Legătura cu pământul nostru natal, cu identitatea noastră ca popor, o menținem doar păstrând vii tradițiile populare, portul specific fiecărei zone, cântecul și dansul popular, ale căror origini se pierd în negura timpului și pe care suntem datori să le lăsăm moștenire urmașilor. Seria de articole ARTIȘTI COVĂSNENI își propune să vă facă cunoștință cu tineri care au drag de cântecul și jocul popular românesc, făcând Covasna mai frumoasă!
***
Dansul popular, născut din popor, reprezintă unul din simbolurile unei națiuni. Dansul popular românesc este o comoară cultivată din generație în generație, pe care avem datoria să o ocrotim și să o lăsăm moștenire copiilor noștri, ca mărturie a istoriei și a identității noastre naționale. Noi, voineștenii, avem norocul să putem deprinde (încă) dansurile noastre tradiționale în mod natural, căci ele se dansează și astăzi la nunți, la petreceri, la Sântilie. Iar copiii noștri au posibilitatea de a le învăța, alături de dansuri din alte zone folclorice, în cadrul unor ansambluri de dansuri populare, cu instructori profesioniști. Un astfel de exemplu este Ansamblul Folcloric ROMÂNAȘUL din Covasna.
Ansamblul ROMÂNAȘUL a luat naștere în anul 2017, sub patronajul direct al Asociației Cultural-Creștine „Justinian Teculescu” din Covasna și, de atunci, este nelipsit de la evenimentele culturale ale covăsnenilor, având în componență, pe lângă dansatori din mai multe localități ale județului Covasna, și soliști vocali (despre care ați putut citi săptămânile trecute în materialele dedicate lor din seria Artiști covăsneni). Românașii sunt împărțiți în trei grupe, în funcție de vârstă: cei mici (5-10 ani), mijlociii (10-14 ani) și cei mari (peste 14 ani) și sunt pregătiți de coregrafa Rodica Boieru, cea care a învățat multe generații de dansatori din zona Buzaielor tainele dansurilor populare, în cei peste 20 de ani de când face acest lucru.
Dacă-i vezi cum îşi poartă straiele populare, cât de mândri sunt cei mici, de nici şase ani, care n-au desluşit buchiile, dar au prins tainele Ciobănașului şi paşii Oiței, simți că lumea e mai frumoasă și că tradițiile noastre românești au viitor! Repertoriul dansatorilor Ansamblului cuprinde o Suită de Făgăraș, Suita de Banat, Lăzeasca și o suită de dansuri locale (brâul, breaza, sârba, chindia, ciobănașul, oița). Din păcate, pandemia care a venit în viețile noastre ca un ghinion, începând cu anul trecut, le-a întrerupt Românașilor și repetițiile și planificata îmbogățire a repertoriului și participarea la spectacole și concursuri.
În afară de scenele nedeilor mocănești din Covasna și Zăbala, ale evenimentelor culturale din zonă, unde au primit ropote de aplauze, Românașii au dansat pe multe altele, la spectacole și concursuri de nivel național, cum ar fi: Concursul Național Călușul Românesc organizat la Slatina; Festivalul Internațional de Folclor și muzică populară Mugurelul, organizat la Dorohoi; Festivalul Internațional de Folclor pentru copii și tineret Am fost ș-om fi, Sighetul Marmației; Festivalul Național de folclor pentru copii și tineret La fântâna dorului, Șimleul Silvaniei; Festivalul Național de folclor pentru copii Izvoare Covăsnene, Covasna; Festivalul Național de Folclor Trandafirul Prahovean, Ploiești; Proiectul Național – Studiul folclorului coregrafic românesc – Mlădițe Românești, Întorsura Buzăului; Festivalul Național de folclor, Călărași; Festivalul Național de Folclor pentru copii și tineret Crai nou, Brașov.
Dansurile Românașilor, unele repezi, dinamice, necesitând agerime şi virtuozitate, altele mai domoale, dar care cer multă concentrare din partea dansatorilor, i-au unit pe copii într-o adevărată familie – un univers plin de muzică, armonie și voie bună, pe care au ajuns să îl iubească. Și pe care restricțiile impuse de pandemie nu au putut să îi facă să îl uite.
