Interviu cu primarul comunei Dobârlău, Vasile Maxim
După peste 25 de ani de activitate în fruntea Primăriei Dobârlău, primarul Vasile Maxim (PSD) a decis să nu mai candideze pentru un nou mandat. Despre realizări și proiecte, despre gândurile pe care le are la încheierea acestei etape din viața sa profesională, edilul a vorbit în cadrul unui interviu acordat ziarului „Mesagerul de Covasna”.
-Stimate domnule Vasile Maxim, ne întâlnim la final de mandat, când dumneavoastră ați hotărât să nu mai candidați pentru funcția de primar al localității Dobârlău. Vorbiți-ne, vă rog, despre acești ani, despre realizările cele mai importante, din activitatea dumneavoastră ca primar.
– Eu la Primăria Dobârlău am venit în anul 1979. Am lucrat până în 1985, am urmat cursuri – la Facultatea de Științe Social Politice, la București, perioadă în care am învățat foarte multe; apoi, sigur, am urmat și alte cursuri, prin care cunoștințele mele s-au adaptat vremurilor. În 1989, trei luni de zile am lucrat la Barcani, împreună cu actualul primar și cu fosta primăriță de atunci, după care, în anul 1990, cetățenii din Dobârlău au dorit să colaborăm, să lucrăm împreună, până în momentul de față. În ceea ce privește realizările – nu aș putea să le enumăr pe toate, pentru că, oricum, în această perioadă au fost eforturi comune ale primarului, ale colegilor din Primărie, ale cetățenilor, ale Consiliului Local, care s-au materializat. Aș putea să scot în evidență câteva lucruri care oarecum ne individualizează și ne poartă amprenta. Avem podul peste pârâul Tărlung, unul dintre cele mai mari poduri din județ, realizat prin Ordonanța 6, în 2007-2010, un pod ce leagă două sate: satul Lunca Mărcuș, o parte din Lunca Mărcuș cu cealaltă parte, creează accesul cetățenilor din Mărcuș și din celelalte sate la terenurile de pe partea stângă a Tărlungului, dar, totodată, creează și facilitează legătura între Drumul Național (DN) 11, zona Chichiș, cu Drumul Județean (DJ) 103 B, zona Mărcuș. Distanța s-ar reduce enorm dacă aceste tronsoane de drum ar fi reabilitate și asfaltate în vederea accesului de la Chichiș, prin această zonă, în Întorsura Buzăului. Drumul există și aș putea să spun că în anii 1996- 1998 a fost reabilitat, dar soluția aleasă la momentul respectiv, și acceptată, prin programele naționale, a fost cu infuzie bituminoasă, care nu a rezistat, și de-a lungul timpului ne-a creat o serie de probleme, pentru că a trebuit să facem anumite intervenții care, în final vor trebui să ducă la o asfaltare totală a drumului, atât în zona noastră, cât și în zona satului Băcel.
În acești ani am reușit să începem lucrările de reabilitare și dotare a Căminelor Culturale Dobârlău și Mărcuș, să înființăm o farmacie în Dobârlău, care, din păcate, și-a încetat activitatea, să realizăm un parc de joacă pentru copii, în zona Dobârlău centru.
În ceea ce privește investițiile, aș aminti că suntem în faza finală – și în scurt timp va trebui să se facă și recepția cu privire la alimentarea cu apă în Dobârlău, o investiție deosebită. Aici am un pic de regret că nu sunt cel care să tai panglica, pentru că de fapt, investiția e realizată, dar sunt anumite aspecte legate de autorizarea anumitor izvoare, pentru a asigura capacitatea proiectată a acestei investiții, pentru că s-a dorit, prin consultare cu cetățenii, cu Consiliul Local, să realizăm această investiție prin captarea de izvoare, dar având în vedere consumul, necesarul de apă, trebuie să fie captate încă două – trei izvoare.
– Câte sunt captate, până acum?
– Avem captat un izvor, dar sunt în perspectivă și celelalte izvoare de a fi autorizate în vederea captării lor în investiție.
– Cam cât va mai dura acest lucru?
– Eu spun că până în august- septembrie se poate face recepția pentru a putea oamenii să primească apa de care au atâta nevoie.
– Cum stă comuna Dobârlău în ceea ce privește canalizarea?
