„A pierde” înseamnă să nu mai ai ceva ce aveai şi, aşa cum se spune, să-ţi dai seama de adevărata valoare a unui lucru numai după ce l-ai pierdut…
De aceea ne gândim că ar trebui înfiinţate în toate oraşele „Birouri pentru lucruri pierdute”, unde oamenii să le poată regăsi. Bineînţeles că unele lucruri nu mai pot fi regăsite niciodată, ca de exemplu viaţa sau timpul irosit fără rost.
Dar câte alte lucruri nu pot pierde oamenii! Unii îşi pot pierde: dragostea, onestitatea, bunul simţ, patriotismul, respectul, curajul, generozitatea, mândria, egoismul, invidia, lăcomia, avariţia, ura, dar cel mai trist este pentru cei care îşi pierd sănătatea şi speranţa. Unele dintre aceste lucruri e mai bine să nu le regăseşti niciodată, altele în schimb, chiar dacă s-au pierdut, printr-un efort susţinut pot fi recâştigate, pentru ca cel care le-a pierdut să devină mai bun…
Însă ca şi la trecerea Stixului, pentru fiecare lucru pierdut, dacă vrei să-l recâştigi, trebuie să plăteşti o vamă, căci nimic nu se câştigă fără sacrificiu, poate doar necazurile, dacă nu le cauţi tu însuţi cu lumânarea…
Au fost oameni care şi-au pierdut casele sau întregul avut, dar n-au disperat, au muncit din greu şi le-au refăcut. Alţii şi-au pierdut un picior sau chiar amândouă, dar n-au disperat, şi-au pus proteze, şi-au călit voinţa şi au urcat munţii sau au străbătut lumea.
Unii îşi pierd cunoştinţa, alţii conştiinţa, dar le pot regăsi. Şi, desigur, există destui care „pierd timpul de pomană” sau „taie frunze la câini”, dar aceştia sunt ei înşişi „pierduţi”, fiindcă acel timp nu mai e de găsit şi atunci ei „se pierd cu firea”…
Dar e păcat că cei de la care aşteptăm multe îşi pierd înţelepciunea şi răbdarea, ca în final să piardă şi „alegerile”. Şi de obicei ies învingători cei care „nu au nimic de pierdut”, ci eventual de câştigat…, căci vorba proverbului: „Când doi se ceartă, al treilea câştigă”…
Mihai Trifoi
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail