Primarul comunei Ozun, lector universitar doctor Ráduly István, a fost reales la alegerile locale de duminică. Despre proiectele și obiectivele pe care și le-a fixat pentru cel de-al patrulea mandat, despre investiții în derulare, și nu numai, Ráduly István ne-a vorbit în cadrul unui interviu pe care ni l-a acordat.
– Stimate domnule primar, ce vă propuneți pentru acest mandat, cel de-al patrulea pe care l-ați câștigat?
– Noi vrem să muncim în continuare în stilul de până acum, cu perseverență, să avem putere de luptă, pentru că e o luptă între Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT), la nivel național (…). Dacă atragem bani, investiții, tot în aceeași măsură ca și în mandatul anterior, înseamnă că vom contribui foarte mult la dezvoltarea durabilă a comunei Ozun. Asta ne propunem.
– Ce ne puteți spune despre realizările din mandatul 2012-2016 și despre valoarea fondurilor atrase în comună în acești ani?
– Pot spune că mandatul 2012 -2016 a adus în comuna Ozun investiții de aproape șapte milioane de euro, ceea ce este echivalentul bugetului local al comunei pentru 58 de ani, ceea ce cred că înseamnă foarte mult. Câteva de exemple de investiții realizate în acești ani ar fi: s-au asfaltat opt kilometri de drum, s-au realizat trei stații de epurare, trei sisteme de canalizare, apă, sistem de troturare, platforma de depozitare a deșeurilor; a fost schimbat în totalitate sistemul de iluminat în satul Sântionlunca (…).
– Vă rog să ne spuneți ce proiecte de investiții se derulează în 2016.
– Anul 2016, de fapt, reprezintă, în cazul unor proiecte, finalul realizării lor, dar în același timp, anul 2016 înseamnă începutul altor proiecte pe care deja le-am câștigat sau pe care le-am înaintat pe noua măsură a Uniunii Europene.
Aș începe să vorbesc despre proiectele ce se vor finaliza anul acesta. Aș aminti, în primul rând, că acum doi ani am început realizarea sistemului de trotuare din localitatea Ozun – pe o lungime totală de aproximativ trei kilometri – pe care îl finalizăm în acest an, iar executantul (…), din Zărnești, a primit deja ordin de începere a lucrării – pentru ultima etapă, etapa a treia. Astfel, sperăm ca până la sfârșitul lunii iulie va fi terminat trotuarul în Ozun, pe marginea DN11, de la un capăt la celălalt, pe ambele părți ale străzii, cu excepția tronsonului, spre ieșirea spre Brașov (…). Tronsonul care va fi finalizat acum are cam 500 de metri, dar este foarte costisitor, întrucât, drumul, carosabilul este aproape cu un metru mai sus decât locul trotuarului și atunci, aici intră foarte mult beton și doar acest tronson ne costă, de exemplu, cât a costat anul trecut, pe ambele părți ale drumului, tronsonul din mijloc, dar acesta din urmă este un tronson foarte important, întrucât oamenii care locuiesc în acea zonă a satului, când vor să ajungă spre centru, merg tot timpul pe carosabil sau pe acostament, și e pericol de accidentare. Trebuie făcute și niște ziduri de sprijin din beton, trebuie ca drumul să fie înălțat, asfaltat și apoi să punem balustradă metalică.
Un alt proiect pe care tot acum dorim să îl finalizăm este proiectul privind sistemul de canalizare, câștigat de la Banca Mondială, prin intermediul Ministerului Mediului – și chiar sunt foarte bucuros că am primit anunțul, în scris, că s-au pus pe SEAP (Sistem electronic de achiziţii publice – n.r.) branșamentele localităților Bicfalău și Lisnău. Dacă această lucrare va fi finalizată, înseamnă că acel proiect mare pe care l-am început acum vreo trei ani, va fi terminat. Care este rezultatul? Vom avea în satul Sântionlunca- sistem de canalizare, inclusiv branșamente deja făcute, plus stație de epurare; în satele Bicfalău și Lisnău, vom avea un sistem de canalizare, stație de epurare și branșamentele pe care vrem să le începem acum.
