La poalele crestelor semeţe ale Ciucaşului a avut loc duminică, în prima zi a lunii septembrie, a 47-a ediție a Festivalului Ciobănașul, eveniment cultural organizat de Primăria Orașului Întorsura Buzăului, în colaborare cu Asociația „Cununa Carpaților” și Casa de Cultură din localitate.
Începută așa cum se cuvine a fi începută o sărbătoare a românilor din orice localitate a județul Covasna, cu intonarea Imnului Național și cu rugăciunea rostită de preotul paroh Ciprian Popica, aceasta a continuat cu discursul primarului orașului Întorsura Buzăului, prof. Leca Băncilă.
„De 47 de ani comunitatea din Întorsura Buzăului se adună în prima duminică din luna septembrie, pentru a relua legătura cu trecutul. E o zi deosebită, văd că și Dumnezeu a făcut-o deosebită. E frumos, primele frunze au început să cadă, parcă totul predispune la o reverie, la o întoarcere la valorile sufletești, la valorile profunde care definesc ființa individuală și ființa colectivă, care este Nația.
Avem nevoie de tradiții căci dincolo de aspectul lumesc, e o zi de sărbătoare unde ne întâlnim cu toții, prieteni, vecini, dușmani- viața îl așează pe fiecare într-un loc anume în sufletul fiecăruia dintre noi- dar ne-întâlnim cu toții aici să ne bucurăm.Faptul că organizăm sub forma unui festival această întâlnire a comunității, are un rost profund. Ne dorim să reluăm în fiecare an legătura cu tradiția, cu trecutul, în fapt, căci avem nevoie de el mai mult decât ne închipuim. Totodată, în această zi îi invităm și pe cei tineri care se mișcă într-o altă lume, cu alte valori decât cele, să-i zicem, tradiționale. Asta este viața, dar faptul că trebuie să-i creștem în dragoste față de trecut, în respect față de cei care au adus lumea românească până aici, este o obligație, e o obligație să-i aducem pe cei mici să vadă că avem un trecut care s-a condensat în tradiție, în ceva esențial care-i cântecul, portul și dansul popular, valori care din păcate sunt astăzi tot mai palide, tot mai șterse sau sunt comunități care nu mai au niciun fel de legătură cu tradiția. Dorim să redeșteptăm în sufletul fiecărui întorsurean- că este bătrân, că este matur, că este copil, ideea obligației față de neam. Și neamul este definit prin cea ce înseamnă tradiție, port și cânt.
Dragi întorsureni, Dumnezeu ne-a dat o zi deosebită. Eu vă urez să vă aduceți în sufletul fiecăruia tot ce este mai frumos, mai bun, mai drept, dar cu o rugăminte profundă: să nu pierdem din vedere că avem obligația față de neam de a-l conserva, de a-l păstra în tot ceea ce are el mai profund. Mai profund decât tradiția și istoria, nu este nimic. Avem nevoie de aceste valori pentru a merge mai departe, să mergem cu fruntea sus, mândri că suntem români, cu rugă către Dumnezeu căci avem pace, avem de toate, numai că, ușor, ușor, sufletele ni se depărtează de ceea ce ar trebui să ne unească, să ne apropie: tradiția și portul.Vă urez la toți o zi bună, să ne bucură, împreună,de comunitatea în întregul ei, de această zi frumoasă și de ceea ce Casa de Cultură aduce pe scenă. ”
„În fiecare an renaştem şi noi tradiţia strămoşească, vibrând alături de crestele semeţe ale Ciucaşului…”
Așteptat în fiecare an cu bucurie de toți întorsurenii, de la mic la mare, Festivalul Ciobănașul a adunat laolaltă, și în acest an, sute de localnici, neamuri și prieteni din localitățile învecinate care au ținut morțiș să fie prezenți la cea mai longevivă activitate culturală din Zona Buzaielor, Festivalul Ciobănașul, ce numără nu mai puțin de 47 de toamne.
Prin cuvintele adresate spectatorilor, prezentatorii spectacolului folcloric pregătit pentru această sărbătoare, înv.Lăcrămioara Bularca și directorul Casei de Cultură Întorsura Buzăului, Oltean Costică, au reușit să „picteze” pe sufletele lor un veritabil tablou al toamnei întorsurene înveșmântată în port, cântec și dans tradițional.
„E toamnă și frunzele acoperă fiecare cuvânt…Ne îmbracă în port popular de parcă-s cămăşi ce-au fost apretate de vânt.