În vederea realizării acestui material, am vorbit cu câțiva dansatori din „grupa mare” a Ansamblului, care abia așteaptă ca vremuri mai bune să permită reîntoarcerea la normalitate, asta însemnând repetiții și spectacole. Aceștia, pe care am ajuns să îi cunosc îndeaproape, deoarece am avut șansa nu doar de a colabora la activitățile culturale ale Asociației GRIT (pentru care le mulțumesc acum, public), ci și de a participa împreună la activităţile dedicate celebrării Marii Uniri şi împlinirii a 90 de ani de la inaugurarea Crucii Eroilor Neamului de pe Caraiman, iniţiate şi organizate de Secretariatul General al Ministerului Apărării Naționale, în septembrie 2018, sau în 2020, de Ziua Sfântului Andrei, la evenimentul de Resfințire a Crucii din Munții Bucegi, sunt tineri ca toți tinerii, cu trăiri și pasiuni adolescentine și examene și sesiuni și locuri de muncă. Îi admir și le apreciez pasiunea pentru dansul popular, la care nici nu se gândesc să renunțe.
Cosmina Zbarcea (Covasna): Pentru mine ansamblul ,,Românașul” este o a doua familie. M-am înscris în acest grup în urmă cu 4 ani de zile în speranța de a învăța cât mai multe dansuri și a face cunoscute în întreaga țară dansurile tradiționale ale zonei noastre. Orele de dansuri și spectacolele erau pentru mine un moment de respiro, în care reușeam să mă eliberez de energie și cu ajutorul cărora am legat multe prietenii. Faptul că de un an de zile nu am mai făcut o repetiție, ne-a marcat pe mulți dintre noi, dar nu ne-a făcut să renunțăm la visurile noastre! Ansamblul ,,Românașul” a fost, este și va fi tot mereu, indiferent de greutățile la care ne supune viața!
Codruța Miron (Brețcu): „Românașul” este un ansamblu de suflet pentru mine deoarece am fost primită cu brațele deschise de către toți colegii mei, iar doamna Rodica Boieru, coregrafa acestui ansamblu, a reușit să sudeze o legătură foarte puternică între noi. Aceasta ne-a transmis iubirea tradiților și a poporului românesc, dar și dorința arzătoare de a urca pe scenă și de a dansa cu o bucurie enormă în fața publicului. În ceea ce mă privește, de când sunt micuță iubesc să dansez, dar dansul popular a apărut în mod neașteptat pentru mine. A fost o alegere de moment atunci cand verișoara mea mi-a spus că ea merge și m-a întrebat dacă aș vrea să merg și eu. Am zis „de ce nu?”. M-am gândit că ar fi o oportunitate foarte bună pentru a mă recrea și pentru a-mi face noi prieteni și nu regret alegerea făcută. Îmi place foarte mult ansamblul și colectivul în care mă aflu, iar în ceea ce privește prestația pe scenă, îmi lipsește enorm. Îmi lipsesc deplasările la concursuri, repetițiile și tot ceea ce pandemia ne-a furat de aproximativ un an.
Ioana Burian (Zagon): Pentru mine, „Românașul” înseamnă o a doua familie, înseamnă pasiune și totodată locul unde îmi consum energia cu tot dragul! Am mers la dansuri deoarece de mică mi-am dorit să mă implic în cât mai multe trupe de dans și îmi place foarte mult! Sunt sigură că ne este foarte dor tuturor să ieșim pe o scenă, deoarece ne simțim foarte bine când suntem împreună și ne străduim din plin să le facem pe plac oamenilor!
Mamă a trei dansatoare ale Românașului și coordonatoare a unei grupe, Elena Oprea ne spune care este imboldul care a dus la funcționarea Ansamblului: Respectând portul şi tradiţia populară, ne respectăm pe noi înşine, ne respectăm ţara şi toate acestea ne reprezintă ca naţiune. Din dorinţa de a transmite şi valorifica tradiția românească, dar totodată de a cunoaşte şi de a valorifica folclorul din alte zone ale ţării, la iniţiativa unor oameni inimoși ia ființă Ansamblul de dansuri populare „Românașul” din Covasna, fiind îndrumat de doamna profesor Rodica Boieru, cu multă responsabilitate și implicare. Cu aceeași implicare și responsabilitate este sprijinit și administrat de câțiva părinți ai copiilor ansamblului.
Până când vor îngădui Domnul, vremurile și autoritățile să-i vedem pe Românași pe scenă, acolo unde le este locul, le mulțumim acestora pentru toate ocaziile în care au reprezentat cu cinste Covasna, pentru toate momentele frumoase pe care ni le-au dăruit, pentru tot entuziasmul și elanul lor, puse în slujba tradițiilor Neamului!
Prof. drd. Florentina Teacă