Dacă luăm în considerare că în comuna Ozun avem șapte sate care aparțin comunei, cu aceste trei, plus reședința de comună – Ozun- va fi bine, deci din cele șapte sate, în patru avem apă și canalizare, cu excepția faptului că deocamdată, în Bicfalău și Lisnău, apa nu este încă finalizată, dar în curând va fi în curs de realizare; deci dacă am realizat în aceste patru sate, urmează şi în Lunca Ozunului, Măgheruș și Lisnău Vale și am terminat cu infrastructura subterană, care este foarte importantă, pentru că eu, în calitate de primar, nu pot să îmi permit să lucrez superficial, să modernizăm străzile, să facem asfaltare, dacă infrastructura subterană nu este pus la punct. Spre exemplu, la Ozun am terminat infrastructura subterană, am terminat și trotuarele și urmează să modernizăm drumurile; în Sântionlunca am terminat lucrările privind apa, canalizarea, și anul acesta vom începe sistemul de trotuare (…), pentru că deja avem și fonduri din bugetul local, allocate pentru de trotuarul de la Sântionlunca.
– Ce alte proiecte se vor finaliza la Ozun anul acesta?
– Multe… cu bucurie spun că după foarte multă muncă, am reușit, în sfârșit, să ajungem în stadiul în care să fie pusă pe SEAP lucrarea privind modernizarea totală a Căminului Cultural din satul Bicfalău, care este susținută prin CNI – Compania Națională de Investiții – și care valorează multe, multe milioane de lei noi. Înseamnă că, în conformitate cu proiectul tehnic și durata de execuție care este de maxim 12 luni, peste un an –dacă vor fi începute lucrările de execuție în iulie- august, vom avea cel mai frumos și cel mai mare centru cultural al zonei, nu al comunei, al zonei… Avem două motive: avem foarte multe ONG-uri, asociații, în localitatea Bicfalău, dar și în cadrul comunei Ozun, peste 15 asociații, avem și fundații, iar acele asociații culturale din Bicfalău și până acum au umplut sălile Căminului cultural, prin diferite expoziții permanente, de fapt a fost un fel de muzeu etnografic al zonei.
Deci, Căminul Cultural de la Bicfalău va fi modernizat, dar va fi și extins (…).
– În ce stare sunt celelalte cămine culturale din comuna Ozun?
– În comuna Ozun, avem în total cinci cămine culturale- la Ozun, Lisnău, Bicfalău, Lisnău Vale, Măgheruș. De ce numai cinci? Pentru că în Sântionlunca, Căminul cultural a fost retrocedat parohiei romano- catolice.
În Lunca Ozunului nu avem și nici nu a fost cămin cultural. Acum lucrăm…pentru că imobilul școlii nu mai este folosit de către aceasta – că nu sunt suficienți copii, din păcate, și atunci noi vrem să transformăm acel imobil într-un fel de cămin cultural, modificând spațiul intern- asta e voința oamenilor de acolo. Vom scoate un zid și din două încăperi vom face una; iar această modificare va fi întreprinsă anul curent (…).
La Ozun, căminul cultural este într-o stare foarte bună.
Vom lucra și la modernizarea Căminului cultural din Lisnău, dar nu putem începe în anul curent; am încheiat contractul cu un proiectant care pregătește proiectul, pentru că și acolo trebuie să modificăm structura internă și să mai lărgim căminul cultural. Sperăm ca în doi ani de zile, maxim, să fie terminat și la Lisnău.
Căminul Cultural din Măgheruș, din forțe proprii, cu oamenii Primăriei, am renovat acum patru sau cinci ani, dar și acolo ar fi bine să fie o modernizare mai amplă din alte fonduri decât bugetul local, dar concluzionând, căminele culturale sunt în stare bună.
