Zilnic, la Secţia de Urgenţe a Spitalului Judeţean din Sfântu Gheorghe ajung în medie câte doi beţivi, sinucigaşi sau bătăuşi care au nevoie de tratament imediat. Deranjant este faptul că aceştia au parte de tratament şi îngrijire medicală, deşi cei mai mulţi dintre ei nu plătesc contribuţii pentru asigurările de sănătate, cu toate că mulţi dintre ei necesită investigaţii amănunţite, la care nu de puţine ori participă 2-3 medici.
Legislaţia în vigoare prevede că, la serviciul de urgenţă din cadrul spitalelor orice persoană beneficiază de asistenţă medicală gratuită. Astfel, costurile de spitalizare ale unor oameni care nu fac altceva decât să consume alcool, să recurgă la acte „demonstrative” de suicid, scandaluri sau bătăi, să fie suportate din buzunarele celor care contribuie, lunar, la fondul de sănătate. Mai mult, ca şi cum nu ar fi de ajuns că sunt trataţi gratuit, nu de puţine ori aceştia devin violenţi faţă de personalul medical.
Medicul şef de la secţia Urgenţe a Spitalului Judeţean din Sfântu Gheorghe, Camelia Mândru, ne-a spus că mulţi dintre pacienţi ajunşi aici în stare de ebrietate sunt găsiţi căzuţi în stradă de oameni binevoitori care apelează numărul unic 112 sau de poliţişti. Medicii nu pot refuza tratarea pacientului, pentru că există riscul ca acesta să moară, intrând în comă alcoolică. Potrivit medicului şef, Camelia Mândru, o zi de spitalizare în condiţiile în care se asigură un tratament minim, ajunge la câteva mii de lei, costul unei singure perfuzii fiind de 200-250 de lei. Un pacient în stare de ebrietate, ajuns la urgenţă, poate beneficia de tratament medical gratuit pe o perioadă de maxim trei zile. Prin urmare, un astfel de pacient „înghite” din banii celor care-şi plătesc asigurările de sănătate, câteva mii de lei. „Tot mai frecvente sunt cazurile în care cei cu mintea aburită de alcool se iau la bătaie, se înjunghie şi apoi ajung la Urgenţă. Adeseori, pentru tratarea unor plăgi mai grave aceştia trebuie internaţi în secţia de chirurgie. În alte cazuri li se face tomografie sau fel şi fel de analize. Aşadar în aceste cazuri costul unei zile de spitalizare este, vă daţi seama, destul de ridicat”, ne-a declarat Camelia Mândru.
În prima jumătatea a acestui an, la secţia de urgenţe au fost tratate 110 victime ale unor agresiuni fizice. Medicul şef de la Urgenţe ne-a spus că cei mai mulţi bătăuşi fac parte din categoria celor de etnie romă. Se pare însă că romii sunt mai rezistenţi la băuturile alcoolice deoarece, din spusele doamnei doctor am aflat că nu prea sunt cazuri în care să fie adus vreun membru al acestei etnii, din cauză că a consumat prea mult alcool.
Cât despre boschetari, aceasta ne-a spus că „cei autentici nu doresc să stea în spital mai mult de o noapte. Nu cunosc psihologia lor, dar aceştia doresc să rămână afară, să se întoarcă acolo unde-şi fac veacul. Chiar dacă-i frig afară şi vrem să-i ţinem aici, nu rămân”. Până acum la Spitalul Judeţean au fost înregistrate 14 astfel de cazuri fără boli asociate şi alte 13 cu boli asociate. Mulţi dintre boschetarii ajunşi aici trebuie deparazitaţi, igienizaţi şi toaletaţi, după care li se fac alte analize. Un astfel de tratament minim la urgenţe presupune perfuzare, restabilirea glicemiei şi vitaminizare. Colac peste pupăză, în repetate cazuri medicii de la urgenţă trebuie să îi mai şi potolească pe pacienţii mai violenţi sau pe însoţitorii acestora, care urlă cât îi ţin plămânii, înjură şi ameninţă. Pentru ai calma pe scandalagii, personalul medical e nevoit să apeleze uneori la serviciile Jandarmeriei.
O altă „specie” care ajunge aici o reprezintă sinucigaşii. „Săptămânal avem 2-3 pacienţi care recurg la „metoda sinuciderii” din cauza diverselor probleme pe care le au. Multe dintre aceste cazuri sunt făcute „în scop demonstrativ”, pentru că, după ce iau cele două-trei folii de medicamente, 99% dintre pacienţi sună la ambulanţă şi cer ajutorul. Lor le facem spălătură gastrică, tratament, setul de analize necesar şi internare la psihiatru” ne-a precizat Camelia Mândru.
Ce e de făcut cu aceste categorii de pacienţi – beţivani, bătăuşi, boschetari – care practic beneficiează de servicii medicale gratuite pe spinarea celor care contribuie la bugetul asigurărilor de sănătate? Medicul Camelia Mândru este de părere că una dintre soluţiile rezonabile ar fi aceea ca de serviciile de urgenţă să nu beneficieze gratuit aceia care îşi bat joc de sănătatea lor: „În acest fel, sistemul medical n-ar mai fi în colaps, iar serviciile medicale oferite ar fi mult mai bune”.
Anna-Maria Chiţu
