Lipsa de afecţiune din partea celor dragi, lipsa părinţilor plecaţi la muncă în străinătate, deziluziile în dragoste, criza financiară, conflicte familiale, pierderea locului de muncă sau pur şi simplu depresia, sunt câteva dintre cauzele care au dus la o creştere a cazurilor de suicid în ultima vreme.
În ultimul an, numărul persoanelor care au recurs la acest gest extrem a crescut considerabil, atât la nivel naţional cât şi la nivelul judeţului nostru. Toate decesele survenite prin suicid sunt considerate morţi suspecte, ca urmare, verdictul de sinucidere sau omor este dat abia după efectuarea unei anchete criminalistice. Suicidul începe să devină una dintre cele mai frecvente cauze de mortalitate la persoanele cu vârste cuprinse între 19 şi 25 de ani, dar şi în rândul celor cu vârste cuprinse între 34 şi 44 de ani.
„Eşecul în iubire, confilictele din familie, lipsa unei relaţii de familie, incertitudinea locului de muncă, afecţiunile psihice, drogurile, alcoolul, situaţia finaciară precară… acestea constituie factori declanşatori care favorizează suicidul”, ne-a declarat preşedintele Colegiului Psihologilor din Covasna, Richard Zoor. Acesta este de părere că la noi în judeţ populaţia este mai săracă, nu are venituri financiare atât de ridicate, în comparaţie cu alte judeţe, iar pentru oameni asta a devenit o povară la care se adaugă şi probelemele de zi cu zi. Toate acestea sunt motive care vin să justifice creşterea tot mai mare a numărului tentativelor de sinucidere din prezent.
Cele mai multe cazuri de sinucidere din judeţ s-au înregistrat în Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc iar cele mai puţine la Întorsura Buzăului. Din datele obţinute de la reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Covasna reiese că cele mai multe acte cu tentativă de sinucidere se petrec în mediul urban, însă, treptat, se observă o tendinţă de egalizare a numărului de cazuri de sinucideri al celor de la sate faţă de cei de la oraşe.
Potrivit psihologului, şi schimbările de anotimp ar putea favoriza trecerea către o stare de tristeţe. Trecerea de la anotimpul cald la cel rece şi invers determină modificări hormonale bruşte, care duc la o uşoară stare de moliciune, o uşoară tristeţe care se poate transforma în depresie. Lipsa banilor, scăderea stimei de sine sau confilictele familiale pot răsturna cu totul echilibrul interior al individului, şi, în timp pot duce la depresii care, netratate, pot duce la sinucidere.
Datele statistice pe anul 2010, respectiv pe primul trimestru al anului 2011, obţinute de la DSP Covasna, au evidenţiat faptul că tentativele de sinucidere sunt mult mai frecvente la femei, decât la bărbaţi. Astfel, în perioada 2010-2011, din numărul total de 88 de persoane din judeţul Covasna care au recurs, ca ultimă soluţie de rezolvare a problemelor, la acte de suicid, doar 29 au fost bărbaţi. Statisticile mai arată că peste 60% dintre bărbaţi sunt foarte hotărâţi atunci când vine vorba de finalizarea acestui act nefiresc. Aceştia recurg la metode mai dure şi mai eficiente, în timp ce majoritatea femeilor nu doresc decât să tragă un semnal de alarmă.
Părinţi prea exigenţi
Din rândul tinerilor, cei mai mulţi recurg la suicid având ca motiv lipsa unei relaţii bune de familie. Relaţia familială conferă tinerilor stabilitate emoţională, încredere şi găsirea propriei identităţi. Psihologul Richard Zoor este de părere că „tinerii trebuie să fie cât mai realişti asupra aşteptărilor pe care le au de la viaţă, aşteptări care să evolueze, şi cu care să urce treptat pe «scara vieţii», nu brusc, pentru a nu avea dezamăgiri care pot duce la tristeţe şi, în cele din urmă, la depresii“.
La rândul lor, părinţii nu ar trebui să îşi ia la rost de fiecare dată copilul, ci ar trebui să fixeze tinţe realiste în ceea ce priveşte viitorul lui şi să conştientizeze că nu doar notele pun în lumină calităţiile acestuia. „Indisciplina la şcolară şi notele slabe reflectă o problemă interioară, adâncă, a copilului. La vârsta adolescenţei depresia apare pe fondul căutării sensului vieţii şi negăsirii lui. La tineri, apare vârsta când trebuie să iei decizii, să începi să desparţi binele de rău, să te disociezi de familie, să fii pe propriile picioare. Unii dintre aceştia nu reuşesc ce şi-au propus şi, atunci, le scade stima de sine, şi se gândesc la moarte. Încep cu confesiuni şi sfârşesc tragic…”, spune Richard Zoor.
Gena suicidului
Metodele cel mai des utilizate de sinucigaşii români sunt: spânzurarea, intoxicaţia medicamentoasă la oraş, şi cu insecticid la ţară, aruncările de la înălţime, aruncările în faţa trenului sau a maşinii; folosirea armelor albe.
Psihologul susţine că, în România, cea mai mare rată a sinuciderilor este în judeţele cu populaţie maghiară, iar dintre ţările din Europa pe primele poziţii se clasează Ungaria şi Finlanda. Prin studii ştiintifice s-a demonstrat că o concentraţie mai mare sau mai mică a unor hormoni în sânge, cum ar fi serotonina şi melatonina pot favoriza sau, din contra, pot proteja persoana contra suicidului. Psihologul Richard Zoor a precizat că „mai mult decât atât, ultimele cercetări genetice au lansat o teorie conform căreia există o genă a suicidului prezentă, în special, la populaţia din Ungaria, care ar reprezenta un important factor de risc în pornirea actului suicidar“.
Ce spun preoţii
Pentru Biserica Ortodoxă, sinuciderea este un păcat major. Profesorul de religie Romea Negrea este de părere că persoana care recurge la un astfel de gest pierde dreptul, atât pe această lume, cât şi pe cealaltă. Este un păcat faţă de sine, pentru că prin ea omul îşi închide calea spre pocăinţă. Acesta renunţă la speranţă, la lupta pentru viaţă, şi nu mai are încredere nici măcar în Dumnezeu. „Sinucigaşul dă dovadă de credinţă slabă. Biserica încurajează lupta pentru viaţă şi oferă sprijin tuturor celor care doresc să-l aibe. Sinuciderea este cel mai mare păcat faţă de sine, căci prin ea omul îşi inchide definitiv calea spre pocainţă”, susţine profesorul de religie Romeo Negrea.
Anna-Maria Chiţu