Doamna prof. dr. Luminița Cornea se dedică de peste 25 de ani studierii activității și operei lui Romulus Cioflec publicând numeroase studii, articole și volume dedicate acestuia. Recent, și-a lansat albumul „Romulus Cioflec – o viaţă în imagini”, la Chișinău, în cadrul unui eveniment amplu.
Despre lansare și nu numai, prof. dr. Luminița Cornea a vorbit în cadrul unui interviu acordat ziarului „Mesagerul de Covasna”.
– Știu că de mult timp vă ocupați de studierea vieții, activității și operei scriitorului Romulus Cioflec. Mai știu că profesorul Nicolae Scurtu din București, un cunoscut cercetător și istoric literar, vă numește drept „una dintre cele mai instruite şi, totodată, excelente cercetătoare a itinerariului biografic şi creator al lui Romulus Cioflec”. Care a fost începutul acestui … drum?
L.C.: Da, de peste 25 de ani mă ocup de … acest scriitor. Regret enorm că, nu știu de ce, nu a constituit subiectul tezei mele de doctorat. L-am preferat pe Mihail Sadoveanu. Revenind la Romulus Cioflec, dacă privesc în trecut, îmi amintesc că domnul Petre Străchinaru este cel care m-a stimulat în cercetarea scriitorului Romulus Cioflec. Îi mulțumesc acum și-i pot mărturisi că satisfacțiile mele în privința rezultatelor obținute au fost pe măsura așteptărilor.
Cercetând urmele scriitorului şi profesorului Romulus Cioflec (1882 – 1955), am descoperit, în documentele vremii din arhive, portretul unui autentic intelectual, profund implicat în viaţa culturală românească. De-a lungul anilor, am scris și am publicat multe studii și articole despre viața, activitatea și opera lui Romulus Cioflec.
– Vă rog să ne numiți câteva, eventual unde au apărut.
L.C.: Numeroase articole despre Romulus Cioflec mi-au apărut în diferite reviste, precum Buletinul Societăţii de Ştiinţe Filologice, Dialog didactic, Şcoala noastră, Grai românesc, Caligraf (Turnu Severin), Magazin de filatelie şi cartofilie (Constanța), Angvstia, Vatra veche (Târgu Mureș), Sud (Giurgiu), Vitraliu (Bacău), Familia română (Baia Mare), Revista română (Iași), Astra blăjeană (Blaj), Caietele de la Araci, în ziarele locale Cuvântul nou și Mesagerul de Covasna (Sf. Gheorghe), Cuvântul liber (Târgu-Mureș) etc.
Studii mi-au apărut și în volume, ca urmare a participării mele la diverse sesiuni de comunicări – numesc câteva dintre ele, cu toate datele despre ele, ca să se știe: Romulus Cioflec – paralele în timp și spațiu, în „Angvstia”, nr.15, (istorie-sociologie), 2011; Romulus Cioflec și idealurilor basarabenilor, în „Vitraliu”, periodic al Centrului Internațional „George Apostu”, Bacău, anul XIX, 1-2 (36) aprilie 2011; Călătoriile prin Europa ale scriitorului Romulus Cioflec(1882-1955) și Elevii citesc, pictează și învață la Casa memorială „Romulus Cioflec” în „Anuarul Muzeului Literaturii Române”, Iași, anul III, 2010, Editura Junimea, Iași, 2010; Modalităţi de stimulare a lecturii în atmosfera specifică a muzeelor memoriale (Casa memorială „Romulus Cioflec), în volumul Lectura – aventură didactică?!, coordonator Rodica Lăzărescu, Editura Transversal, Târgovişte, 2008; Un ardelean luptător pentru idealurile Basarabiei: scriitorul Romulus Cioflec(1882-1955), în volumul „Românii din afara graniţelor ţării – coordonate istorice şi naţionale în cadrul european”, Simpozion internaţional, Iaşi-Cahul-Chişinău, 1-4 noiembrie 2007, volum editat de Despărţământul Astra „Mihail Kogălniceanu” Iaşi, Casa Editorială, Iaşi, 2007; Lectură la Casa Memorială Romulus Cioflec, în volumul Lecturiada, 2, Cercuri de lectură, Coord. Monica Onojescu, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007; Romulus Cioflec – profesor în Basarabia şi Romulus şi Silvestru Cioflec – membri ai Societăţii B.P. Hasdeu, în volumul Romulus Cioflec – un ardelean pe drumurile lumii, Editura Arcuş, 2007; Urmele Basarabiei în viaţa şi activitatea lui Romulus Cioflec în „Angvstia”, 11, Istorie-Sociologie, Editura Angvstia, 2007; Un scriitor covăsnean mai puţin cunoscut: Romulus Cioflec (1882-1955), în Angvstia, I, Editura Carpatica, Sf.Gheorghe-Cluj-Napoca, 1996.