– Cu întrebarea dumneavoastră m-ați condus într-o zonă care ne-a creat oarecare nemulțumire, în sensul că, prin efortul pe care l-am depus s-a realizat o documentație pentru a se accesa fonduri europene, prin Măsura 322, dar, din păcate, proiectul a fost declarat eligibil, dar fără finanțare; nu aș vrea să spun că și datorită unor factori subiectivi… într-o perioadă foarte scurtă de timp, nu aș putea să zic că peste noapte, dar cam așa s-a întâmplat, a apărut o Hotărâre de Guvern prin care și comuna noastră a fost încadrată la un alt grad de sărăcie – acel grad îți aducea un anumit punctaj, iar prin acea Hotărâre, am devenit o comună bogată, în concepția unor date culese de la diverse instituții, astfel că nu am îndeplinit acel punctaj la acel criteriu de calificare (…). Deci, în ceea ce privește canalizarea, există documentația care trebuie reînnoită, reanalizată. Precizez că am avut în atenție studierea posibilității ca în momentul publicării ghidului de programe și proiecte pentru fonduri europene, să fim pregătiți, pentru că „bătălia” se dă între cei care depun documentația în termen și în condiții eligibile. Astfel, având experiența în spate, eu doresc să pregătesc aceste documente, pentru ca noul primar, noul Consiliul Local și conducerea care va fi aleasă peste puțin timp, să poată să asigure continuitate, să nu se trezească pe un teren gol, pentru că dorința mea a fost și este de a face lucruri pentru oameni, pentru ca viața lor să fie cât mai bună.
– Aveți la Primărie o echipă cu care ați realizat această documentație sau ați contractat o firmă specializată?
– Aceste documentații se realizează de către profesioniști – firme specializate, societăți de consultanță, de cei care, într-adevăr pot să se plieze pe cerințele acelor programe, pe de-o parte. Însă, pe de altă parte, la nivelul Primăriei Dobârlău – nici foarte bogată, nici foarte săracă, cu 2.300 de cetățeni – o mare parte din documente, din situațiile care trebuie cuprinse, au fost realizate de colegii mei.
– În ceea ce privește realizările și obiectivele pe care vi le-ați fixat și îndeplinit în anii de activitate ca primar, ce ne mai puteți spune?
– S-a finalizat modernizarea și asfaltarea Drumului Comunal (DC) 26A, este vorba despre acel drum care face legătura între Drumul Județean 103 B și Mănăstirea Mărcuș. Este aici un element pe care aș dori să îl subliniez, pentru că foarte mulți dintre concetățenii mei poate nu își mai aduc aminte, sau poate cei foarte tineri nu au de unde să știe – acel drum a fost creat de către noi, în 1990, adică de către conducerea de atunci a Primăriei. Am căutat să facem posibilitatea de acces către un locaș, care, pe lângâ faptul că este de o încărcătură religioasă specifică nouă, ortodocșilor, are și o încărcătură istorică, pentru că acolo sunt elemente, înscrisuri care datează de prin anii 1600, când generalul Basta a fost cam deranjat de ce a văzut în zonă, și a „ras” cu tunurile chiliile care erau la timpul respectiv, și am dori ca acest lucru să nu fie dat uitării. Acum, acolo este și Mănăstirea la care cresc niște suflete. Aceste instituții de cult, pe lângă faptul că transmit oamenilor mesajul specific fiecărei credințe, aici Maica Stareță a dorit să facă mai mult și face un lucru deosebit: acela de a sprijini copii, de a le da o mână de ajutor în situațiile cele mai dificile, pentru că, vedeți dumneavoastră, de multe ori noi ne îndreptăm atenția, nu neapărat pentru că așa dorim, ci pentru că așa se întâmplă, nu neapărat către cei nevoiași, ci către cei care ies în față. Mulți m-au întrebat de ce a fost nevoie să asfaltăm acel drum și de ce nu am asfaltat alte zone. Am încercat să le expun tocmai această situație… Deci, am depus efort pentru acest proiect și pentru celelalte proiecte, dar și suflet, pentru că nimic nu se face fără a pune suflet. Revenind la investițiile realizate de-a lungul timpului, aș aminti și reabilitarea școlii din Valea Dobârlăului, cu fonduri asigurate prin Banca Mondială și din bugetul local. Fiind la acest capitol, aș aminti că în toate școlile din comună e apa introdusă, că toate școlile au grup sanitar. Sigur, în ceea ce privește infrastructura școlară din comună, cred că nu trebuie să trecem cu vederea că este în construcție grădinița cu Program Normal de la Dobârlău, printr-un program început cu ceva timp în urmă, prin Banca de Dezvoltare a Europei și cu contribuția bugetului local, dar e un aspect care mă nemulțumește (…): lucrările au început cu aproximativ 4 ani de zile, dar sunt într-un stadiu de prim nivel. Trebuie să precizez că Ministerul Educației a realizat licitația. Din bugetul local, avem și noi o contribuție destul de însemnată, în jur de 5 miliarde de lei, în jur de 15 %- materializați în dotări, instalație electrică, de încălzire, în împrejmuire, teren de sport, teren de joacă, și în alte lucrări pentru a asigura funcționarea investiției ca atare. Din discuțiile avute cu constructorul, reiese că din săptămâna aceasta vor veni să lucreze efectiv, obiectivul constând în finalizarea efectivă a lucrării până în septembrie, când programul se încheie (…).
