Mâine, pe 6 august, la dată fixă, prăznuim Schimbarea la Faţă- o importantă Sărbătoare creştină. Este numită în popor şi „Probojenia”, apelativ foarte vechi de sorginte slavă înseamnând transformare, modificare. De aici provine şi termenul biblic cu semnificaţia cunoscută în zilele noastre.
Închinătorii ştiu că ne aflăm în Postul de 14 zile închinat Adormirii Maicii Domnului, ce se va încheia pe 15 august.
Termen consacrat
Mai cunoscut în partea aceasta de ţară a rămas termenul conscrat Schimbarea la Faţă, care se referă la o minune petrecută pe Muntele Tabor în prezenţa Mântuitorului şi a unor discipoli de-ai Săi.
Aflat în drum spre Ierusalim, Iisus le-a împărtăşit ucenicilor care-l urmau marile încercări prin care va trece, o seamă de suferinţe nemăsurate: Patimile, Răstignirea pe Cruce, Moartea şi, în final, Învierea. Învăţăceii îl ascultau uimiţi, puţin neîncrezători, deoarece erau profeţii teribile. Ajunşi în apropierea Muntelui Tabor au avut parte de o întâmplare ieşită din comun, generată de apariţia unui semn divin. Mântuitorul s-a suit până în vârf, luând cu el doar trei dintre cei mai fideli apostoli: Petru, Ioan şi Iacob.
La un moment dat, în timp ce se ruga, chipul lui Isus s-a iluminat brusc, strălucind ca Soarele, iar veşmintele-I modeste au devenit „albe ca zăpada”, după cum scrie evenghelistul Luca.
Imediat s-a pogorât un abur luminos ce i-a învăluit pe cei prezenţi, auzindu-se Glasul ceresc care a zis: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, întru care am binevoit; pe Acesta ascultaţi-L“, notează şi evanghelistul Matei.
Cei trei discipoli văzând cele petrecute, s-au prăvălit îngroziţi la picioarele Păstorului lor, care le-a spus cu blândeţe: „Sculaţi-vă şi nu vă temeţi“. Apoi le-a poruncit să nu povesteacă altora întâmplarea, până după Învierea Sa…
A fost momentul în care ucenicii s-au convins definitiv că marele lor învăţător era nu numai un Prooroc al lui Dumnezeu, ci îl întruchipa chiar pe Fiul acestuia.
Elmente desprinse din Calendarul popular
În calendarul popular momentul acesta anunţă, deşi nu s-ar zice, uvertura sezonului autumnal. De acum înainte fără să ne dăm seama frunzele încep uşor, uşor să capete nuanţe arămii şi să cadă una câte una. Adică natura, codrul se „pobrojenesc”, se transformă, tendinţă care se accentuează după 15 august, Ziua de Sf. Mărie Mare.
Expresia este tot mai puţin întrebuinţată, chiar şi în mediul rural, în prezent, însă de dragul timpurilor apuse o utilizăm măcar în cadrul rubricii „Tradiţii”, pentru ca tinerii cititori să afle ce înseamnă. Şi poate să o reţină, ca pe un element lingvistic pe cale de dispariţie.
Vechi obiceiuri populare
Pe vremuri respectarea datinilor, a practicilor populare era ceva obligatoriu, iar cei care le ignorau treceau drept oameni de nimic, meritând dispreţul comunităţii. Iar dacă se betejeau, ceilalţi spunea că au păţit aidoma frunzelor care pălesc de „Probojenie”.
Spiritul sărbătoririi Schimbării la Faţă a Mântuitorului îi determina pe oamenii supăraţi să se împace, să-şi reconsidere relaţiile reciproce, să uite vechile dispute, gâlceava dintre ei. Altminteri rămâneau certaţi tot anul. De asemenea, se cuvenea ca tinerii să manifeste mai mult respect faţă de persoanele în etate.
Întreaga obşte era îndemnată la toleranţă, la împăcare de sine şi cu ceilalţi. Fiind Sărbătoare, concetăţenii lăsau relele deoparte şi manifestau mai multă înţelegere şi cumsecădenie pentru semeni, cerându-şi iertare de la cei cu care s-au învrăjbit („probozât”).
Preludiul sezonului autumnal
Privind evenimentul şi din punct de vedere laic, să spunem că „Probojenia” marchează o primă bornă a anotimpurilor în privinţa muncilor agricole. Acest moment de început al lunii lui „Gustar” era considerat cel dintâi hotar între vară şi toamnă. Cum trece prima decadă din august apele curgătoare se răcesc, iar cei care se scaldă în aer liber riscă să se îmbolnăvească. Tot acum ţăranii fac predicţii legate de vreme, bogăţia holdelor, sănătate, ţinând cont de credinţele populare moştenite din strămoşi.
În unele locuri, precum în satul românesc Păpăuţi, în această zi femeile culegeau odinioară ultimele plante şi ierburi de leac, bune pentru felurite remedii băbeşti tot anul: busuiocul, florile de muşeţel, ruguţul, avrămeasa, leuşteanul, „Părul Maicii Domnului” şi multe altele.
Pentru cei ce trăiesc în zonele montane şi colinare, cum sunt locuitorii din judeţul Covasna, unde creşterea animalelor are o îndelungată tradiţie, pregătirea furajelor pentru sezonul rece constituie o preocupare importantă a acestui interval. Se spune în popor că după 6 august iarba nu mai creşte, de aceea se impune terminarea urgentă a costitului şi apoi strânsul fânului.
În curând vine un praznic şi mai important, Sfânta Mărie, când oamenii satului zic că s-a dus vremea de purtat…pălărie.
Păsările migratoare îşi intensifică antrenamentele pentru lungul lor zbor de întoarcere în ţările calde, iar târătoarele caută adăposturi sub pământ. Unele superstiţii pomenesc de necesitatea uciderii năpârcilor întâlnite pe drum, fiindcă lăsate vii se transformă în…duhuri rele. Numai şerpii de pe lângă casă trebuie ocrotiţi, întrucât sunt consideraţi protectorii familiei, aducând un dram de noroc.
Oare?
Pomenirea celor răposaţi
Ca şi la alte praznice, de „Probojenie” credincioşii merg la biserică, ducând colivă, colaci, pomană de struguri, pentru sufletul morţilor. În zonele viticole a doua zi începe culesul viilor „pe rod de vară”, însă în ziua Schimbării la Faţă oamenii îmbrăcaţi curat, cu straiele bune participă dimineaţa la Slujbă, după care trec pe la mormintele familiei.
Ajunşi acasă se înfruptă cu o masă de peşte, fructe şi miere.
. . Doar azi – în Postul închinat Sf. Maria Mari – este Dezlegare la peşte
Într-adevăr, astăzi este singura zi în care credincioşii ce respectă rigorile Postului Sfintei Maria Mare au dezlegare la peşte. Faţă de celelalte evenimente cu caracter special la care ne-am referit periodic în ziarul nostru, menţionăm că de data aceasta este vorba despre o festivitate religioasă ce dăinuieşte din secolul al IV-lea.
Pe atunci, într-o zi de 6 august a fost sfinţită Biserica ridicată din porunca Sfintei Elena, mama Sf. Împărat Constantin, pe locul unde a avut loc miracolul Schimbării la Faţă a lui Iisus Hristos, Sărbătoare socotită una din cele 12 Praznice Împărăteşti ale anului bisericesc.
Înţelepţii care au comentat Evanghelia, au susţinut pe bună dreptate, că Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus a anticipat Învierea Sa.
…Să păstrăm şi să respectăm, aşadar, praznicele bisericeşti, obiceiurile din bătrâni, care ne vorbesc peste ani de frumuseţea tradiţiilor populare româneşti din judeţul Covasna.
Horia C. Deliu
