Asociaţia Municipiilor din România critică proiectul de ordonanţă pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, nefiind de acord cu principiul „unu la trei” pentru ocuparea posturilor vacante din sectorul bugetar şi nici cu interdicţia de a achiziţiona din fonduri publice servicii de telefonie mobilă pentru personalul angajat, cu excepţia demnitarilor.
„Pentru prima oară, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017, a fost recunoscut în mod real dreptul autorităţilor locale de a stabili şi implementa propria politică de personal, ţinând cont de realităţile sociale şi de planurile de dezvoltare locală. Renunţarea la acest principiu, la numai doi ani de la statuarea lui legală, nu este oportună. Cele mai multe municipii au trecut în ultimii doi ani de la apariţia legii salarizării printr-un amplu proces de restructurare a schemelor de personal, de reaşezare a atribuţiilor în cadrul unor structuri organizatorice mai suple în primării şi în instituţiile publice locale. Blocarea angajărilor în administraţia publică locală ar reprezenta doar o măsură arbitrară, de natură să îngreuneze activitatea administraţiei locale, atât de greu încercată de continua ‘reformă fiscală şi bugetară'”, se arată într-un comunicat de presă, transmis marţi de AMR.
În ce priveşte interdicţia de a achiziţiona din fonduri publice servicii de telefonie mobilă, Asociaţia Municipiilor apreciază că acest lucru reprezintă „o afectare nepermisă” a principiului autonomiei locale.
„Vă comunicăm că telefonia mobilă asigură un contact direct al serviciilor publice cu cetăţeanul: nici nu putem să ne închipuim servicii publice locale de calitate fără internet şi telefonie mobilă. Poliţiştii locali, inspectorii din cadrul serviciilor de administrare a domeniului public (parcări, pază), personalul din sfera serviciilor de utilităţi publice, asistenţii sociali care pătrund în zone rău famate, etc. utilizează telefonia mobilă şi aplicaţii mobile pentru furnizarea unor servicii de calitate şi pentru propria siguranţă”, arată aceeaşi sursă.
AMR spune că aşteaptă de la Guvernul României „măsuri reale de modernizare” a administraţiei, cum ar fi:
* adoptarea Codului Finanţelor Publice Locale şi stabilirea cotelor din impozitul pe venit ce revin unităţilor administrativ-teritoriale (UAT), asigurând astfel predictibilitatea bugetelor ce revin serviciilor publice locale (apă, canalizare, salubritate, transport public local, iluminat, investiţii în şcoli, creşe, grădiniţe şi spitale, drumuri, etc.);
* respectarea obligaţiei asumate prin programul de guvernare de a suporta integral de la bugetul de stat cheltuielile cu asistenţa socială;
* transparentizarea activităţii ANAF şi crearea posibilităţii ca autorităţile publice locale să aibă acces permanent la informaţiile privind colectarea impozitului pe venit, care constituie una din sursele de venit pentru bugetele locale. Reglementarea legală a obligaţiei MFP prin DGFPL de a transmite trimestrial, către toate UAT-urile, informaţii privind încasările totale din impozitul pe venit la nivelul fiecărei UAT, respectiv sumele achitate cu titlu de impozit pe venit atât de contribuabilii mici şi mijlocii, cât şi de contribuabilii mari administraţi în prezent de Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili
* adoptarea de urgenţă a rectificării bugetare şi acordarea către UAT-uri a sumelor din ce li se cuvin, conform cotelor prevăzute în Legea bugetului de stat.
Documentul este semnat de 31 de primari de municipii, printre care: preşedintele AMR, Robert Negoiţă (sectorul 3), preşedintele executiv al AMR, Ilie Bolojan (Oradea), primarul municipiului Craiova, Mihail Genoiu, primarul Constanţei, Decebal Făgădău, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, primarul de la Iaşi, Mihai Chirica, primarul Timişoarei, Nicolae Robu. AGERPRES
