Turiştii care îşi rezervă din timp un sejur de Paşti în judeţul Covasna pot avea parte de o experienţă inedită, în pachetele turistice fiind inclusă şi o vizită la un atelier meşteşugăresc unde se confecţionează „ouă potcovite”.
Preşedintele clusterului „Managementul Destinaţiei Turistice Ţinutul Secuiesc”, Laszlo Endre, vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Covasna, a declarat pentru AGERPRES că meşteşugurile tradiţionale ocupă un loc important în oferta turistică din acest an, oaspeţii având posibilitatea să viziteze atelierele unor dogari, fierari sau ţesătoare, o moară cu apă funcţională sau să participe la workshop-uri de preparare a pâinii de casă şi a kurtoskolacs-ului, deliciosul colac secuiesc învelit în zahăr ars.
Potrivit acestuia, turiştii care optează pentru un sejur în zona Baraolt pot vizita şi atelierul unui fierar care „potcoveşte” ouă, bătând zeci de cuişoare în coaja subţire a acestora.
„Avem noutăţi în alcătuirea pachetelor turistice. Ne axăm foarte mult şi dăm o importanţă deosebită acestui segment de valorificare a tradiţiilor locale. Este şi un termen nou, „trad innovation”, nu „trade”, deci de a implementa tradiţia locală în pachetele turistice (…) Spre exemplu, este o tradiţie de a potcovi ouă, iar acest program l-am introdus în zona Baraolt unde este un fierar care se ocupă cu potcovitul ouălor. Este ceva tradiţional, dar cred că este o noutate pentru turişti, pentru că nu cred că mulţi au văzut aşa ceva”, a declarat Laszlo Endre.
El a mai spus că „potcovitul ouălor” este o îndeletnicire foarte meticuloasă şi că cei care vor vizita atelierul vor putea cumpăra astfel de ouă sau vor putea comanda ouă personalizate.
„Se pot face ouă personalizate după cerinţele turiştilor, în limita posibilităţilor, deci se poate comanda şi se poate cumpăra (…) Programul de Paşti este deja lansat, dar problema este că multe pachete sunt deja epuizate, în unele locaţii nu prea mai sunt locuri libere, dar, dacă va fi interes şi cerere din parte turiştilor, vom continua să introducem aceste ateliere în oferta turistică şi în perioada următoare”, a mai spus acesta.
Printre persoanele pasionate de „potcovirea ouălor” s-a numărat şi Ioan Drusan din localitatea covăsneană Hăghig, care s-a stins din viaţă în urmă cu câţiva ani, dar care a lăsat moştenire familiei sale o colecţie cu zeci de ouă în care a bătut cuişoare şi potcoave minuscule. Printre ouăle făcute de el era unul brodat cu aţă, în care a făcut cu acul 1540 de împunsături.
Kecskes Jozsef din Sfântu Gheorghe nu s-a lăsat mai prejos, iar în urmă cu câţiva ani a bătut 1154 de ace cu gămălie într-un ou de găină. În plus, a potcovit zeci de ouă cu potcoave de mărimea unei boabe de fasole şi a realizat iscusite broderii sub forma unor sculpturi în coajă de ou. Lucrările sale au fost expuse la Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe.
Pentru realizarea acestor „bijuterii”, cei doi meşteri au folosit un întreg arsenal de ace, forfecuţe, pensete şi cuţitaşe, iar până să ajungă la stăpânirea acestei arte, au spart sute de ouă.
Turiştii care vor veni în judeţul Covasna în perioada sărbătorilor pascale vor putea participa şi la ateliere de încondeiat ouă la Sfântu Gheorghe şi în zona Întorsurii Buzăului.
În localitatea Brădet, de lângă Întorsura Buzăului, se organizează în fiecare an „Festivalul ouălor roşii”, iar Anişoara Roşca şi Maria Elena Olaru, două surori în familia cărora meşteşugul încondeierii ouălor s-a transmis din generaţie în generaţie, au câştigat aproape în fiecare an acest concurs.
Festivalul a fost iniţiată în urmă cu 22 de ani de Costică Oltean, directorul Casei de cultură orăşeneşti din Întorsura Buzăului, care a păstrat toate ouăle câştigătoare la ediţiile de până acum şi doreşte să amenajeze un mic muzeu în incinta Căminului cultural din Brădet, unde are loc în fiecare an acest eveniment.
De altfel, în holul acestuia există câteva panouri cu fotografiile celor mai frumoase ouă încondeiate, cu tehnica încondeierii şi vopsirii ouălor, precum şi cu obiceiuri de Paşti din alte zone ale ţării şi chiar şi din lume.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
www.agerpres.ro
