Anunțată din timp cu „surle și trâmbițe”, săptămâna trecută, joi, a avut loc Conferința de lansare oficială a Anului Turismului în Covasna, organizată de Asociația de Dezvoltate a turismului, din cadrul Consiliului Județean.
Vă spun sincer, am așteptat cu sufletul la gură acest eveniment în care, cu optimismul ce mă caracterizează, îmi pusesem mari speranțe. De ce speranțe? Pentru că, având încredere în oameni și în bunele lor intenții, am crezut că rezultatul minimului efort pe care l-am depus în ultimile luni de zile pentru a face cunoscute evenimentele culturale românești, meșteri populari și obiective turistice românești, pentru a fi promovate de către Asociația de promovare a turismului din județul Covasna, se va regăsi într-o STRATEGIE ce va fi prezentată la evenimentul de lansare oficială a Anului Turismului în Covasna.
Reamintesc cititorilor noștri că, anul trecut, imediat după lansarea oficială a site-ului de promovare turistică a județului Covasna – www.wiziteazăcovasna.ro, care NU cuprindea niciun element românesc, mi-am strigat indignarea și nemulțumirea legate de această DISCRIMINARE a românilor din județ atât în paginile ziarului nostru, dar și la ușile Consilului Județean, mai exact la cea a vicepreședintelui acestuia, Gruman Robert. Scriam, la acea vreme că „Este de apreciat efortul Asociaţiei Pentru Dezvoltarea Turismului din cadrul Consiliul Judeţean Covasna de a ne promova prin intermediul site-ul www.ViziteazaCovasna.ro. Însă, un potențial turist care ar fi interesat să vină pe meleagurile noastre poate trăi cu impresia că în județul Covasna există DOAR obiective turistice, meșteșuguri/meșteșugari și evenimente „secuiești”. Pe lângă Muzeul Național Secuiesc EXISTĂ și Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, la care nu se face referire, sunt și meșteșugari români de a căror existență nu se scoate nicio vorbă și, totodată, în decursul unui an se desfășoară o seamă de evenimente culturale românești cu tradiție (ex: Nedeia Mocănească de la Covasna, Festivalul „Ciobănașul” de la Întorsura Buzăului, Festivalul de Colinde și Obiceiuri de Iarnă „Crăciunul la români”, Balurile Portului popular de la Sita Buzăului sau Întorsura Buzăului, etc) la care turiștii ar lua parte, cu siguranță, cu mare bucurie, dacă ar afla de organizarea acestora prin intermediul acestui mijloc de promovare a județului Covasna, finanțat din bani publici, adică și a celor 25% români care trăim și muncim alături de concetățenii noștri maghiari.”
Așa că joi, 23 martie a.c., „mi-am „rupt” mai bine de cinci ore din timpul niciodată suficient al unei zile de lucru care începe în cursul dimineții și se încheie, mereu, aproape de miezul nopții, pentru a fi prezentă și a afla, de la sursă, planurile de „atac” ale oficialilor covăsneni în demersul despre care Corina Martin, președinta Federației Asociațiilor de promovare a turismului (FAPT) a afirmat, în discursul său, că „este unic în turismul românesc, și anume declararea acestui an ca An al Turismului într-un județ din România”.
Și DA!, avea dreptate președinta FAPT când vorbea de UNICITATE. Acest eveniment UNIC s-a desfășurat într-un mod UNIC și SURPRINZĂTOR, adică S-A DESFĂȘUTAT ÎN LIMBA MAGHIARĂ. Domnia sa, alături de d-na Camelia Tărniceanu, director Direcția de Dezvoltare Teritorială din cadrul Ministerului Turismului, d-na Cristina Rozorea, consilier evaluare/examinare-Direcția de Dezvoltare Teritorială din cadrul Ministerului Turismului- invitate la eveniment, precum și alți câțiva reprezentanți români ai mediului de afaceri din județ și unul din Piatra Neamț, ce-și desfășoară activitatea în domeniul turismului, necunoscători ai limbii maghiare, au avut posibilitatea să afle despre ce este vorba cu căștile puse pe urechi, prin intermediul traducerii în limba română a discursurilor și prezentărilor având ca teme: „Dezvoltare regională și turism” și „ Inovații în oferte/pachete turistice în județul Covasna”. Iar dacă vă închipuți că printre vorbitori –exceptându-le pe doamnele mai sus menționate – s-a aflat și vreun reprezentat ETNIC ROMÂN al mediului de afaceri din domeniul turismului covăsnean, vă înșelați.
L-am următit cu încântare, și chiar cu un pic de invidie pe Forgo Gabor, primar al localității Matraderecske, județul Heves, Ungaria, care a prezentat cu lux de amănunte baza de tratament din localitatea pe care o conduce, în care există singura mofetă din Ungaria…și m-am întrebat, „ca prostul”, de ce organizatorii nu au considerat, în aceeași măsură, că în cadrul acestui eveniment s-ar fi putut vorbi și despre beneficiile zecilor de mofete existente în județul Covasna?
Interesantă a fost și tema pregătită și prezentată de dr. Horvath Alpar, lector universitar la Universitatea Babes-Bolyai, Extensia Universitară Gheorgheni, respectiv „Dezvoltarea produselor în managementul destinaţiei turistice”. Ascultându-l, m-am bucurat să constat că propunerile făcute de mine către reprezentanții CJ Covasna, pentru a fi promovate de Asociația de promovare a turismului din județul Covasna, și-anume artizanat, folclor și tradiții (românești-în cazul meu) constituie „resurse turistice” de care fiecare turist s-ar putea bucura, dacă ar afla că există și pe plaiuri covăsnene, alături de cele secuiești. M-am bucurat și am apreciat, totodată, adevărurile „care dor” spuse în fața celor prezenți, și-anume că: „ trebuie să o lăsăm mai moale cu apartenența etnică, atunci când este vorba de turism” ; „trebuie să găsim locul românilor în acest proiect de promovare a Ținutului Secuiesc”- apreciind că românii nu-și pot găsi locul în promovarea ofertelor turistice din zonele în care locuiesc, sub această titulatură, fapt ce duce la îngrădirea dreptului lor la promovare. Acesta a vorbit și despre dificultățile cu care se confruntă investitorii în turism, din zonă, în ceea ce privește personalul specializat, care, cu greu reușește să vorbească în limba română, cu clienții. L-am felicitat pentru prezentare și pentru că a avut puterea să spună lucrurilor „pe nume”.
Buimăcită, încă de la debutul Conferinței de lansare oficială a Anului Turismului în Covasna, din cauza alegerii pe care organizatorii au făcut-o în ceea ce privește desfășurarea acesteia în limba maghiară, cu traducere în căști, am dorit să aflu opinia d-nei Camelia Tărniceanu, director Direcția de Dezvoltare Teritorială din cadrul Ministerului Turismului, care mi-a spus:„ Nu este în regulă, dar ne adaptăm pe regiuni și dacă considerăm că ei fac treabă și vor munci pentru dezvoltarea acestei zone, vor începe de acuma să învețe, ce să zic (râde). Eu nu pot să intru în această polemică, ideea este că ar trebui totul dezvoltat și promovat, așa este normal, exact cum în alte zone sunt comunități de diferite etnii care se întrepătrund în tot ceea ce fac, în ceea ce gândesc, și merg împreună la evenimente, consider că așa ar trebuie să fie și aici.” Erijându-mă în reprezentanta românilor din județul Covasna, am rugat-o să ducă mesajul nostru de nemulțumire în fața oficialilor de la Guvern. Sper că va face acest lucru.
Cu optimismul ce mă caracterizează, de care vă vorbeam și la începutul acestui material, îmi doresc ca impresia cu care un practician în domeniul ospitalității a plecat de la conferința de lansare a Anului Turismului în județul Covasna, și-anume: „Hai să facem ceva, ca să nu zicem că nu am făcut, hai să mai cheltuim niște bani!”– să nu se reflecte în realitate, spre beneficiul tuturor cetățenilor județului, contributori la bugetul „Anului Turismului”.
***
Într-un comunicat transmis către redacția noastră de reprezentanții Biroului de presă din cadrul CJ Covasna se arată, printre altele, că: „ În cadrul conferinţei s-a afirmat faptul că, pentru dezvoltarea turismului covăsnean este nevoie de o deschidere atât către turiştii maghiari, cât şi cei români, iar turismul nobiliar, mofetele şi băile cu apă rece ar putea reprezenta un debuşeu important în acest domeniu. În acelaşi timp, pornind de la lipsa de forță de muncă, şi formarea profesională poate constitui un element important al dezvoltării turismului.(…)
Trebuie trasată o traiectorie proprie
„În judeţul Covasna, este nevoie de o deschidere către publicul maghiar şi cel român, deopotrivă: către publicul român pentru că 90 la sută dintre turiştii care vizitează judeţul nostru sunt de etnie română, şi trebuie să acţionăm ca tot mai mulţi turişti să se întoarcă aici, iar către publicul din Ungaria, pentru a face judeţul mai atractiv pentru turiştii maghiari” – cu aceste cuvinte şi-a început discursul Tamás Sándor, preşedintele CJ Covasna, subliniind în continuare că organizarea turismului nu este o sarcină expresă a CJ Covasna, însă, prin stabilirea direcţiilor de dezvoltare, poate contribui la dezvoltarea turismului. În domeniul turismului, trebuie trasată o traiectorie care nu există altundeva, precum turismul nobiliar care a trezit un interes mare atât în rândul bloggerilor şi ziariştilor, cât şi a turiştilor. După cum se ştie, în judeţul Covasna există 165 de conace, mai multe dintre ele funcţionând ca unitate turistică. „Apele minerale, băile cu apă rece şi mofetele ascund oportunităţi mari de dezvoltare, în ultimii ani am reabilitat mai multe băi tradiţionale, în alte locuri am construit noi centre de tratament. De asemenea, o problemă importantă este formarea profesională, acesta este un domeniu în care Consiliul Judeţean poate acorda sprijin: Şcoala Populară de Arte şi Meserii din Sfântu Gheorghe organizează, începând cu anul trecut, cursuri de formare profesională în diferite meserii, precum bucătar, ospătar, barman, cursuri de care pot beneficia lucrătorii din sectorul turismului” – a spus Tamás Sándor, adăugând faptul că, pe viitor, autorităţile judeţene doresc să pună un accent mai mare şi pe organizarea de tabere pentru elevi. Acesta a afirmat că, la Comandău, au început lucrările de construire a noii tabere de tineret şi, potrivit planurilor, cantoanele aflate în proprietatea CJ Covasna vor fi transformate în aşa fel încât elevii şi sportivii să le poată folosi. Aceste iniţiative pot fi stimulente pentru antreprenorii din zonă, deoarece încă mai există comune în care nu există nici un loc de cazare, bazat pe piaţă – a accentuat Tamás Sándor şi, în încheiere, le-a urat mult succes în activitate tuturor specialiştilor prezenţi, în „Anul turismului”.
Tóth-Birtan Csaba, a salutat iniţiativa „Anul turismului” şi a spus că au mari aşteptări de la acest an tematic, deoarece şi în reşedinţa de judeţ turismul poate deveni un sector important. Sfântu Gheorghe poate fi prezentă în pachetele turistice, în primul rând, cu oferta sa culturală, dar şi Băile-Şugaş poate deveni un punct turistic atractiv pentru multe persoane. În acelaşi timp, în municipiu se află şi o curiozitate, cum ar fi Muzeul Cinegetic, recent înfiinţat. Antreprenorii, specialiştii din domeniul turismului sunt aşteptaţi cu atitudine deschisă pentru discuţii, în vederea realizării unei cooperări reale – a subliniat viceprimarul.
A început schimbarea
Potrivit preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Covasna, Édler András György, în ultimii 1-2 ani, s-a reuşit scoaterea turismului covăsnean din situaţia nefericită în care se afla, căci, în timp ce toată lumea vorbea despre potenţialul turistic al judeţului, turismul nu a reprezentat nici 2 la sută din venitul judeţului. În ultimii ani au fost iniţiate mai multe evenimente turistice, au aderat la asociaţii profesionale, au înfiinţat o secţie proprie de pensiuni, au inventariat toate unităţile de cazare din judeţ, în prezent, se lucrează la crearea unei baze de date cu ghizi, împreună cu autorităţile locale şi judeţene. Preşedintele CCI Covasna a solicitat introducerea unei taxe turistice, în judeţ doar în staţiunea Covasna există o taxă de acest gen. Această taxă va fi plătită de turişti, iar aceste sume vor ajunge la unitățile administrativ-teritoriale care pot să îi investească în promovarea turistică. În opinia acestuia, este importantă colaborarea dintre sectorul privat şi cel public, realizarea aşa-numitului sistem 3P (public-private partnership). Édler András şi-a exprimat speranţa că se va reuşi aducerea acasă a scheletului de mastodont descoperit în apropierea Baraoltului care va fi o atracţie pentru turişti.
Camelia Tărniceru, directorul general adjunct al Direcției Generale Dezvoltare, Promovare și Marketing din cadrul Ministerului Turismului, a dat citire mesajului ministrului Marius Titus Dobre, care a transmis aprecierea sa pentru decizia de a declara anul 2017 „Anul turismului”, spunând că „acest demers este un semnal foarte clar că ați înțeles că turismul este șansa noastră ca țară”. Au fost prezentate obiectivele ministerului: se intenţionează elaborarea Legii Turismului și totodată se vor lansa două programe importante: programul „Primul Centru de Agrement”, care are ca scop susținerea investițiilor private în infrastructura de turism, iar al doilea program, „Vouchere de vacanță pentru angajații din sistemul public”, menit să contribuie la creșterea turismului intern. Ministerul Turismului așteaptă proiecte concrete, propuneri, idei privind dezvoltarea turismului, a subliniat ministrul în mesajul său.
Proactivi în dezvoltarea turismului
Reprezentând Dobrogea turistică, Corina Martin, președintele FAPT – Federația Asociațiilor de Promovare Turistică din România a sosit de la Constanța. Aceasta consideră că desemnarea anului 2017 drept „Anul turismului”este o iniţiativă specială și a felicitat CJ Covasna pentru acest demers. Asociația pentru Promovarea si Dezvoltarea Turismului Litoral – Delta Dunării a fost fondatorul Federației care acum are 16 membrii, printre care se numără şi Asociația pentru Dezvoltarea Turismului în județul Covasna. La inițiativa Asociației pentru Promovarea si Dezvoltarea Turismului Litoral – Delta Dunării a fost introdusă în staţiunea Constanța taxa de promovare a turismului pe care o plătesc agenții economici din stațiunea Mamaia, iar 85 % din sumele colectate sunt alocate Asociației Litoral-Delta Dunării, restul banilor rămân la administrația locală care are obligația să cheltuiască toată suma pentru promovarea turismului. Astfel au reușit să se dezvolte foarte mult, iar anul acesta vor lansa zboruri interne și externe de la Constanța, a subliniat Corina Martin importanța parteneriatului public-privat. „Nimeni din București nu o să știe ce aveți de promovat aici în județul Covasna, strategia de dezvoltare a județului Covasna pentru turism trebuie făcut aici”, a atras atenția Corina Martin, adăugând că, împreună cu Asociația pentru Promovarea Turismului în județul Covasna, au decis să realizeze un parteneriat, prin care vor organiza info-tripuri, schimburi de experiențe şi târguri.
Bursă pentru elevi
În cadrul conferinţei, Tamás Sándor, preşedintele CJ Covasna, a semnat un contract de parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai, reprezentată prin dr. Fosztó Mónika, director de departament la UBB, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor Sfântu Gheorghe. Ca parte a acestui parteneriat, studenţii sunt aşteptaţi pentru practică profesională la tabăra Tabăra „Csipkés” de la Zăbala încă din această vară. Asociația pentru Dezvoltarea Turismului în județul Covasna a înfiinţat un fond de burse din care va oferi trei burse a câte 1500 de lei fiecare pentru studenţii care şi-au ales ca temă pentru lucrările lor turismul din judeţul Covasna.
În 2017, turiştii caută experienţe autentice
După deschiderea evenimentului organizat de către CJ Covasna şi Asociația pentru Dezvoltarea Turismului în județul Covasna, specialiştii din ţară şi din Ungaria au susţinut prelegeri grupate pe trei tematici. Prima tematică s-a referit atât la relaţia dintre dezvoltarea regională şi turism, oferind exemplul pozitiv al localităţii Mátraderecske din Ungaria, cât şi la situaţia actuală a turismului covăsnean. După aceasta discuţiile au avut ca temă inovaţia privind pachetele de servicii turistice în judeţul Covasna, plecând de la bunele exemple din Tălişoara, Micloşoara, Valea Zălanului şi Bicfalău. La final, subiectul discuţiilor a fost media de socializare online care capătă un rol tot mai important, într-un număr din ce în ce mai mare de domenii. Specialiştii au subliniat în mod repetat: cei care activează în domeniul turismului nu trebuie să asigure doar cazare şi masă, pentru că, în 2017, turiştii caută în primul rând experienţele autentice, iar pachetele turistice din judeţul Covasna trebuie adaptate corespunzător. La conferinţa la care au participat proprietari de pensiuni, ghizi, organizatori de evenimente şi specialişti în domeniul turismului, s-au oferit o serie de sfaturi utile și idei concrete pe care reprezentanţii sectorului le vor putea utiliza în domeniul lor.”
Maria Crețu-Graur
