Sântilia — Nedeia mocănească a voineștenilor, una dintre cele mai vechi sărbători pastorale din zona Arcului Carpatic, va fi celebrată sâmbătă și dumini
că, în Valea Zânelor, prin prezentarea unor tradiții, meșteșuguri și produse locale și prin spectacole susținute de artiști din zonă și din țară. Sava Negrean Brudașcu, Nineta Popa și Nicoleta Voica se numără printre invitați.
Evenimentul va avea loc în sâmbătă, 21 iulie, și duminică, 22 iulie, în Valea Zânelor din Voineşti – Covasna, fiind organizat de Asociația Cultural Creștină „Justinian Teculescu” şi Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Ovine Covasna, Primăria și Consiliul Local Covasna – prin „Proiect Cultural prioritar realizat cu sprijinul financiar al oraşului Covasna”, dar și cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Covasna și al agenților economici din zonă.
Sărbătoare multiseculară
Manifestarea este legată de vremurile când, în preajma sărbătorii Sfântului Ilie, ciobanii coborau de la munte, pentru a-şi găsi nevastă. Surse arată că Nedeia mocănească voineșteană se sărbătorea și înainte de anul 1582.
Prof. Florentina Teacă, din Covasna, arăta, în volumul său „Mocanii voineşteni, străjeri ai românismului în arcul carpatic transilvan”, apărut la editura Eurocarpatica (2016), că „un indiciu preţios, chiar dacă deloc exact şi indirect dedus, despre vechimea acestei sărbători mocăneşti” este consemnat în anul 1930: „<<Vieaţa ciobanilor, vara şi iarna, se petrece tot pe lângă turmele de oi. Prin sat nu coboară decât rar de tot, deobicei cei mai tineri la nedeia, numită Sântilia, care în Covasna se ţine şi acum după stilul vechiu.>> ( S. Opreanu, „Contribuţiuni la transhumanţa din Carpaţii Orientali”, 1930). Aşadar, Sântilia se ţinea de pe vremea când funcţiona la noi Calendarul iulian – <<stilul vechi>>, adică cu 13 zile întârziere cădea ziua de Sfântul Ilie faţă de cum se trecuse la anul 1919 pe <<stilul nou>> – Calendarul gregorian. Numai că această schimbare de calendar de la 1919 făcută în Regatul României, era deja de mult făcută în Transilvania. La anul 1582, prin reforma papei Grigorie al XIII-lea a început implementarea noului calendar în Occident. Casa habsburgică, de religie romano catolică l-a făcut degrabă oficial în imperiu – deci şi în Transilvania. Concluzia noastră: nedeia mocănească voineşteană se ţinea şi înainte de anul 1582, pe când la noi funcţiona vechiul calendar! Tradiţii de dinainte de anul 1600 păstrau ciobanii aceştia.” (apud. Florentina Teacă, pp.257-258).
Reconstituirea unei nunți tradiționale
Conform organizatorilor ediției actuale a Sântiliei, în trecut manifestarea avea mai multe rosturi: „de a mijloci idile, de a uni destine, de a face alianţe şi, nu în cele din urmă, de a uni „hotarele” dintre românii de aici şi românii de peste munţi, hotare impuse cu forţa de mai-marii acestei lumi, dar ignorate tocmai de către <<cei mai mici şi mai umili>>. În zilele noastre, Sântilia voineștenilor constă în prezentarea unei nunţi tradiţionale, la care participă toată suflarea comunităţii. <<Actorii>> – îmbrăcaţi în costume populare – întruchipează toate personajele unei nunţi adevărate: perechea de miri, naşii, vornicii, socrii mari şi mici, nuntaşii, şi cu toate obiceiurile practicate în zonă: cursa de cai, cerutul miresei, hora miresei, conchioluitul miresei, descălţatul naşilor, Hora Sântiliei”.
Cei prezenți vor putea asista la prezentarea meșteșugurilor locale și vor putea participa la ateliere creative, jocuri legate de portul popular, vor putea vedea o expoziție de oi și de câini ciobănești și vor putea gusta sau cumpăra produse tradiționale preparate de crescătorii de oi.
„Ca și la edițiile anterioare ale Sântiliei voineștenilor, meșteri populari își vor prezenta meșteșugurile, oierii vor arata publicului cum se face cașul, cu lapte muls <<în direct>>, spectatorii vor putea gusta din produse tradiționale păstorești şi vor putea admira expoziţia de rase de oi şi câini ciobăneşti organizată de Asociația Crescătorilor de Ovine Covasna”- au mai arătat organizatorii.
Ediția actuală va fi una specială, fiind dedicată și Centenarului Marii Uniri.
„Cum noi, românii, suntem un popor iubitor de muzică și joc, voia bună și atmosfera de sărbătoare vor fi asigurate de artiști păstrători ai folclorului autentic din toate reginile istorice ale țării, dorind astfel să cinstim cum se cuvine Centenarul Marii Uniri.”, se mai arată în comunicatul organizatorilor.
Potrivit aceleiași surse, în zilele de sâmbătă și duminică, pe scena din Valea Zânelor vor urca, alături de artiști din zonă precum Ansamblul folcloric „Junii Covăsneni”, Ansamblul „Românașul” din Covasna, formația „Florile Zagonului ” din Zagon, corul „Voievozii Munţilor” din Vâlcele, invitați de marcă precum: Sava Negrean Brudașcu, Nineta Popa, Nicoleta Voica, Ansamblul „Ștefan Vodă” din Căpriana, Republica Moldova, Ansamblul Folcloric „Ciobănașul” din Tupilați – Neamț, Ansamblul „Junii Brașovului”, solista Elena Istrate și nu numai.
Parteneri ai evenimentului sunt: Casa Orășenească de Cultură Covasna, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Școala Gimnazială Avram Iancu, Crucea Roşie Filiala Judeţului Covasna, S.C. Turism Covasna, C.A.R. Solidaritatea Buhuşi, Hotel TTS, Hotel Clermont, Hotel Montana, Hotel Bradul.
Șezătoare, sâmbătă
Tot sâmbătă, 21 iulie, de la ora 15.oo va fi organizată și o șezătoare. Manifestarea, „desfășurată în ultimii doi ani sub sloganul <<Războiul împotriva indiferenței continuă>> a impresionat prin numărul mare de participanți, de toate vârstele, prin diversitatea îndeletnicirilor femeilor prezente și mai ales prin îndemânarea acestora. Cusut, croșetat, țesut, povești, sfaturi și schimb de idei, copilași strujind porumb și jucându-se curioși cu vârtelnița, bucuria împărtășită, toate acestea au contribuit atât la crearea atmosferei de basm din poveștile bunicii, cât și la întărirea, prin întoarcerea la origini, a simțului identitar românesc”, au anunțat, ieri, reprezentanții Asociației Cultural –Creștine „Justinian Teculescu”.
Ana Ciorici Costache
