„Ceea ce mă definește este munca pentru și cu oameni!” Interviu cu Andrea Chiricescu, președinta Asociației „Burgus”

Cu o experiență de peste 14 ani în domeniul cultural, Andrea Chiricescu, din Sfântu Gheorghe, este unul dintre fondatorii  Asociației „Burgus”, asociație recent lansată în județ și care și-a propus să implice membrii comunității în proiecte interculturale, de cercetare, de voluntariat și educație continuă.

Numele asociației, „Burgus”, provine de la cuvântul „burg”, pe care adesea îl explicăm ca fiind un oraș medieval fortificat, a explicat Andrea. „Burgus-ul nostru este o comunitate colorată, puternică și deschisă.”- a afirmat ea. Despre misiunea și proiectele Asociației, dar și despre proiecte personale și despre momente din traseul său profesional, Andrea ne-a spus mai multe în cadrul interviului pe care vi-l prezentăm astăzi.

• Andrea, îți mulțumesc tare mult că ai acceptat acest interviu! De puțin timp ești președinta Asociației „Burgus”. Cu ce gânduri pornești la drum în această funcție? Ce îți propui?

Mulțumesc mult pentru invitație. Pornesc la drum foarte încrezătoare, deoarece este un demers inițiat cu oameni dragi mie, adevărați profesioniști în domeniile lor de activitate, alături de care ne-am propus să contribuim la dezvoltarea continuă a comunităților din care facem parte.

„Proiectele derulate într-o comunitate etnic mixtă nu trebuie să ridice bariere lingvistice, ci trebuie să încurajeze multilingvismul și dezvoltarea acestuia”

• Te rog să ne spui care este povestea asociației, cum și când s-a înființat aceasta?

Asociația „Burgus” este un proiect „de suflet”. Acel proiect pe care pleacă de la o nevoie, de la o problemă pe care o constați sau chiar o trăiești chiar tu. Un proiect pe care îl gândești mult timp, cauți cele mai bune soluții pentru a răspunde unor nevoi reale, cauți cei mai buni parteneri cu care să pornești la drum și împreună cu care să pui bazele unei echipe în care să găsești sprijinul de care ai nevoie. Lucrez în sistemul cultural public de 14 ani, timp în care adesea m-am ciocnit de imposibilitatea de a răspunde unor nevoi reale ale comunității. Am încercat mereu să îi fac pe cei din jur să înțeleagă că nu poți trage o linie între nevoile culturale, educaționale și sociale ale oamenilor, oricât de mult ai încerca și că proiectele derulate într-o comunitate etnic mixtă nu trebuie să ridice bariere lingvistice, ci trebuie să încurajeze multilingvismul și dezvoltarea acestuia. Am încercat să demonstrez că proiectele cu impact adevărat sunt cele care se derulează într-un context complex, care țin cont de mai multe aspecte, care îmbină mai multe „domenii” și care pleacă nu de la ceea ce ne dorim noi să facem, dar de la ceea ce este nevoie să se facă. Ceea ce mă definește este munca pentru și cu oameni, acesta fiind și principiul care stă la baza înființării Asociației „Burgus”. De unde și denumirea sa. Oficial, Asociația a luat ființă în primăvara anului 2016. Am petrecut tot acest timp construindu-ne strategia pentru următorii ani, dar încă lucrăm la ea. Am ales să o lansăm către public abia în momentul în care putem veni cu ceva concret în întâmpinarea acestuia. Și iată că facem acest lucru puțin mai devreme decât ne-am planificat, cu o colaborare în cadrul unui proiect european Erasmus+.

• De unde provine denumirea: „Burgus”?

La rădăcina sa putem cu ușurință identifica cuvântul „burg”, pe care adesea îl explicăm ca fiind un oraș medieval fortificat. Burgus-ul nostru este o comunitate colorată, puternică și deschisă.

• Care este scopul Asociației?

Conform statutului, scopul Asociaţiei „Burgus” apare într-o formulare complexă și întortocheată pe alocuri, prin care am încercat să cuprindem cât mai mult din ceea ce putem oferi comunității pentru a veni în sprijinul nevoilor sale. Pe scurt însă, misiunea noastră este de a implica membrii comunității în proiecte interculturale, de cercetare, de voluntariat și educație continuă, deoarece ne dorim să trăim într-o comunitate activă, inclusivă și performantă.

• Câți membri are și ce ocupații au aceștia?

Momentan Asociația are 3 membri, care sunt și fondatorii săi. Alături de mine îi veți regăsi pe Ana Sidon și dr. Alexandru Popa.

