Potrivit rânduielilor bisericeşti începând din 27 februarie 2023, creştinii ortodocşi intră în Postul Paştelui, care va dura până pe 16 aprilie a.c. Modul de calculare a zilelor când este sorocul Sfintelor Paşti s-a stabilit la primul Sinod Ecumenic, ţinut în anul 325 la Niceea.
Perioada acesta este cea mai lungă şi mai aspră dintre cele patru de durată, fiind numită şi Postul Mare, răstimp în care nu este îngăduit să se mai facă nunţi. Postul Paştelui ne aminteşte prin durata lui de 40 de zile, de Postul lui Moise de pe Muntele Sinai, atunci când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Să reținem că închinătorii ce postes atâtea zile se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.
Începând de astăzi, din 27 februrie credincioşii intră într-o perioadă mai lungă de cumpătare şi restricţii alimentare şi de altă natură. „Potoleşte trupul, înfrânează poftele cele nesăturate, curăţeşte şi înaripează sufletul şi îl înalţă”, spunea cu înţelepciune în îndemnurile sale vestitul Ioan Gură de Aur. Unii semeni au făcut mici agape ieri, de Lăsata Secului, s-au înfruptat din bunătăţi, au băut alcool, ştiind că până la Paşte sunt multe săptămâni de restricţii autoimpuse. De fapt, dacă ne gândim bine, reţinerea de la ingurgitarea anumitor produse alimentare, renunţarea la consumul de vin, bere, tării şi alte licori, într-un cuvânt abstinenţa şi din alte puncte de vedere nu ne fac decât bine, multe persoane (de ambe sexe)
aştepând chiar cu oarecare nerăbdare acest interval sacru de curăţire trupească şi reînnoire spirituală.
Pe vremuri, oamenii de la ţară, în special, considerau că acum se marcheză momentul de cumpănă între vechiul An agricol şi cel nou, prilej de a organiza ritualuri de „îmbătrânire şi înnoire a timpului”, serbări numite „Petrecerea Nebunilor” şi „Caii lui Sântoader”.
Purificare prin ritualul focului se făcea, de asemenea, acum. Şi multe sate româneşti s-a păstrat o veche datină legată de aprinderea, pe înserat, a unor focuri rituale pe dealuri. Ele semnifică purificarea, alungarea forţelor răului, perpetua renaştere la viaţă, constituind reminiscenţe ale străvechiului Cult Solar al dacilor.
Flăcăii trebuiau să adune lemne uscate şi să facă un rug mare, chiuind şi rotind crengi aprinse, realizând spirale scânteietoare, ce se văd până departe în sat. Exista şi obiceiul de a se da foc fie a unei roţi de car sau a uneia făcute din nuiele şi paie, fiind împinse la vale spre a se rostogoli şi a împrăştie scântei în toate părţile, alungându-se astfel duhurile necurate.
.
Din punct de vedere medical, Postul trebuie tratat după principiul clasic din medicină: „Nu există boală, ci bolnav”. Deci, regimul alimentar implicat de post nu poate fi aplicat unitar ci diferenţiat în funcţie de vârstă, efortul depus, metabolismului personal, mediul de viaţă, factorii de stres al mediului înconjurător, afecţiuni preexistente…iată doar câteva prerogative care impun necesitatea consultării doctorului.
În general, abordarea unei alimentaţii lacto-vegetariene în lunile de primăvară este benefică, se ştie că un regim bogat în grăsimi şi proteine animale, aduce un aport crescut de colesterol – unul dintre factorii determinanţi ai bolilor cardio-vasculare, deci o epurare a organismului reduce nu numai aportul acestui factor încriminat, ci şi implicaţiile legate de acesta. Consumarea fibrelor vegetale asigură o mai bună funcţie a aparatului digestiv.
Pentru aceasta în general este indicat ca cel puţin de posturile importante (Crăciun şi Paşte) să schimbăm sistemul de alimentaţie, dezintoxicând astfel organismul.
Credincioșii sunt convinși că este bine să ne curăţim nu numai trupul prin renunţarea la excese şi o alimentaţie mai raţională, dar şi sufletul prin renunţarea la permanentele conflicte interioare, care duc la neînţelegeri şi vrăşmăşie cu semenii noştrii.
Cu ajutorul Credinţei să căutăm Lumina din sufletul nostru, pentru a putea păşi senini să primim Marea Lumină Pascală.
Vă dorim un Post cât mai ușor!
Horia C. Deliu
