Tove Bruvik Westberg, ambasadorul regatului Norvegia în România, a avut joi o întâlnire cu echipa de cercetători de la Centrul de Studiere a Populaţiei, care desfăşoară un proiect unic în România, cu ajutorul unui grant EEA finanţat cu fonduri norvegiene. . .
„Baza de date istorice a populaţiei Transilvaniei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, un proiect finanţat de mecanismul financiar norvegian. Scopul proiectului este de a crea o bază de date suficient de consistentă astfel încât să putem face, odată ce este gata, analize sofisticate, de demografie istorică, de istorie socială, poate chiar şi proiecţii şi sigur pe istoria medicinei, tot ce se poate scoate dintr-o sursă precum registrul parohial”, a declarat, pentru AGERPRES, Luminiţa Dumănescu, care este coordonatorul proiectului.
Până în prezent, cercetătorii care fac parte din echipă au reuşit să transcrie aproape jumătate din totalul de 350.000 de indivizi ale căror date vor fi introduse în baza de date. Practic, din registrele parohiale sunt scoase informaţii precum nume, date despre căsătorii, despre copiii născuţi în perioada 1850-1914 sau despre decesele înregistrate.
Munca de colectare a acestor date din registrele parohiale este una destul de dificilă, au explicat membrii echipei de cercetători. Descifrarea scrisului de mână, faptul că se foloseau litere latine, dar şi chirilice, precum şi un alfabet de trecere de la latine la chirilice, a făcut în mod deosebit dificilă transcrierea datelor. De asemenea, specificul Transilvaniei de regiune multietnică şi multiconfesională cere ca în echipă să existe cercetători cu specializări diverse. Practic, în registre sunt folosite atât limba română, cât şi maghiara, germana sau latina, iar religiile prezente în aceste surse sunt cel puţin şase, de la ortodoxism şi greco-catolicism, până la unitarianism şi calvinism, precum şi altele.
Prezentă la Cluj pentru o vizită, ambasadorul Norvegiei, care este specializată în sociologie, a dorit să afle mai multe despre acest proiect, care este unic în România, dar şi în regiunea de sud-est a Europei.
„Este un bun şi interesant exemplu de cooperare bilaterală între ţările noastre şi care se va dezvolta mai departe în sensul oferirii de cunoştinţe despre trecut, care sunt utile pentru înţelegerea prezentului şi chiar pentru analizarea unor proiecte ale viitorului. Cred că acest proiect va aduce informaţii în plus oamenilor care locuiesc în această regiune, dar interesante, de asemenea, şi pentru Europa”, a declarat Tove Bruvik Westberg.
Proiectul este derulat în parteneriat cu universitatea din Tromso şi beneficiază de o finanţare de 650.000 de euro. Potrivit Luminiţei Dumănescu, această cercetare ar trebui urmată de altele, care să dezvolte baza de date care va fi creată până la finalul proiectului, în 2017, astfel încât să poată fi oferite cercetătorilor români şi europeni o cantitate generoasă de informaţii. Aceasta a explicat că multe ţări europene au dezvoltat până în prezent asemenea baze de date, care în România se află abia la început.
AGERPRES