Început de septembrie …e cald… e toamnă, și parcă ce-a rămas din fosta vară îşi face bagajul şi pleacă…Cu frunze ce prind gust de galben, cu miros de poamă coaptă, îmi amintesc că în fiecare an, pe scena din inima Dumbravei, toamna vine mereu altfel. Aceeaşi toamnă de fiecare dată, şi de fiecare dată alta, încărcată mereu cu cântec și joc…..pentru tradiția întorsureană. Vine în calendar ca de obicei, la 1 septembrie, dar rar cine realizează aceasta în acea zi. De ce? Pentru căToamna începe de fapt, la noi, cu Tradiția Întorsurean- Festivalul Ciobănașul.În fiecare an renaştem şi noi tradiţia strămoşească, vibrând alături de crestele semeţe ale Ciucaşului, de mirosul de fân şi pământ roditor, de valul de cerneală al Buzăului care în curgerea sa domoală, ne călăuzeşte, demonstrându-ne că noi, întorsurenii, am fost mereu aici, înveşmântaţi cu Doina…peste care s-au scurs atâtea valuri şi vâltori!Acorduri minore, balade uitate…/Miroase a mere și-a lemne uscate,/ Corzile sufletului șoptesc în tăcere,/
Poveștile toamnei, povești efemere.
Frunze arămii, zile ruginii vin din calendar şi vestesc din nou că e toamnă iar, Toamna anului 2019! Din nou pe plaiurile întorsurene, printre păduri de fagi şi brazi îşi face făgaş, în curgerea lină a timpului, cântecul şi jocul, vestind cea de-a 47-a ediţie a Festivalului Ciobănaşul!
De aceea, vin şi vă spun, „Bine aţi venit !” dragi oaspeţi în Ţara Buzaielor, unde turmele de oi coboară pe un picior de plai, vestind marea sărbătoare întorsureană, Ciobănaşul! Fiecare creangă a Dumbravei se urcă spre infinit…Mândrele fete şi flăcăi uimesc astăzi Timpul cu portul lor minunat şi jocurile pline de viaţă,purtând mândria de a fi român! Ciobănaşul 2019 trezeşte mândria de a fi român prin cântec şi joc strămoşesc, pentru că la noi, la Întorsura, Tradiţia este la ea acasă! Depinde numai de noi,de adâncul inimii noastre,să putem dărui tradiţiei o clipă din viaţa noastră, an de an. Festivalul CIOBĂNAŞUL 2019 ne îndeamnă să uităm de griji şi să lăsăm sufletul să vibreze alături de formaţiile ce vor evolua astăzi, lăsând tradiţia să fie soarele existenţei noastre, iar orizontul să fie, pe rând, cântec, joc, inimă! ”
„La Întorsura, Tradiţia este la ea acasă!”
Așezați cuminți pe scaunele rânduite de organizatori în fața scenei, sub soarele dogoritor al primei zile de toamnă, sau la mesele la care se adunaseră laolaltă prieteni, vecini, cunoștințe, cei prezenți au urmărit, timp de aproape 9 ore, programul de cântece și dansuri populare prezentat de cei peste 300 de artiști, membri ai unor formații locale sau invitați din județele Brașov, Buzău și Prahova, precum și cei ai Ansamblului Profesionist Doina Gorjului.
Pe scena situată la poalele Ciucașului au cântat și au dansat, ducând mai departe frumusețea costume populare și tradițiile românești: Corul „Plai Întorsurean” din localitate, dirijat de prof Tatiana Teacă; Corul bărbătesc „Pădurenii” din comuna Barcani, dirijor Cristina Deteșan; Ansamblul „Românașii” din Covasna, intructor Rodica Boeriu; Formația „Cetățuia” din comuna Teliu, jud Brașov; Taraful de copii al Casei de Cultură Întorsura Buzăului, coordonat de Ionică Mitrofan; Ansamblul „Cununa Carpaților” din Întorsura Buzăului, instructor Costică Oltean; interpreții de muzică populară din Zona Buzaielor- Mălina Boricean, Ioan Brie Tohănean, Laurenția Neagovici și Liviu Ardelean; Ansamblul Folcloric „Astra” din Săcele, jud.Brașov; binecunoscuții soliști de muzică populară Maria Loga, Robert Târnăvean, Reli Sanda și Ion Drăgan, invitați de onoare; membrii Ansamblului profesionist „Doina Gorjului”.
Tanti Ileana Boricean din Întorsura Buzăului, care a intrat pe al 80-lea an, în cuvinte puține, dar spuse din sufletul care-i era o mare sărbătoare, ce radia și pe chipul său, mi-a răspuns la întrebarea mea legată de organizarea Festivalului Ciobănașul, în fiecare an, spunându-mi : „ E foarte frumos, e bucurie mare pe care o aștept în fiecare an. Important e că nu se chierde tradiția!”
Iar eu, ca spectator fidel ( și nu doar spectator) la tot ce ține de păstrarea tradițiilor românești pe meleaguri covăsnene, îi dau dreptate lui tanti Ileana și spun: atâta timp cât mai există părinți care sădesc în sufletele copiilor dragostea de neam și tradiții, dar și cadre didactice și instructori care se mai ocupă de tinerii pe care îi îmbracă în port popular și îi învață frumoasele cântece și dansuri populare românești, TRADIȚIA NU VA PIERI!
Maria Crețu-Graur
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail
