Pun pariu că (aproape) oricine, fie el orăşean sau peizan, a auzit de Colosul din Rhodos ! Chiar dacă, să zicem, nu poate pe moment să enumere toate „Cele şapte Minuni ale lumii antice”, încă două îi sunt cunoscute, precum Marea Piramidă din Gizeh şi Farul din Alexandria.
Fireşte, dacă n–a trecut prin Şcoala elementară ca „gâsca”..
Poate ar trebui, totuşi, să lărgesc sfera subiecţilor şi să mă refer de la liceeni în sus (pentru că ăştia au mereu probleme cu Bac-ul). Adică să aflu răspunsuri detaliate de la absolvenţi de facultăţi, masteranzi şi doctori (cu plagiatele la zi). În fine, n-o mai lungesc, iată celelalte monumente celebre intrate în conştiinţa universală: Mausoleul din Halicarnas, Statuia lui Zeus din Olympia, Grădinile suspendate ale Semiramidei şi Templul Zeiţei Artemis din Efes.
Deci patru şi cu două, plus încă una, în total au ieşit şapte minunăţii!
Le-am vizitat pe rând, de aceea cam ştiu ce hram poartă, altminteri eram şi eu „bâtă”. Bine, nu am putut admira ca lumea decât Piramida şi Biblioteca (reconstruită), celelalte fiind ruine ori nemaiexistând sadea.
Argumente solide
După ce v-am intoxicat în serialul trecut cu Turcia, trec acum la Grecia, altă destinaţie de vacanţă favorită a românilor (fără bani). Vară de vară cele două ţări reprezintă alternativ şi ţintele mele favorite. Ca şi ale unor cititori fideli ai jurnalelor de drumeţie, după cum m-au asigurat prin viu grai şi bătăi amicale pe spate la agapa oferită de ziar cu ocazia împlinirii a şapte ani de existenţă. Prilej cu care s-au spus numai lucruri frumoase.
Criticile neîntemeiate le fac neprietenii…
Şapte – un număr fatidic
Ah, iată revine în discuţie acest număr şapte, ce reprezintă „Cifra Divinităţii” – având puteri magice. Nu vreau să vă împui capul cu semnificaţii ezoterice, dar se zice că deţine valoare sacră, întruchipând simbolul unor mistere adânci. Cele mai cunoscute se referă la faptul că în acest scurt interval de timp Dumnezeu a creat Lumea, dar a marcat şi ziua de repaus. De asemenea, într-o duminică s-a născut Iisus Hristos şi în ziua a şaptea a săptămânii a intrat in Ierusalim. Tot într-o duminică a inviat din morţi, iar apoi a pogorât Sfantul Duh şi a intemeiat Biserica.
Sunt, oare, simple coincidenţe?
Insula trandafirilor
…Aşadar, am ales Rhodosul ca temă al noului ciclu de reportaje, fiindcă constituie un subiect interesant. Sunt multe de povestit şi ilustrat. Aceia dintre domniile voastre care aţi fost acolo, vă veţi aminti cu plăcere secvenţe agreabile trăite. Iar cei care nu au ajuns încă, poate îşi notează în agenda vacanţelor viitoare să aleagă acest univers elen condensate într-un spaţiu relative mic, în care grandoarea trecutului se îmbină armonios cu farmecul prezentului.
Cum inspirat am numit serialul…
Aşa cum se obişnuieşte, fiecare aşezare asaltată de turişti poartă şi o denumire poetică. De regulă este uşor de ţinut minte, scoţând în evidenţă o particularitate, un detaliu semnificativ al locului, făcându-l şi mai atrăgător. În cazul de faţă este vorba de graţioasele şi plăcut mirositoarele roze, de unde şi apelativul romantic de Insula Trandafirilor.
Pe mine nu acest element floral m-a frapat cel mai mult, deşi nu poate fi ignorat, ci vestigiile cu adevărat magnifice.
Alintul floral al insulei provine de la popularul hibiscus roz, întâlnit aici la tot pasul. Plus că apelativul sună poetic. Se spune că însuşi celebrul bard antic Pindar a cizelat în versuri imaginea acestui petec de pământ udat de valurile Mării Egee, considerându-l rodul dragostei dintre Zeul Soare (Helios) şi Nimfa Rhoda (trandafir, în greceşte).
În semn de preţuire şi gratitudine pentru iluştri părinţi evocaţi adineauri, odrasle lor Lindos, Camiros, Ialysos au oferit numele lor celor mai importante localităţi de pe insulă.
La un pas de Grexit
Deşi în Rhodos, ca de altminteri în întreaga Grecie „Industria fără fum” dùduie şi are o importanţă foarte mare în PIB, ea singură nu poate susţine economia bolnavă. Politica internă bazată prea mult pe consum era să arunce ţară în afara Uniunii Europene.
Vă amintiţi, desigur, de noţiunea Grexist, cu care abia ne-am familiarizat? Anume iminenta ieşire a Greciei din U.E.? Era o perspectivă sumbră, care i-a înspăimântat pe eleni. În ceasul al 12-lea fără…o secundă, ţările puternice de pe Bătrânul Continent le-au întins o mână salvatoare. Au urmat pentru popor reforme dureroase ale Guvernului tânărului premier Alexis Tsipras (charismaticul lider mereu fără cravată), lucrurile deocamdată fiind pe linia de plutire. Dar un val mai mare, un tsunami, poate duce la naufragiu.
Ar fi păcat, pentru că leagănul civilizaţiei mondiale s-a aflat pe acest teren arid şi pe miile de insule ce alcătuiesc străvechea Eladă. O ţară pitorească pe care noi, românii, o iubim şi o vizităm.
La orizont…Brexit!
Perlă a Dodecanezelor
Rhodos figurează din punct de vedere geografic în aşa-numitul grup al Dodecanezelor („Dodekánisa” – 12 insule), în partea de Sud-Est a Mării Egee, fiind Capitala lor. Reprezintă o veritabilă perlă turistică, de aceea şi m-am oprit la ea, având o suprafaţă însumată de 2.714 km² şi o popualţie ce se apropie de 250.000 de suflete. În fiecare sezon estival dau buzna aici în jur de un milion de oaspeţi, fascinaţi de relief, amenajările hoteliere de prim rang, dar şi de micile pensiuni, taverne, de vestigii antice şi medievale, ca şi de intensa viaţă nocturnă.
Pe lângă identificarea locului unde a existat cândva Colosul dispărut, o ispită de nerefuzat o constituie vizitarea aşa-numitei Văi a Fluturilor, unde se întâlnesc puzderie de molii-tigru.
Nu m-am dus să le văd, întrucât le urăsc pe suratele lor…„românce”, care mi-au ciuruit cu nesimţire câteva pulovere gen „Petre Roman la Revoluţie”.
Dintre cele mai cunoscute Insule Dodecaneze le amintim în ordine alfabetică pe Afantou, Archangelos, Chalki, Kallithea, Kos, Leros, Symi, Tilos.
Toate fac parte dintr-o configuraţie şi mai amplă, numită Arhipelagul Sporadelor („Împrăştiatele”), aflate în apropierea de Evvia. Sunt formaţiuni insulare ce abundă în vegetaţie, mai ales păduri de pini.
După Rhodos pe locul doi ca mărime în grupul Dodecanezelor vine Kos, celebritatea insulei provenind din zona medicinei. Da, pentru că aici a văzut lumina zilei în anul 460 Î.Hr. vestitul savant al Antichităţii, Hippocrate, de la care ne-a parvenit celebrul său Jurământ, care cuprinde îndatoririle morale ale
unui doctor în exercitarea profesiunii.
Tot cu gândul la sănătate ne ducem să vizităm Complexul antic Asclepios, construit în secolul al IV-lea Înainte de Hristos. A fost dedicat Zeului vindecării, care a purtat vestitul nume.
Mica Skiathos, o insuliţă de 12 km. lungime şi 6 km. lăţime urmează în clasamentul popularităţii. Şi al atracţiei printre compatrioţii mei, bravii românaşi dornici de soare şi mare, ce ajunşi aici se află în faţa unei dileme uriaşe: au de ales una dintre cele… 60 de plaje nisipoase ! Cine n-a pus piciorul încă pe Skiathos, să nu-mi vorbească de frumueţea vacanţelor în Grecia.