Adaug volumele mele în care pe lângă alte studii, am inclus materiale despre Romulus Cioflec: Studii și articole literare, cu o postfață de Ion Topolog Popescu, Editura Pastel, Brașov, 2014; Întru lumina munților – fragmente de spiritualitate românească, Editura Nico, Târgu-Mureș, 2013; plus editarea a trei comedii inedite de Romulus Cioflec: Moarte cu bocluc, ediţie îngrijită, prefaţă şi tabel cronologic de Luminiţa Cornea, Muzeul Carpaţilor Răsăriteni, Sfântul Gheorghe, 1998; Cupa Domeniilor, comedie în trei acte, ediţie îngrijită, şi tabel cronologic de Luminiţa Cornea, cu o postfață de Doru Munteanu, Editura Angvstia, Sf. Gheorghe, 2012; Răspântia, piesă în trei acte și cinci tablouri, ediţie îngrijită, şi postfață de Luminiţa Cornea, cu o prefață de Nicolae Scurtu, Sfântu Gheorghe, 2016, și volumul Romulus Cioflec – un ardelean pe drumurile lumii, Ediţie îngrijită de Luminiţa Cornea, Editura Arcuş, 2007.
Prin urmare, după o îndelungă cercetare, mă bucur că am reușit să realizez „portretul” pe care cititorii sunt invitaţi a-l descoperi ori a-l redescoperi în albumul Romulus Cioflec – o viaţă în imagini.
– Vă rog să ne povestiți despre lansarea acestui album la Chișinău.
L.C.: Am fost, la începutul lunii mai, cinci zile în Basarabia, împreună cu reprezentanți ai ASTREI „Mihail Koglniceanu”, Iași (președinte prof. Areta Moșu, vicepreședintă a Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – ASTRA), care a organizat Festivalul Folcloric „Se-ntâlnește Dor cu Dor”, ediția a III-a, 2017. Evenimentul principal al zilei de vineri 6 mai, conform programului, a fost lansarea de cărți și reviste la Biblioteca „Onisifor Ghibu” din Chișinău. Cu o zi înainte, am aflat cu surprindere că nu vom putea ajunge la Biblioteca „Ghibu”, aflată în centrul capitalei, deoarece autoritățile de Stat ale Republicii Moldova au dispus „închiderea centrului”, pentru că se aștepta vizita Prințului de Monaco.
Între organizatorii lansării se afla domnul Vasile Gîtlan, director-adjunct al Liceului Teoretic „Principesa Natalia Dadiani” din Chișinău, profesor de istorie și iubitor de literatură. Domnia sa a realizat transportul cărților (trimise din România cu ceva timp mai înainte) de la Biblioteca „Ghibu” la sala de festivități a Liceului Teoretic „Principesa Natalia Dadiani” din Chișinău, unde s-a desfășurat, în condiții excelente, evenimentul literar-artistic preconizat, în care și-au dat concursul un grup de elevi talentați. În paranteză vă spun, pentru a vă astâmpăra curiozitatea, că principesa Natalia Dadiani (1865-1903), provenind dintr-o familie bogată din Chișinău, a fost o neobosită truditoare pe tărâmul învățământului din, pe atunci, Gubernia Basarabia a Imperiului Rus. Printre altele, ea a finanțat construirea unui nou edificiu pentru gimnaziu de fete. Clădirea, executată în stil eclectic, după un proiect de Alexandru Bernardazzi (autor și al altor clădiri minunate din Chișinău), este un monument de arhitectură și găzduiește în prezent Muzeul Național de Artă al Moldovei.
– De ce ați ținut să faceți lansarea la Chișinău, în Republica Moldova?
L.C.: În primul rând deoarece profesorul şi scriitorul Romulus Cioflec a fost legat sufleteşte de basarabeni și, în general, de Basarabia, luptând pentru idealurile ei într-una din perioadele-i de mare cumpănă, între anii 1917-1926, când a locuit în Chișinău. În luna martie 1917, participă la întemeierea Partidului Național Moldovenesc, la tipărirea ziarului „Cuvânt moldovenesc”. În vara aceluiași an, este invitat la Cursurile de vară ale învățătorilor basarabeni să-și aplice experiența pedagogică. După crearea Sfatului Țării (în albumul nostru avem o fotografie cu membrii Sfatului Țării între care se află și Romulus Cioflec), este redactor al gazetei „Sfatul Țării”. În perioada 1918-1919 este profesor la Liceul Nr. 1 de Băieți, iar între anii 1919-1926, la Liceul Nr. 2 de Băieți, devenit Liceul „Mihai Eminescu” din Chișinău.
