Un eveniment omagial dedicat personalităţii preşedintelui Woodrow Wilson, cel care, în noiembrie 1918, transmitea că guvernul american recunoaşte dreptul poporului român de a-şi împlini aspiraţiile de unitate naţională, a fost organizat miercuri la Muzeul Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia, în prezenţa ambasadorului Hans Klemm.
Cu această ocazie a fost prezentat în premieră bustul în bronz al lui Woodrow Wilson, care va fi amplasat în proximitatea viitorului Monument al Unităţii Naţionale, alături de un bust al geografului francez Emmanuel de Martonne, expert care a contribuit, în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris, la configurarea frontierelor României Mari, şi al lui Samoilă Mârza, „fotograful Marii Uniri”.
Directorul general adjunct al MNU Alba Iulia, Constantin Inel, a afirmat că astfel autorităţile din Alba vor să aducă „recunoştinţă veşnică şi respect” pentru cel care a fost Woodrow Wilson.
„Mă bucur şi vă sunt recunoscător atât eu, cât şi guvernul SUA că a-ţi găsit un mod atât de surprinzător de a aduce un tribut lui Woodrow Wilson. (…) 1918 a fost un an miraculos pentru România. (…) Vreau să vă mulţumesc pentru recunoaşterea rolului avut de preşedintele Woodrow Wilson în acel an miraculos”, a afirmat ambasadorul Klemm.
La sosirea la MNU, ambasadorul SUA a fost întâmpinat de către preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, şi primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, care i-au făcut o scurtă prezentare a actului de la 1 Decembrie 1918 şi a importanţei Sălii Unirii, clădire aflată în prezent în restaurare. Directorul general adjunct al MNU, Constantin Inel, i-a menţionat ambasadorului că Sala Unirii reprezintă pentru România ceea ce este Capitoliul pentru Statele Unite.
Klemm a amintit că a vizitat Sala Unirii în urmă cu trei ani. „La acel moment era deschisă şi era foarte frumoasă”, a spus diplomatul.
Cele trei busturi reprezentându-i pe Woodrow Wilson, Emmanuel de Martonne şi Samoilă Mârza sunt realizate de către artistul Ştefan Binţinţan, la iniţiativa şi cu finanţarea CJ Alba.
La declanşarea războiului în Europa, Woodrow Wilson, aflat la cel de-al doilea mandat prezidenţial, a proclamat neutralitatea Statelor Unite. Escaladarea rapidă a războiului submarin al Germaniei l-a lăsat pe Wilson fără nicio alternativă şi astfel, la 2 aprilie 1917, Statele Unite au declarat război Germaniei.
La 8 ianuarie 1918, Woodrow Wilson a prezentat în faţa Congresului SUA viziunea sa asupra păcii în 14 puncte („Cele 14 puncte ale lui Wilson”). Preşedintele american cerea eliminarea diplomaţiei secrete, instaurarea democraţiei, dreptul la autodeterminare al popoarelor din statele multinaţionale, o pace fără anexiuni şi despăgubiri şi reconcilierea statelor. Cele 14 puncte, în mare măsură, au reprezentat baza discuţiilor de pace de la Paris din 1919-1920.
„Nota lui Wilson către Români!” este un document prin care, la 8 noiembrie 1918, se arăta că guvernul american recunoaşte dreptul poporului român de a-şi împlini aspiraţiile de unitate naţională. „Simpatizând cu ideea şi dorinţa unităţii naţionale a Românilor de pretutindeni, guvernul Statelor Unite nu va întârzia să-şi validiteze la timp oportun influinţa ca Poporul Român să ajungă la drepturile sale politice şi teritoriale legitime, asigurându-i scut în contra tuturor atacurilor din afară”, se arăta în „Nota lui Wilson către Români!”. AGERPRES
