Anuarul ACTA CARPATICA – anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, editat de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” Sf. Gheorghe, Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sf. Gheorghe și Asociația Ștefadina din București a ajuns la numărul IX. Între anii 1995-2017, problematica referitoare la istoria, etnografia și cultura românilor din Arcul Intracarpatic a fost abordată în cuprinsul anuarului AGVSTIA, editat împreună cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni.
Încă din primul număr, publicația a fost apreciată în mass-media locală și națională. Redăm în continuare câteva citate din recenziile apărute de-a lungul anilor.
Pentru început, redăm un fragment din „Cuvântul către cititori” apărut în primul număr:
„Gratitudine colaboratorilor noștri de la Angvstia și, cu același profesionalism și cu aceeași atitudine de minunată solidaritate și forță de a lupta pentru adevărul istoric, îi dorim alături la continuarea, sub o nouă denumire, a prestigiului unei publicații de mare ținută științifică a acestui areal din centrul României”
Cunoscutul publicist harghitean Mihail Groza, referindu-se la apariția primului număr din ACTA CARPATICA, a afirmat:
„ACTA CARPATICA, o publicaţie căreia îi prevedem un destin cultural de excepţie, Informaţia Harghitei va publica, în această vară, câteva lucrări de mai mici dimensiuni – dar spectaculoase din punct de vedere ideatic şi tematic – cuprinse în volumul I din ACTA CARPATICA, o publicaţie căreia îi prevedem un destin cultural de excepţie.” („Informaţia Harghitei”, Anul XXVII, nr. 5917, din 12 iunie 2015, p. 1-5)
Referindu-se la conținutul anuarului ACTA CARPATICA NR. iv/2017, publicistul Radu Bârsan de la editura Ștefadina din București, a menționat:
Acta Carpatica IV Anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei „Continuând numerele pe care Acta Carpatica le-a publicat anual, nr. IV din 2017, prin conținutul său foarte bogat, vine să aducă informații care privesc nu numai istoria locală, din sud – estul Transilvaniei, dar și probleme de istorie națională, de interes pentru cercetarea științifică și pentru toți cei interesați.” („Ștefadina… file de arhivă”, Anul 2018, nr. 2, p. 165-166)
Asigurând continuitate în prezentarea anuarului, Mihail Groza, referindu-se la conținutul numărului V al publicației, apreciază:
„Conţinutul celui de-al V-lea volum al Anuarului românilor din sud-estul Transilvaniei – ACTA CARPATICA – este de o bogăţie şi diversitate cu care crestomaţia editată anual de Centrul European de Studii Covasna-Harghita (care-şi desfăşoară activitatea sub egida Academiei Române) ne-a obişnuit deja, deşi acoperirea unei arii tematice atât de largi precum cea abordată în cadrul Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie” poate părea o întreprindere cel puţin riscantă, iar cele aproape 900 de pagini ale volumului neîncăpătoare pentru amploarea ideilor şi subiectelor dezbătute.Întrucât anul trecut Sesiunea naţională a fost dedicată Centenarului Marii Uniri, e firesc ca mare parte din studii să fie circumscrise acestei teme. (….) Acta Carpatica V – editată cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului – cuprinde şi un bogat capitol de recenzii ale unor volume tipărite de colaboratorii constanţi ai anuarului (profesori universitari, cercetători şi sociologi, arhivişti şi filologi, istorici şi teologi), precum şi un sensibil text scris în memoria celei care a fost valoroasa cercetătoare Maria Cobianu-Băcanu, fostă coordonatoare de proiecte la Institutul de Sociologie al Academiei Române şi constantă prezenţă la Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, în „Informația Harghitei”, din 14 august 2019, p. 1-4.
Regretatul profesor Vasile Stancu, colaborator statornic al anuarului, în recenzia la numărul VII, afirmă:
„Ajuns la cea de-a VII-a ediție anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, inițial numit Angvstia, din 2014 Acta Carpatica, supranumit și Actul de identitate al românilor din sud-estul transilvan, este așteptat, în fiecare vară, de opinia publică și iubitorii adevărului istoric cu legitim interes datorită volumului și consistenței informațiilor din domeniul istoriei, sociologiei, etnografiei, spiritualității și culturii românilor de pe aceste meleaguri. Studiile și comunicările, susținute de autori la sesiunile, colocviile și manifestările organizate în zonă în cursul anului precedent, publicate în anuar, reprezintă valorificarea cercetărilor oamenilor de știință din întreaga țară, anuarul constituindu-se într-o „remarcabilă operă cultural-științifică”, așa cum era definită ediția precedentă de recentul laureat al Grupului de cercetare „I.I. Russu”, publicistul Mihai Groza, redactorul-șef al cotidianului „Informația Harghitei”. (Acta Carpatica, nr. VIII)
În toamna acestui an a apărut numărul XI/2023 al anuarului ACTA CARPATICA, ediție apărută cu sprijinul financiar al Secretariatul General al Guvernului României, prin Serviciul Dezvoltare Comunitară, din cadrul Direcției Dezvoltare Comunitară, Monitorizare Întreprinderi și Instituții Publice.
Păstrând formatul devenit tradițional, anuarul cuprinde un număr de 32 de studii de istorie, 16 studii de sociologie-etnografie-religie, 13 recenzii, majoritatea dedicate unor volume apărute la editurile Eurocarpatica și Grai Românesc, rubricile IN HONOREM și IN MEMORIAM iar în final, ca de obicei, este publicată cronica activității Centrului European de Studii Covasna-Harghita și a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, pe anul 2022.
Prin conținutul și mesajul studiilor publicate, se continuă temele prioritare de cercetare cuprinse în strategia de cunoaștere a istoriei și culturii românilor din Arcul Intracarpatic, îmbinându-se armonios temele de istorie locală cu cele de istorie regional și națională. În acest număr al anuarului, tema principală a studiilor privind istoria națională se referă la împlinirea a 100 de ani de la adoptarea Constituției României întregite din 1923.
Un aport deosebit îl aduc și în acest număr tinerii cercetători de la Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române din București.
Colegiul de redacție aduce sincere mulțumiri tuturor contributorilor, tehnoredactorului Erich-Mihail Broanăr și Secretariatului General al Guvernului pentru contribuția adusă la apariția anuarului, care și-a câștigat un loc distinct în rândul publicațiilor cu același profil din țară.
Colegiul de redacție
