu aproximativ două luni, că îşi va face propria editură de carte, sub egida căreia va scoate, pentru început, trei lucrări în limba maghiară dedicate aniversării a 550 de ani de la prima atestare documentară a localităţii ca aşezare urbană. Editura se va numi „Sepsiszentgyorgy” (denumirea în limba maghiară a municipiului Sfântu Gheorghe – n.r.), iar pentru aceasta s-a primit, conform procedurii, avizul Bibliotecii Naţionale.
Primarul municipiului, Antal Arpad, a explicat la acea vreme că în momentul în care se va lua decizia de a se tipări cărţi şi în limba română, atunci autorităţile locale vor cere avizul pentru încă o editură care se va numi „Sfântu Gheorghe”. „Deocamdată nu e în intenţia oraşului de a edita cărţi în limba română, dar când va fi, vom face demersurile necesare. Anul acesta vor fi scoase trei cărţi în limba maghiară legate de aniversarea de 550 de ani”, a spus primarul Antal Arpad.
Acesta a mai menţionat că s-a optat pentru această variantă şi nu pentru o editură bilingvă pentru a se evita discuţiile legate de denumire, respectiv de primordialitatea numelui în română sau în maghiară.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES