La începutul acestei săptămâni, participanții la Proiectul de țară „România mea” au avut prilejul să descopere patrimoniul cultural și natural al orașului-stațiune Covasna. Tineri români din afara granițelor, din Bucovina de nord, de la Cernăuți, din Maramureșul istoric, din zona Slatinei, dincolo de Tisa, din zona Timocului din Serbia, din Basarabia, alături de cei din județele Covasna și Harghita, însoțiți de profesorii coordonatori și reprezentanți ai organizatorilor, au vizitat orașul Covasna.
. . 
Aici au aflat lucruri interesante despre prezentul și, mai ales, despre trecutul așezării, comunitate cu temeinice rădăcini pastorale. Din discuții a reieșit faptul că obiceiuri și tradiții românești din Covasna se regăsesc în toate zonele de proveniență ale tinerilor, s-au subliniat legături și similitudini, s-a vorbit despre covăsneni care au ajuns și au trăit în zone despărțite, acum, de granițe nedrepte, de Țara Mamă. Cel mai cunoscut dintre aceștia este fiul Covasnei, Justinian Teculescu, Episcop al Cetății Albe și Ismailului din sudul Basarabiei.
De neuitat va rămâne pentru tineri excursia la ruinele Cetății Dacice din Valea Zânelor. Aici au fost întâmpinați de Viorica Crișan, director adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, cea care, împreună cu o echipă de arheologi dedicați, de aproape 20 de ani cercetează acest sit arheologic. Pe platoul cetăţii, de unde se văd depresiunea Târgu Secuiesc, toată valea Râului Negru, înspre Tușnad, precum și depresiunea Brașovului, tinerii au aflat despre faptul că urme risipite printre ruinele de azi arată că aici a fost leagănul unei alte cetăți, şi mai mare decât cea dacică, ridicată de o populație din prima epocă a fierului (epocă denumită Hallstatt, încadrată de istorici între secolele XII şi V î.Hr.), au fost impresionați de felul în care dacii, cu uneltele și tehnologia de acum 2000 de ani, au reușit să fortifice un întreg munte, reclădindu-l, practic.
În excursia pe Muntele Cetății, grupul a fost însoțit de pădurarul Muguraș Papuc, de la Ocolul Silvic Covasna. Acesta a îndeplinit rolul de ghid prin potecile abrupte care duc la Cetate, dar a vorbit participanților, cu dragoste și respect față de natură, despre „aurul verde” al Covasnei: pădurea. Practic, acesta ne-a făcut să înțelegem că munca silvicultorului nu este cunoscută din exterior şi că foarte mulţi nu ştiu câte responsabilităţi are. Pentru cei din afară, pădurarul este cel care taie copacii. Silvicultorii sunt, de fapt, specialişti în natură, oamenii care pregătesc pădurea pentru generaţiile viitoare. Sunt oamenii care îngrijesc pădurile, care sunt prezenți atunci când se plantează, care pichetează terenul și asigură puieții atunci când plantează diferite ONG-uri, care merg în urma lor și verifică, replantează, îngrijesc, păzesc, cară saci cu apă în spinare pentru a stinge incendii în fondul forestier, muncesc 12 ore pe zi în pădure, pepiniere, solarii, îngrijesc și protejează vânatul, dar care își văd modest de treaba lor, asigurându-se că totul e așa cum au învățat din cărți și din experiența înaintașilor lor.
Excursia de la Covasna s-a încheiat cum nu se putea mai nimerit: degustând bucate tradiționale ale mocanilor voineșteni, pregătite după rețeta transmisă de generații întregi. Cu siguranță, tocana de miel și bulzul pe jar pregătite de familia Manea vor completa în mod fericit părerea pe care tinerii vizitatori din afara granițelor și-au format-o despre orașul nostru. Mulțumim tuturor celor implicați în această surpriză!
Excursia de la Covasna, activitate a „Proiectului de țară- România mea”, a fost realizată cu sprijinul financiar al Orașului Covasna. Școala de vară de la Pădureni este organizată de Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Covasna, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, Consiliul județean Covasna, Consiliul local al orașului Covasna, Asociația GRIT și Asociația Voievozii Munților.
Florentina Teacă