Ana Sidon este fost ziarist în județul Covasna și momentan este traducător/interpret freelancer. În paralel, datorită pasiunii pentru povești, oameni și fotografie a participat la mai multe cursuri și workshop-uri în domeniul fotografiei participative și visual storytelling. Timp de mai mulți ani a fost voluntar în cadrul unui ONG internațional și a lucrat cu membri din comunități diverse, iar acum 4 ani a co-fondat un Club de Storytelling care aduce laolaltă diverși povestitori internaționali și organizează evenimente în acest domeniu. Interesul în domeniul ONG și al comunicării au determinat-o să urmeze un Master in Comunicare și Relații Internaționale pe care l-a absolvit anul trecut în Londra, iar în prezent este în curs de pregătire pentru a deveni trainer și a desfășura proiecte în beneficiul diferitor comunități.

Dr. Habilitat Alexandru Popa este arheolog, cercetător științific și profesor universitar. A lucrat mulți ani la Institutul German de Arheologie din Frankfurt/Main. Din 2011 s-a stabilit în Sfântu Gheorghe, lucrând în cadrul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni și în paralel își continuă activitatea didactică în Germania. Unul din interesele sale principale în constituie promovarea patrimoniului istoric și cultural al zonei, atât pe plan internațional, cât și în rândul comunităților locale și regionale. Prin cele două proiecte de cercetare științifică cu o finanțare totală de peste 650.000 euro atrase în zonă demonstrează curent că cercetarea de elită/de performanță se poate face nu doar în marile centre academice, ci și în Sfântu Gheorghe. Nu în ultimul rând, el se implică activ în promovarea cercetării științifice și a rezultatelor acesteia în rândul tinerelor generații.

• Ce activități sunt cuprinse pe agenda Asociației, până la finele anului?

Unul dintre principalele proiecte pe care le derulăm în acest an, cu continuare în anul 2018, este intitulat „Once upon today … in Europe”. Este un proiect finanțat prin programul Erasmus+ și coordonat de Kreisau Initiative e.V. din Germania. Activitatea din acest an presupune facilitarea accesului a 5 lucrători de tineret din România la un training internațional care explorează tematica identității, prin diverse metode non-formale. Beneficiarii principali ai proiectului îl reprezintă însă tinerii cu care acești adulți lucrează în comunitățile din care provin.

De asemenea avem câteva proiecte și inițiative de colaborare cu DJST Covasna, despre care sperăm să vă putem oferi detalii cât de curând.

Principala activitate însă este una de management – de atragere de noi membri și de voluntari, cu ajutorul cărora să construim viitoarele proiecte. Acesta este și motivul pentru care oferta noastră nu este momentan foarte variată. Ne propunem ca proiectele pe care le inițiem să fie gândite, construite și duse la bun sfârșit împreună cu membri ai grupurilor țintă cărora li se adresează.

• Ai o bogată experiență în a lucra cu tinerii și ai fost și ești și formator.Te rog să ne spui care sunt proiectele cele mai importante, dedicate acestora, în care te-ai implicat de-a lungul timpului?

Una dintre cele mai recente activități care a presupus lucrul cu tinerii o constituie coordonarea echipei de voluntari ai Teatrului „Andrei Mureșanu”. Aceasta este formată din peste 20 de tineri elevi de liceu din Sfântu Gheorghe pe care i-ați putut întâlni în cadrul primei ediții a Festivalului „D-butan-T” din anul 2016 și îi vedeți înainte de începerea fiecărui spectacol al TAM. Este prima dată când coordonez o echipă de voluntari atât de numeroasă, lucru care constituie și pentru mine, nu doar pentru tinerii voluntari, un proces constant de învățare. După primul an de activitate îmi dau seama cum anume trebuie organizat acest program, dar îl voi regândi tot împreună cu ei, cu atât mai mult cu cât ne pregătim de cea de-a doua ediție a Festivalului „D-butan-T”, în care rolul tinerilor a căpătat noi valențe.

Un al doilea context în care lucrul cu tinerii a căpătat pentru mine noi dimensiuni mi-a fost oferit de ANPCDEFP – Agenția Națională din România care gestionează Programul Erasmus Plus. În calitate de formator al Rețelei Naționale Erasmus+ am oportunitatea de a lucra periodic cu tineri voluntari străini, sosiți în țara noastră prin Serviciul European de Voluntariat. Fiecare curs reprezintă o experiență interculturală pe care nu o pot compara cu nicio altă experiență personală sau profesională

• Cum este să lucrezi cu tinerii?

Este o continuă provocare personală și profesională, a cărei satisfacție nu întârzie niciodată să apară

• Cum ți se par tinerii de astăzi?

La fel cum au fost și tinerii din generația mea, și probabil la fel cum au fost și tinerii din generațiile anterioare. Schimbările sociale modifică comportamentul tinerilor de la o generație la alta, dar lupta lor interioară este aceeași. Ea se manifestă diferit, dar toți trec prin același proces de maturizare.

• Ce sfat le-ai da acestora?

Mă voi referi aici doar la tinerii cu care am contact direct, și îi sfătuiesc să nu înceteze niciodată să-mi dea sfaturi.

• Despre etapele formării tale profesionale, despre traseul devenirii tale a ceea ce ești astăzi, ce ne poți spune? Cine ți-a fost mentor?

Mai în glumă, mai în serios, o foarte bună prietenă de-a mea (formator la rândul său) mi-a spus la un moment dat că împărtășim aceeași dependență – cea față de educație. Nu se referea atât la calitatea noastră de educatori, cât la faptul că nu ezităm să profităm de orice oportunitate de învățare care ni se oferă. Cam acesta este și parcursul formării mele. Am căutat tot timpul să mă dezvolt, și o fac în continuare, fie că este vorba de cursuri în sistem formal sau non-formal. Învăț continuu, și am învățat să desprind din toate situațiile trăite „lecția” oferită. Lucrez de peste 13 ani în domeniul cultural. La bază sunt muzeograf, cu specializare în etnografie, domeniu în care îmi derulez activitatea de cercetare. Sunt absolventă a unui masterat de managementul proiectelor, dar înainte de acesta am urmat cursurile unei facultăți de management financiar-contabil. Sunt formator freelancer. Bucuria acestei meserii am descoperit-o prin intermediul educației muzeale, pe care am învățat-o empiric dar pe care astăzi o „predau” altora prin intermediul unor cursuri de formare profesională. Toată pregătirea profesională și toată experiența acumulată până în prezent în varii domenii (în special cultură, educație și project management) își găsesc acum loc în același context în cadrul Asociației „Burgus” și sunt puse în serviciul comunității prin diverse proiecte de educație non-formală cu tematică culturală și socială.

• Lucrezi și ai lucrat în instituții de cultură. Cum este să activezi în acest domeniu?

Este, ca și lucrul cu tinerii, o provocare continuă. Dar e la fel ca în alte domenii: trebuie să îți placă ceea ce faci, altfel nu vei da rezultate pe măsură.

• Care era profesia pe care visai să o îmbrățișezi în copilărie și de ce?

Nu-mi aduc aminte să fi avut vreo dorință anume. Îmi aintesc însă că jucam adesea rolul de bibliotecar, mâzgăleam coduri formate din litere și cifre în interiorul cărților din biblioteca părinților mei, așa cum le văzusem pe cele de la Biblioteca Județeană, și le dădeam împrumut fraților mei, care aveau chiar și permise de cititori. Cu timpul am uitat de acest joc, dar mi l-am adus aminte atunci când am intrat la facultate, la Colegiul de bibliologie și muzeologie. Și iată că la bază am dublă specializare, de bibliotecar și muzeograf. Nu am lucrat niciodată într-o bibliotecă, dar mi-ar fi plăcut să lucrez la secția pentru copii.

• Care consideri că este cea mai frumoasă realizare profesională a ta?

Categoric înființarea Asociației „Burgus”.

• Prin proiectele în care te-ai implicat de-a lungul timpului, ai călătorit în afara țării. Cei ai aduce din străinătate, în România, și de ce?

Nu cred că aș aduce ceva anume. Aș încuraja însă schimburile de experiență, pentru o mai bună înțelegere a ceea ce avem aici acum, pentru aprecierea propriilor resurse și competențe. Care nu sunt cu nimic mai prejos decât altele. În activitatea mea ca formator am întâlnit adesea o atitudine zic eu „greșită” în rândul cetățenilor români. Avem o capacitate extraordinar de mare de a ne desconsidera în comparație cu alții. Unii ar spune că este ceva genetic. Eu cred că această atitudine ne este educată, și avem nevoie de o schimbare de mentalitate. Cu siguranță asta aș vrea să vadă și să înțeleagă cât mai mulți oameni.

• Dar în orașul natal, Sfântu Gheorghe, ai schimba ceva? Dacă da, ce?

Orașul nostru se dezvoltă frumos și într-o direcție bună, se schimbă permanent. Ca și până acum, îmi doresc să contribui în continuare la această dezvoltare și nu refuz nicio oportunitate de colaborare care este în interesul întregii comunități locale.

• Ce apreciezi la oamenii din jur?

Implicarea.

• Ce nu apreciezi?

Minciuna.

• Ce mesaj ai pentru cititorii „Mesagerul de Covasna”?

Îi invit să urmărească activitatea Asociației „Burgus”, să o susțină și să ni se alăture în proiectele pe care le inițiem. Suntem deschiși la colaborare, așteptăm sugestii din partea întregii comunități și suntem pregătiți să comunicăm cu membrii acesteia. De asemenea, îi invit să ia parte la cel puțin un eveniment cultural în fiecare lună. Organizațiile culturale din oraș au o ofertă variată, și fiecare persoană poate găsi ceva pe gustul sau nevoia sa. Nu în ultimul rând, îi invit să se implice, să-și spună părerea în mod constructiv și să contribuie pozitiv la viața comunității.

A consemnat Ana Ciorici Costache