La Lisnău Vale, Căminul cultural și școala sunt în aceeași clădire. Acolo avem o viziune să transformăm acea clădire, printr-un program European pe inițiativa LEADER, în tabere școlare, pentru că este o zonă pitorească, lângă marginea pădurii și considerăm că acel imobil merită mai mult decât o simplă modernizare și nu are rost să lucrăm doar de ochii lumii, ci să lucrăm strategic.
– Să revenim la proiectele care se vor finaliza anul acesta. Spuneați că printre acestea se numără lucrările la trotuare, canalizare, Căminele Culturale. Mai aveți și alte proiecte care se vor încheia în 2016?
– Sunt multe. Spre exemplu, terminăm într-o lună de zile și PUG-ul (Planul Urbanistic General) comunei Ozun, iar eforturile în acest sens au durat patru ani de zile.
În ceea ce privește proiectele cele mai importante care sperăm că vor fi începute, aș aminti că am reușit să înaintăm, din cele trei proiecte pregătite pentru fonduri europene, proiectul privind restaurarea și conservarea clădirii fostei biblioteci din comuna Ozun. Am înaintat proiectul către AFIR (n.r. – Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale).
– Spuneați că acesta este unul dintre proiectele importante. De ce este important acest proiect?
Foto: Silviu Ipatioaei-MDC
– Este foarte important. Valoarea totală a acestui proiect este de 500.000 de euro, iar proiectantul este din Iași. Este vorba despre o clădire monument istoric de categoria B. (…) Să nu uităm că reședința de comună este Ozun, și atunci, în Ozun, având această clădire în dotarea Primăriei, ca obiect de patrimoniu, care este într-o stare nu prea bună, dacă avem această oportunitate de a accesa fonduri europene pentru a o salva și pentru a salva construcțiile publice, de ce să nu facem acest lucru? Și am depus acest proiect și sper că va fi acceptat și că vom fi câștigători.
Un alt proiect pe care îl înaintăm vizează rețeaua de apă potabilă din satele Bicfalău și Lisnău, inclusiv modernizarea stației de apă din Ozun și aducțiunile între Ozun –Bicfalău, Ozun – Lisnău. Este un proiect în valoare de un milion de euro, plus TVA, ce îl vom depune la AFIR, pentru a fi realizat prin fonduri europene. Sper că vom fi câștigători. Acestea sunt proiecte mari.
Am pierdut, recent, un proiect enorm, un proiect foarte mare și am fost foarte supărat – îmi venea să plâng. În urmă cu aproximativ două săptămâni, s-a deschis măsura 7.2, pentru modernizarea drumurilor și străzilor. Comuna Ozun a pregătit un proiect foarte frumos, cu toate avizele aferente, cu toate că proiectul nu le solicita – cu străzile intabulate. Proiectul prevedea modernizarea străzilor din localitatea Ozun și o parte din Bicfalău. La ora 10 și câteva minute, managerul de proiect a încercat să intre pe site unde trebuia să încarce proiectul și deja site-ul ministerului era blocat pentru că în șase minute s-au epuizat fondurile prevăzute pentru acest capitol. Am fost foarte supărați, pentru că am investit pentru acest proiect, energie, bani…
– Veți renunța la acest proiect?
– Sigur că nu! Deja am și găsit soluția și vom încerca să realizăm acest proiect cu fonduri guvernamentale.
Deci, cam acestea ar fi proiectele mari, pentru că proiecte mici avem foarte multe, pe care le finanțăm din bugetul local.
Un alt proiect pe care îl vom finaliza într-o lună – vizează actuala bibliotecă a comunei, care a fost în trecut cabinet medical. Prin fonduri europene am reușit să o modernizăm în totalitate, pe un program LEADER și o vom inaugura la sfârșitul lunii iunie. Lucrările sunt încă în derulare, dar sunt pe cale de a se finaliza. Astfel, am reușit să salvăm încă un imobil public și am de gând să le salvăm pe toate, numai că avem șapte sate și avem multe clădiri publice care merită să fie salvate de la degradare.
– Care considerați că este nevoia cea mai stringentă, în momentul de față, a comunității pe care o reprezentați?
– Cred că modernizarea străzilor din Ozun, pentru că proiectul despre care aminteam că nu am reușit să îl depunem, privind modernizarea străzilor din Ozun, nu prevedea doar asfaltarea drumurilor – mă refer la drumuri laterale – ci prevedea asfaltarea carosabilului, crearea șanțului de scurgere a apei pluviale și sistem de trotuare. Dacă reușeam să înaintăm acel proiect acum aproximativ două săptămâni, înseamnă că localitatea Ozun urma să aibă un aspect urban, cu toate străzile asfaltate, cu trotuare şi infrastructura subterană construită. Aceasta ar fi o nevoie foarte mare, a localității Ozun, de exemplu… între altele, însă fiecare localitate are nevoile sale. Spre exemplu, cea mai mare nevoie, la Lisnău, Bicfalău, cred că este să pornim sistemul de apă și canalizare. La Sântionlunca, la fel; la Lunca Ozunului, să terminăm cu acea clădire unde vom crea spațiu ca și cămin cultural, deci, fiecare localitate are altă nevoie și nu poți concluziona că doar un anumit tip de investiții trebuie. Fiecare localitate are alte nevoi.
Când am venit la Primărie, în urmă cu 12 ani, am considerat că este foarte important să facem infrastructura generală – întâi cea subterană, apoi cea de suprafață, apoi infrastructura specială (și deja pe aceasta am realizat-o, pentru că avem 22 de kilometri de trasee turistice marcate).
Și pentru că v-am spus despre traseele turistice, precizez cu acest prilej că am realizat și o hartă turistică, este prima hartă turistică a unei Unități Administrativ Teritoriale din județul Covasna, în care apare potențialul turistic al comunei și nu numai, pentru că am cuprins și un pic din Dobârlău și din Reci. Această hartă va fi încărcată și pe site-ul Primăriei și orice turist care vine, poate, prin GPS, să parcurgă aceste trasee. Sunt trasee pentru ciclism montan, trasee ecvestre, etc. De ce construim aceste infrastructuri speciale? Pentru că potenţialul turistic antropic şi cel natural al zonei merită să fie evidenţiate şi valorificate pe plan local şi regional.
– Chiar urma să vă întreb, ce ați recomanda unui turist, în comuna Ozun? Ce are comuna Ozun de oferit turiștilor?
– Este o întrebare bună!
Comuna Ozun dispune de un potenţial turistic antropic de mare valoare care poate să fie valorificat prin includerea sa în circuitul turistic. Se pot vizita edificiile religioase – bisericile fortificate – şi conacele din localităţile Ozun, Sântionlunca şi Bicfalău, inclusiv muzeul etnografic din satul Măgheruş. Parcurgând traseul conacelor, putem gusta produsele tradiţionale în unităţile specializate în acest sens, inclusiv produsele de panificaţie „kürtöskalács” şi pâinea de casă cu cartofi pe care le întâlnim aproape la fiecare gospodărie de pe marginea drumului DN 11 în localităţile Sântionlunca şi Ozun.
De asemenea, este posibilă şi parcurgerea traseelor montane pe care le- am creat în masivele montane din sudul comunei Ozun, însumând 22 km de traseu marcat turistic. Sunt sigur că va veni timpul când clase întregi de şcoli vor parcurge aceste trasee tematice, amenajate cu panouri turistice informaţionale în cel puţin trei limbi.
– Ne-ați spus ce ați recomanda și cum ați convinge turiștii să vină în Ozun, dar vă rog să ne spuneți și cum ați convinge un investitor să investească aici, ce faceți pentru investitori!
– Deja este un alt capitol. Ozun a fost printre primele UAT-uri la nivelul județului Covasna (…), care în 2006 și-a dat seama că este binevenită crearea unei zone industriale pentru societățile comerciale, pentru investitori. Din acest motiv, Consiliul Local Ozun, printr-o hotărâre, a decis ca zona între localitatea Ozun și limita de hotar între UAT Ozun și UAT Sfântu Gheorghe, să fie zonă industrială (…) – și am trecut din extravilan în intravilan toată zona aceea, sute de hectare. Și așa am reușit ca în 2007, între Ozun și Chilieni, pe UAT Ozun au venit investitori din Ungaria, Italia, Austria, dar și multe firme din România. S-au eliberat autorizații de construcții pentru hale industriale, pentru fabrici (…), dar cu criza economică, unele investiții au stagnat (…), însă dacă ne revenim din recesiune, atunci aceste firme vor veni, vor investi, şi vor crea locuri de muncă. (…)
– Cu ce se ocupă oamenii din comuna Ozun? Care este activitatea lor de bază?
– Comuna Ozun are cele mai multe societăți comerciale și persoane fizice autorizate din județ – peste 200. Majoritatea oamenilor lucrează în cadrul comunei. Un grup foarte restrâns lucrează în Brașov și în Sfântu Gheorghe. Cei care lucrează acasă se ocupă cu patiseria. Șomajul nu este foarte ridicat. Oamenii sunt harnici. Trebuie să recunoaștem că a fost o perioadă de aproape zece ani, în care lumea era supărată, nu voia să muncească – vorbesc de perioada de după ce a dat faliment fabrica de alcool, unde a lucrat foarte multă lume din comună (…). Apoi au început oamenii să își revină, să devină antreprenori, să găsească oportunități, să gândească pozitiv.
– . . Sunt multe persoane din comună plecate în străinătate, la muncă?
– Nu prea. Mai sunt, din categoria romilor, dar nu avem foarte mulți romi. Din această etnie sunt persoane care lucrează în Ungaria și în Europa de Vest. Precizez, pe această cale, că nu avem probleme cu romii, ceea ce este foarte important!
– Care este relația dumneavoastră cu locuitorii comunei?
– Eu cred că relația este foarte bună! Sigur, nu poți mulțumi pe toată lumea; normal că sunt și oameni care sunt nemulțumiți de activitatea pe care o depun, dar totuși, cred că rezultatele alegerilor locale au oglindit atitudinea oamenilor (…).
– Ați câștigat al patrulea mandat. Cum au fost cei 12 ani în fruntea comunei Ozun?
– Sincer, pentru mine, cei 12 ani au fost ca o zi, pentru că dacă omul muncește, simte că trece timpul foarte repede (…). Eu cred că acești 12 ani au contribuit foarte mult la dezvoltarea comunei și deseori am stat și m –am întrebat de ce mai continui (…), dar ceea ce am început vreau să termin (…), pentru că, eu consider că un primar este dator față de contribuabil, ca banii publici pe care îi ia din impozite de la ei (…), să îi cheltuiască util, și nu doar util, ci să se și vadă. A fost o perioadă de șapte ani (…) în care toți banii i-am „îngropat” în infrastructura comunală. Nimeni nu a văzut altceva decât că sunt drumuri afectate de lucrări, că nu pot circula, dar după ce a fost terminată investiţia, s-a reparat şi modernizat infrastructura rutieră.
– Aveți vreun regret? Este ceva din ceea ce v-ați propus, ce nu ați reușit să realizați în cele trei mandate și doriți să realizați acum?
– Sincer, nu. Cu excepția proiectului cu drumul, despre care am amintit că nu am reușit să îl depunem. În rest, cred că am reușit să realizăm aproape tot ce ne-am propus în cei 12 ani (…). Și asta pot să o dovedesc prin strategia pe care am realizat-o (…).
A consemnat Ana Alina Costache
