„Poporul acesta nu a jucat de fandoseală, ca nobilii de la curţile împărăteşti. Poporul ăsta şi-a mărturisit bucuria rodului bogat la recoltă, bucuria omului sănătos care munceşte cu voie bună. Poporul acesta îi mulţumeşte lui Dumnezeu aşa – în veselie, în unire, umăr la umăr înlănţuiţi în iureşul jocului, legaţi unul de altul cu braţele lor muncite, uniţi în credinţă, la veselie ori necaz!” spunea Lăcrămioara Pop, în minunata ei carte despre tradițiile din Tulgheș. Având onoarea să îngrijesc apariția acestui volum, în timp ce parcurgeam textul, mă gândeam la voineștenii mei: „de la jocul la şură din vremea bunicii”, voineștenii au tot jucat. La nedei, la nunți, la petreceri. Și pe diverse scene. Și o fac și astăzi. Seria de articole ARTIȘTI COVĂSNENI, care își propune să vă facă cunoștință cu tinerii dăruiți de Dumnezeu cu talent, făcând Covasna mai frumoasă, vă va arăta astăzi că voineștenii nu sunt renumiți doar prin cântece, ci și prin dansuri populare!
***
O țară dăinuiește în istorie, prin truda creatoare, anonimă a celor mulți și prin activitatea vizionară a unor lideri providențiali. Limba, credința, tradițiile se transmit din generație în generație, formând coordonatele identitare fundamentale ale perenității unui neam, tezaurul culturii populare specifice, care îl diferențiază de celelalte popoare. În același timp, fiecare zonă etno-folclorică din cuprinsul unei țări, își aduce contribuția specifică la formarea culturii naționale unitare. Așadar, ziditorii edificiului cultural național au fost nu numai arhitecții, ci și cei ce au pus fiecare piatră la locul ei. Așa s-a clădit țara și are ziduri bune – pentru că au lucrat mulți și temeinic la ea. Din dorinţa de a perpetua tradiţiile strămoşeşti din Voineștii Covasnei, din imboldul de a nu uita cine suntem și de unde ne tragem, mereu au existat la noi formații artistice, formate din copii sau adulți, care au arătat lumii, prin dans sau cântec, frumusețea moștenirii culturale primite de la străbuni. Îmi place să cred că voineștenii au contribuit efectiv la făurirea tezaurului culturii populare a României noastre; chiar și în vremuri grele, ei au fost santinelă românismului.
Citeam mai deunăzi într-un articol dintr-un „Cuvântul Nou” din 1973 despre „septuagenarul Dumitru Jurebiță din Voinești și călușarii săi”, care dansaseră pe scenă la Balvanyos, la o serbare câmpenească, iar autorul a folosit cuvinte precum firesc, dezinvoltură scenică, migală și respect pentru folclor.
Fără teama de a greși, aș folosi astfel de cuvinte și pentru a descrie Ansamblul de dansuri populare JUNII COVĂSNENI. Și aș adăuga: multă muncă, dăruire, bucurie, eforturi financiare, aplauze, satisfacții.
Ansamblul de dansuri populare JUNII COVĂSNENI a luat ființă în anul 2013, sub coordonarea Oanei Maria Șulea, beneficiind de coregrafia și experiența maestrului coregraf brașovean Gică Popa, cel care s-a ocupat de coregrafie la multe grupuri de dansatori din Brașov, Prejmer, Șinca, Hăghig etc. În 2017, din diverse motive, ansamblul s-a scindat, parte din membrii lui formând Ansamblul „Românașul”. JUNII rămași au renăscut ca pasărea Phoenix, au coptat noi dansatori, copii sau adulți, s-au regrupat și au pornit cu entuziasm într-o nouă etapă a existenței lor.
JUNII COVĂSNENI numără astăzi aproximativ 60 de dansatori, împărțiți pe trei grupe de vârstă: cei mici (7-11 ani, „începători”), mijlocii (12-18 ani, „avansați”) și cei mari (adulți). Aceștia sunt nu doar din Covasna, dar și din localități învecinate – Zăbala, Târgu Secuiesc, Zagon, Păpăuți.
Ceea ce mie mi se pare fascinant este că putem vorbi despre JUNI ca despre o familie, și nu doar la figurat. Mulți dintre ei chiar sunt membrii acelorași familii – soți și soțiile lor, părinți și copii, repetând și învățând și dansând împreună! Copiii au fost la început dansatori ai JUNILOR, apoi, repetând acasă coregrafiile, le-au trezit interesul părinților de a face asta. Dăm exemplul familiilor Manea, Vlonga, Ciambur și Nicolaescu (unde părinții se întrec cu copii lor la învățarea coregrafiei) sau al familiilor Cosnean și Boc (unde copiii sunt prea mici pentru a dansa, însă, cu siguranță, peste ani, vor deveni JUNI alături de părinți).
De fapt, întreaga existență a Ansamblului de dansuri populare JUNII COVĂSNENI se bazează pe o pasiune moștenită în familie. „Tot ce ține de Junii Covăsneni se datorează părinților mei. Ei au fost dansatori, printre puținii oameni din România răsplătiți de statul român pentru că au reprezentat România peste hotare ani la rând, și e clar că tot ceea ce fac vine din suflet, din pasiunea pentru dansurile și tradițiile românești. De mic copil părinții mă duceau cu ei la repetiții, și așa mi-au transmis adevăratele valori. Sunt recunoscatoare părinților pentru tot ceea ce au făcut pentru mine și doresc să transmit și eu mai departe aceste valori, atât copiilor mei, cât și tuturor celor care simt românește. Fac asta voluntar, o fac pentru România, o fac pentru noi, o fac din inimă, în primul rând pentru părinții mei. De fiecare dată când ei văd că duc mai departe munca, pasiunea lor, au ochii în lacrimi.”, mărturisește Oana Maria Șulea, coordonatoarea Ansamblului. Și (cum altfel ?!) cei doi copii ai familiei Șulea sunt printre cei mai activi dansatori ai JUNILOR.
De remarcat că, de câțiva ani, Oana Maria Șulea este coregraf „cu acte în regulă”, nu atât din dorința de a arăta că poate, ci, mai ales, din datoria către părinți. Căci pasiunea ei și „risipa de energie” pusă în slujba tradițiilor Neamului nostru sunt „de la mama și tata”. Iar ceea ce a moștenit de la părinți, le transmite copiilor pe care îi coordonează, astfel că aceștia nu doar dansează pur și simplu, ci arată lumii pasiune, devotament, patriotism curat și mândria de a fi român.
Până în 2020, Ansamblul de dansuri populare JUNII COVĂSNENI era nelipsit de la evenimentele cultural-artistice din județul Covasna: Nedeia mocănească a voineștenilor, Sîntilia zăbălenilor, activitățile Asociației GRIT, Zilele Orașului Covasna, spectacolele din Deschiderea sezonului turistic din stațiunea Covasna, spectacolele organizate la Sfântu Gheorghe de Fundația „Mihai Viteazul” sau Despărțământul ASTRA. Premiați de mai multe ori la Festivalul național de folclor „Izvoare covăsnene”, JUNII au reprezentat cu cinste județul Covasna și la evenimente din țară: în Brașov; în Vrancea, la Tulnici; la București, la Festivalul Bucovinei ș.a.m.d. Au fost imaginea Covasnei și la emisiuni televizate, în direct, la ETNO TV sau REALITATEA TV, când mii de covăsneni i-au urmărit cu sufletul la gură, bucurându-se de succesul lor.
