Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Covasna a început, marți, un control la Primăria Sfântu Gheorghe, după ce Mesagerul de Covasna a făcut o sesizare verbală, în cursul zilei de luni, cu privire la mormanele de plăci și tuburi de beton precum și asfalt care sunt depozitate pe partea dinspre oraș a digului de pe Olt, începând din dreptul Grădiniței Pinocchio și până la Jandarmerie.
Aducându-ne la cunoștință începerea acestui control, comisarul șef al GNM-CJ Covasna, Lucian Cândea, ne-a spus: Astăzi (marți-n.red) am demarat un control la primărie după ce, în cursul dimineții, colegii mei au fost în zona indicată de Dvs și au văzut plăcile mari de beton și restul deșeurilor. Mergem să luăm toate documentele de la Primărie dar și de la Agenție (Agenția pentru Protecția Mediului Covasna-n.red), să vedem acordul sau deciziile de încadare, ce e scris, ce face efectiv cu deșeurile firma care efectuează lucrările. Vom verifica și firmele care lucrează, unde duc molozul respectiv din construcții. (…) Noi verificăm și vom lăsa măsuri la Primărie, inclusiv la firme”
Lucian Cândea a precizat că „ legea trebuie respectată de toată lumea” iar, potrivit Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, pentru „abandonarea de deșeuri” sunt prevăzute amenzi cuprinse între 20.000și 40.000 lei.
„E tot ce au desfăcut de pe străzile pe care se lucrează, totul au băgat acolo”
Contactat telefonic, managerul municipiului Sfântu Gheorghe, Czimbalmos Csaba, a declarat, pentru Mesagerul de Covasna, că Primăria a „ indicat acest loc de depozitatare a deșeurilor de construcții, mai puțin beton, asfalt și gunoi”.
„Constructorii știți cum sunt, e mai ușor să pună totul pe mașină și să descare totul în acel loc. Sunt 3 sau 4 firme care au tot cărat, așa bănuim, deci toți cei care efectuează lucrări de reabilitări străzi. E tot ce au desfăcut de pe străzile pe care se lucrează, totul au băgat acolo. Din păcate am fost izolat la domiciliu și când am revenit, uite ce am găsit! Atunci am oprit și am încercat să punem pe un făgaș un pic mai normal tot ceea ce se întâmplă acolo. Să vedem ce rezultate vom avea.”- a spus Czimbalmos Csaba.
Făgașul „un pic mai normal” la care face referire city managerul înseamnă scoaterea din mormanele de deșeuri a plăcilor și tuburilor de beton, precum și a bucăților de asfalt, și transportarea lor la firma de concasare situată pe drumul spre Miecurea Ciuc.
„Acum se îndepărtează și se duce la firma care macină și refolosește pentru material de umplutură a drumurilor de pământ și drumuri comunale. Tot ce se poate lua, se ia. Chiar ce e jos nu știu dacă mai pot să sape, dar ceea ce îngreunează nivelarea se ia; așa este contractul sau așa s-a înțeles domnul director tehnic cu executanții acestor lucrări”- a precizat Czimbalmos Csaba.
„De asta nu mai avem iarnă, că unii dintre noi nu au grijă de acest Pământ!”
De la Biro Laszlo, directorul tehnic responsabil cu această „înțelegere”, am dorit să aflăm, telefonic, un punct de vedere cu privire la nerespectarea clauzelor contractuale privind depozitarea deșeurilor de către executanții lucrărilor, dar nu am avut sorți de izbândă.
Ne întrebăm, totuși, cum e posibil ca atâta timp cât sunt stabilite niște reguli clare, prin niște clauze contractuale ferme încheiate între o autoritate publică și niște firme de execuție de lucrări, să nu urmărească nimeni dacă acestea sunt respectate. Nu era nevoie, credem, să urmărească cineva cu microscopul, deoarece zecile/sute de tone de plăci și tuburi de beton depozitate în zona digului de pe malul Oltului se văd de la mare depărtare.
Ne întrebăm, deasemenea, dacă nu era mai simplu și mai economic ca în momentul în care plăcile și tuburile de beton, precum și bucățile de asfalt au fost îndepărtate, să fie încărcate separat în camioane și să fie transportate direct la firma specializată în spargerea și refolosirea acestor materiale? E limpede că în momenul de față va fi mult mai greu, spre imposibil, ca toate deșeurile de asfalt și beton să fie îndepărtate în totalitate din munții de deșeuri provenite din lucrări, ce s-au ridicat de-a lungul digului de la Olt.
Și ne mai întrebăm ce-a fost în mintea acelor „Dorei” care au golit camioanele cu pământ și plăci de beton chiar și pe drumul de pământ folosit de localnicii din zonă pentru a merge spre dig sau spre pasarela de fier de peste Olt, pe care o folosesc pentru a ajunge la grădinile pe care le au pe partea stângă a râului?
Îmi sună în creier, ca o sirenă, cuvintele pe care mi le-a spus un băiețel în vârstă de nici 10 ani, care cu greu își împingea bicicleta pe dâmburile crescute direct pe cândva libera cale de acces către dig, când i-am cerut opinia cu privire la ceea ce vede în jur: „De asta nu mai avem iarnă, că unii dintre noi nu au grijă de acest Pământ!”
Suntem responsabili de toate relele pe care „le lăsăm moștenire” generațiilor viitoare!
Și câtă dreptate are acest copil! Lui i se cere să nu arunce pe jos nicio bucată de hârtie, niciun recipient de plastic, însă el vede, drept model, că „cei mari” lasă la voia întâmplării, pe spațiul cândva plin de iarbă verde, tone de asfalt și plăci de beton.
Poate vom învăța vreodată, fiecare dintre noi- indivizi, instituții sau firme, că suntem responsabili de toate relele pe care „le lăsăm moștenire” generațiilor viitoare, prin acțiunile noastre lipsite de respect față de mediul înconjurător.
Maria CREȚU-GRAUR