Prin activitatea de 
aproape zece ani desfăşurată la Chişinău, a dovedit că este un bun prieten al basarabenilor. S-a simţit bine între ei, şi-a făcut prieteni, a luptat pentru cauza basarabenilor, pe care o simţea şi a lui. Mai mult, şi-a realizat o familie, prin căsătoria cu Antonia (Antonina) Gavriliță, fiica avocatului Emanuil Gavriliță (1847-1910) care a înființat ziarul „Basarabia” (1906-1907), prima publicație periodică de limbă română din Basarabia.
Menționez că pentru participarea la mișcarea națională politică și culturală din Basarabia, Romulus Cioflec a primit o valoroasă distincție, Medalia „Bărbăție și Credință”, Clasa I.
– Vă rog să ne vorbiți despre cărțile lansate.
L.C.: Principala carte lansată și cea mai valoroasă, după părerea specialiștilor, a fost albumul „Romulus Cioflec – o viaţă în imagini”, publicat de Editura Centrului de Cultură al Judeţului Covasna, finanțat de Consiliul Județean Covasna. Mulțumesc și cu această ocazie acestor importante instituții. A doua carte lansată, apărută în aceleași condiții, la aceeaşi editură, a fost volumul Răspîntia, o piesă de teatru inedită de Romulus Cioflec, rămasă în manuscris, prin care am dorit să completez portretul de dramaturg al scriitorului născut la Araci. Menționez că la alcătuirea albumului despre Romulus Cioflec am valorificat documentele și fotografiile din colecţia Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, inclusiv pe cele recuperate de curând, prin donaţie, de la doamna Mioara Cioflec, nepoată de frate a scriitorului.
Pe lângă aceste două cărți, au fost lansate cărți editate de ASTRA din Iași, dar și un alt volum ce-mi aparține: Scriitori. Case memoriale, Ed. Nico, Târgu Mureș, 2017, unde am prezentat și muzee memoriale ale scriitorilor români din Basarabia, cum este Casa Memorială „Alexei Mateevici” din Zaim, raionul Căușeni, Republica Moldova.
– Ce ne puteți spune despre modul cum s-a desfășurat lansarea?
L.C.: Am avut ceva emoții din cauza schimbării locului lansării, dar am reușit să anunțăm și ne-am bucurat de prezența aproape a tuturor celor invitați. Despre cărțile lansate au vorbit cunoscute personalități din Chișinău: istoricul și criticul literar Iurie Colesnic, invitat special, care a scris mult despre Romulus Cioflec în Basarabia și a publicat ediția a II-a a volumului „Pe urmele Basarabiei”; istoricul Ion Negrei; cercetător dr. Maria Danilov; istoricul Dinu Poștarencu; cercetătoarea Maria Ișaev, alături de profesori din Basarabia: Olga Lesenco din Gura Căinarului – Florești, Zenaida Mandalac din Florești, Maria Gheorghiță, director, și Vasile Gîtlan, director-adjunct la Liceul Teoretic „Principesa Natalia Dadiani” din Chișinău. Fiecare vorbitor a apreciat prin argumente cărțile la care a făcut referire. Toate publicațiile lansate au fost oferite participanților prezenți în număr mare în sala de festivități a Liceului Teoretic „Principesa Natalia Dadiani”. Menționăm că la această lansare a participat și doamna Gabriela Corodeanu, născută Cioflec, fiica scriitorului Romulus Cioflec. Domnia sa a fost vădit marcată de evenimentul consacrat tatălui său, dar și de faptul că se afla pentru prima dată în Chișinău, orașul în care scriitorul a trăit aproape zece ani din viață.
Volumele Romulus Cioflec – o viaţă în imagini, Răspîntia și Scriitori. Case memoriale au fost oferite unor instituții cunoscute din Republica Moldova, cum ar fi: Biblioteca Națională „Vasile Alecsandri”, Chișinău, Biblioteca Academiei de Științe a Republicii Moldova; Muzeul de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, Chișinău; Biblioteca „Onisifor Ghibu”, Chișinău; Biblioteca Liceului „Principesa Natalia Dadiani”, Chișinău; Biblioteca Publică Orășenească „Petre Ștefănucă” din Ialoveni; Biblioteca Liceului „G. Meniuc”, Chișinău; Biblioteca Universității de Stat „B.P.Hasdeu” din Cahul. De asemenea, au fost oferite unor oameni de litere, cercetători, profesori: Iurie Colesnic, scriitor si critic literar; Ion Negrei, istoric; Vasile Malanetschi, scriitor și critic; Claudia Partole, scriitor; Maria Danilov, istoric; Maria Ișaev, cercetător literar; Dinu Poștarencu, cercetător și istoric; prof. Vasile Gîtlan; prof. Olga Leșenco; prof. Zenaida Mandalache; prof. Areta Moșu; prof. Vera Balan.
– Aveți reacții critice asupra albumului despre Romulus Cioflec?
L.C.: Deși n-a apărut de mult timp, mă bucur să vă pot spune că albumul Romulus Cioflec – o viaţă în imagini a fost deja apreciat în mod deosebit de critica literară. Numesc primele două cronici. Prima este semnată de Marian Drăghici, Romulus Cioflec – o viață în imagini, în Viața Românească, revistă a Uniunii Scriitorilor din România, nr. 9/2016 (p. 119-120), ce afirmă în finalul recenziei: „În concluzie, o carte documentată, vie, despre o viaţă frământată circumscrisă unei destin deloc comun; de citit, cartea, se-nţelege, ca o proză palpitantă, plină de încântătoarea, nostalgica poezie a unei lumi ce – de mult – nu mai e decât în memoria hârtiei, fie şi fotografice”.
A doua cronică semnată de Victor Durnea, O biografie in nuce a lui Romulus Cioflec (Luminița Cornea, Romulus Cioflec. O viață în imagini), în Revista română, Iași, anul XXIII, nr. 1 (87), primăvara 2017 (p. 58-59), care afirmă, printre altele, că albumul „Romulus Cioflec. O viaţă în imagini nu este, cum s-ar putea crede, un simplu album în care se aglomerează fotografii mai mult sau mai puţin frumoase, reprezentînd oameni, obiecte, locuri, dar şi coperţi de cărţi, facsimile, afişe etc. Este, înainte de toate, o biografie in nuce, ilustrată” a scriitorului Romulus Cioflec.
De foarte curând am aflat că în următorul număr din Convorbiri literare de la Iași va apărea o cronică semnată de Iurie Colesnic, care în prezentarea de la Chișinău a afirmat că autoarea albumului „nu a cercetat pur și simplu creația, a mers pe ideea de a reconstitui plenar destinul acestui om și a început-o cu satul de baștină Araci, unde a copilărit scriitorul și în casa căruia a reușit să deschidă un muzeu „Romulus Cioflec”. După care a urmat o serie lungă de conferințe și simpozioane care s-au finalizat cu editarea materialelor, în mare parte, inedite, ca, într-un final, să avem pe masă o carte excepțională „Romulus Cioflec, o viață în imagini” (Sfântu Gheorghe, 2016), un album care îmi amintește mai mult de un scenariu regizoral pentru un film documentar”. Sincer îți spun, îmi place grozav ideea aceasta cu scenariu, mai ales că eu nu m-am gândit la acest lucru.
Vreau să mai menționez ceva. Albumul a fost apreciat și pentru ținuta grafică absolut remarcabilă realizată de Kopacz Attila ce a proiectat întreg albumul, tehnoredactat de Zita Horvath și pregătit pentru tipar de Adel Torok, editor responsabil fiind Istvan Imreh. În acest sens, recenzorul Marian Drăghici notează că albumul a apărut „în condiţii tipografice de un gust fără reproş”, iar la prezentarea de la lansare, Iurie Colesnic a numit albumul „o bijuterie editorială”.
– În aceste cronici ce v-a plăcut în mod special?
L.C.: Sincer, mi-au plăcut toate. Consider că pur și simplu mi s-a apreciat munca, ceea ce mă face fericită. Mi-a plăcut mult finalul cronicii semnate de cercetătorul literar Victor Durnea: „cred (şi sper) că, dezvoltând cum se cuvine toate virtualităţile volumului de faţă, doamna Luminiţa Cornea ne va da în curând biografia scriitorului Romulus Cioflec, dacă nu chiar o monografie critică”. Mi-a furat gândul. Bineînțeles că îmi doresc să scriu o biografie a scriitorului, ceea ce e mai ușor, dar și o monografie critică asupra operei lui Romulus Cioflec, ceea ce e mult mai greu. Cum mă va ajuta Dumnezeu, așa va fi.
– Vă doresc succes!
A consemnat Ana Ciorici Costache