Însă cea mai importantă realizare este, până acum, participarea la Festivalul Internațional de Folclor organizat de MIOFF (Multicultural International Organization of Festivals) la Bar – Petrovac, în Muntenegru, în iunie 2019. Spunea Oana Maria Șulea, imediat după festival: „Am susținut două programe cultural-artistice în orașe diferite, și anume: Bar-Petrovac și Budva. Am fost primiți cu brațele deschise, am avut surpriza ca în seara în care am susținut spectacolul în Budva să ne recunoască niște români care ne-au văzut mai demult la Ateneu, în București. Ne-au felicitat, erau foarte încântați, au făcut poze cu noi. La Budva am și defilat pe faleza mării, sute de oameni din mai multe țări au putut admira costumele noastre populare. Steagurile noastre au fluturat în timpul spectacolelor, nu numai pentru noi, Junii Covăsneni, dar și pentru ceilalți români din cadrul altor ansambluri din România. Ne-am simțit extraordinar, mândri că suntem români. A fost un sentiment unic! Este un vis împlinit și o experiență pe care dorim să o repetăm în fiecare an. Am primit deja invitația din partea organizatorilor pentru a participa și anul viitor.”
Din păcate, restricțiile impuse de pandemia de coronavirus au dat peste cap viața JUNILOR COVĂSNENI, astfel că invitația la WOFA Festival Association, la Cirickvenica-Rijeka – Opatija, Croația, în august 2020, nu a putut fi onorată. Anul 2020 a reprezentat o perioadă neagră pentru Juni, ca, de altfel, pentru noi toți: repetițiile au încetat, participarea la spectacole a fost oprită, totul a stagnat. Ne rugăm Domnului să revenim la normalitate, să poată acești copii să meargă la repetiții și să-și trăiască visul!
„La început, ne-a fost greu. Toate cheltuielile Ansamblului, cu costumele, cu transportul la evenimente, au fost suportate de părinți, uneori ajutați de sponsori inimoși. Apoi, în 2018, am înființat Asociația Culturală Junii Covasnei, cu scopul de a coordona Ansamblul de dansuri populare JUNII COVĂSNENI, fapt care ne-a ajutat să primim fonduri de la instituții de profil – amintim aici Primăria Covasna, Casa Orășenească de Cultură Covasna, Centrul de Cultură al județului Covasna. Rezultatele muncii noastre s-au văzut și au fost apreciate. Avem în repertoriu multe dansuri, mai grele sau mai ușoare, precum Crihalma, Hârtibaci, Suita de pe Valea Someșului, Suita de Banat, Călușerul, Brâul de Făgăraș, Hațegana, Hodoroaga și altele. Atât copiii, cât și adulții, le învață și le repetă cu drag. De fapt, pun verbele la trecut, căci pandemia ne-a împiedicat un an să facem repetiții, însă avem speranța că vremurile vor fi mai bune cu noi, dansatorii și vom reuși să ne urmăm pasiunea în condiții normale. Ne e dor de copii, de întâlnirile noastre, de spectacole! Căci aplauzele de la sfârșitul unui moment pe scenă și satisfacția că publicul te iubește nu pot fi înlocuite cu nimic altceva. Poate doar cu mulțumirea că ți-ai făcut datoria – față de părinți, față de tradiții, față de țară!”, mărturisește Oana Maria Șulea, sufletul Ansamblului de dansuri populare JUNII COVĂSNENI.
Dragă Oana, urmăresc cu drag activitatea JUNILOR încă din momentul nașterii Ansamblului. Nu ți-am zis niciodată cât te admir pentru perseverență, pentru tăria cu care ai trecut peste piedici și greutăți, pentru optimismul pe care îl emani, pentru tot ce ai realizat cu acești copii frumoși. O fac acum, public! Și îți mulțumesc din suflet pentru toate ocaziile în care am colaborat atât de fructuos! Mărturisesc că mă bate gândul să devin și eu una de-a vostră. Mă primiți în rândurile JUNILOR?
Prof. drd. Florentina Teacă