Şi de Insula Patmos a auzit multă lume. Mai cu seamă cucernicii, fiindcă şi Sf. Ioan Evanghelistul a trecut prin aceste locuri. Într-o Grotă rămasă de atunci celebră – ce poate fi vizitată şi în zilele noastre – Sfântul a avut viziunea descrisă în Cartea Apocalipsei.
O altă Peştera frecvent vizitată se numeşte Drakospilia şi poate fi găsită pe tărâmul numit Astipalea. Ca un element suplimentar de atracţie, precizăm că accesul în peşteră se face doar cu barca. Tot o grotă marină interesantă atrage turiştii şi pe Insula Kastellorizo, situată foarte aproape de coasta Turciei.
Ştiaţi că în acest perimetru există şi o insuliţă a pescuitorilor de bureţi, activitate care are o veche tradiţie? Poartă numele Kalimnos şi se laudă cu bogate recolte de citrice.
Să nu omitem Karpathos, care ne sună familiar, destinaţie devenită populară printre cinefili, deoarece aici a trăit familia actorului chelios, Telly Savalas (1924-1994), cunoscut pentru rolul principal din serialul polițist Kojak.
În sfârşit, amintim şi de Nissiros. Este o modestă insulă vulcanică, unde se aventurează numai amatorii de senzaţii tari; oameni cu plămânii buni şi „o doagă lipsă”, care se apropie de crater spre a adulmeca vaporii de sulf şi dogoarea emanate de craterul din apropiere.
Şi dacă erupe?
Ce mai, sunt nebuni-de-legat. Ăştia chiar m-au depăşit…
Întrebări normale, răspunsuri anapoda
Am vrut să ştiu, totuşi, câte insule are bătrâna Elada, aşa că l-am întrebat pe căpitanul cataramenului care mă ducea spre Rhodos.
– Câte or fi? Cine poate ştii?, „kyr”(„domnule”).
– Să avem…pardon?
– Păi sunt foarte multe, între 1.200 şi… 6.000. Eu n-am stat să le număr. La ce bun?
– Chiar aşa? Desigur, glumiţi…
– Evident. Se iau în considerare două criterii de aprecirere: dimensiunea lor minimă şi dacă sunt locuite au ba. Se estimează că populate ar fi în jur de 300 de insule.
– Şi cum arată Top cinci?
– Din ce punct de vedere?
– Ştiu eu? Al frumuseţii, pitorescului, celebrităţii…
– Să zicem, în primul rând, Creta. Este de departe cea mai mare insulă a Greciei şi a cincea din Europa. Urmează Corfu, supranumită „Insula de smarald” din Marea Ionică, ce atrage an de an în jur de un million jumătate de turişti. Îndeaproape, pe poziţia trei ar fi Santorini, care fascinează prin cupolele albastre şi albul imaculat al clădirilor, dar şi marele număr de bisericuţe…private (vreo 400). La care se adaugă melanjul armonis dintre mare şi peisajul stâncos. Urmează Zakynthos, preferata Zeilor Artemis şi Apollo, numele său provenind de la fiul lui Dardanos, regele Troiei. Şi nu în ultimul rând vine minunata Rhodos, spre care ne îndreptăm. Varietatea insulelor este destul de mare, multe fiind stâncoase şi neprimitoare, altele în schimb au o vegetaţie abundentă, peisaj prietenos, plaje atractive.
– Pe cele mari le-am vizitat de-a lungul timpului, abia aştept să fac cunoştinţă şi cu „Insula trandafirilor”.
– Vă asigur că nu veţi fi dezamăgit.
Soluţie rapidă
Apropo de miile de denumiri şi de poveşti ale atâtor insule am o snoavă. Cică la o agenţie de turism sună un cetăţean:
– Alo, vă ocupaţi şi de Grecia?
– Desigur, spuneţi…
– A existat în Antichitate pe acolo o Statuie gigantică, un Colos?
– Vă referiţi, desigur, la Rhodos. Când doriţi să plecați?
– Asta era deci la doi vertical. Scuze domnişoară de deranj. Ce ziceaţi? Unde să plec? (Va urma)
Horia C. Deliu