În ceea ce privește investițiile, aș menționa și faptul că în momentul actual, în zona Dobârlăului se lucrează la Drumul Județean 103 B – investiția a început anul trecut, e investiția Consiliului Județean, dar împreună cu primarul de la Ozun am căutat să determinăm Consiliul Județean să realizeze modernizarea acestui drum care face legătura între Sfântu Gheorghe cu localitățile noastre, și aș dori să subliniez sprijinul pe care domnul președinte Tamas Sándor ni l-a acordat în promovarea acestei investiții și pentru interesul acordat acestei investiții, care e a dumnealor, dar este benefică pentru noi (…). Tot privind acest domeniu aș dori să subliniez un fapt: noi am depus un proiect pentru fonduri europene la Măsura 322 D. În urma inundațiilor s-a promovat un program prin care localitățile afectate să poată să depună proiecte. Am depus documentație; ea s-a realizat la Valea Dobârlăului – e adevărat, pe un tronson mai mic – de 700 de metri, dar e o lucrare complexă, cu șapte podețe care vor prelua scurgerile de apă de pe versanți și nu vor mai provoca inundații în zona respectivă. Inițial, proiectul ar fi trebuit realizat pe o lungime de trei kilometri (…), dar un tronson din acea zonă l-am cuprins în alt program, program național privind asfaltarea celor 10.000 de kilometri în perioada Guvernului Boc. Din păcate, programul nu a mai fost dus la capăt, deși era într-un stadiu avansat (…). Vom depune la sesiunea din mai-iunie – proiecte pentru drumuri, pe noul ghid care va fi publicat – prin care zona despre care vorbesc, este cuprinsă. Este vorba despre 4,5 kilometri, de la intrarea în comuna Dobârlău, până sus la Valea Dobârlău.
Aș dori să mai trec în evidență și un lucru care a fost de mare folos comunității noastre: este vorba despre decolmatarea pârâului Dobârlău și a pârâului Tărlung. E o porțiune în care în zona de șes suntem afectați de inundații, oarecum datorită lucrărilor hidrotehnice care sunt realizate în amonte de Dobârlău – e vorba de barajul de la Săcele (…), iar în zona de la deal, la fel, acele viituri ne pot provoca necazuri (…). Pentru încă 30 de ani, oamenii pot fi liniștiți din punctul acesta de vedere, datorită acestei lucrări, o lucrare foarte complexă, mare. Fondurile au fost alocate prin Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) și noi chiar ne-am bucurat și vedem roadele acestui proiect, pentru că în această perioadă inundațiile nu au mai avut loc în zona respectivă. Pentru că discutăm de zona de inundații, la Lunca Mărcuș, unde anual pot să fie inundații de două-trei ori, noi am cuprins în bugetul local proiectul pentru o stație de pompare, care a fost depus la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Covasna; s-a făcut documentația pentru a fi transmisă la Ministerul Agriculturii, a trecut prin diferite comisii tehnico- economice, iar la final ni s-a spus că trebuie ca proiectul să se întoarcă la Prefectura Covasna pentru a avea și avizul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. În aceste situații nu îți vine să închizi documentele și să spui că nu se poate? Iată că se poate. Documentația iar a fost depusă…dar am fost dezamăgiți. Și fiindcă încă nu m-ați întrebat de ce nu mai candidez, anticipez spunând că acesta este unul dintre motivele care m-au determinat să nu merg mai departe (…): situațiile de genul acesta. Nu vreau să fiu acuzator, dar când în instituții, uneori, nu ajung profesioniști, ne întâlnim cu asemenea lucruri. Și, poate cel mai mare dezavantaj cu care ne confruntăm, noi, reprezentanții autorităților locale, este că din 4 în 4 ani, sau, în funcție de schimbările politice, te aștepți să primești finanțare pentru un obiectiv, și nu mai primești. De multe ori nu se privesc nevoile locale, cetățenii, ci apartenența politică.
Dar, revenind, în ceea ce privește investițiile aș aminti și despre parcul fotovoltaic. Suntem, din 2014, sub contract cu o societate, pentru a realiza un parc fotovoltaic, cu o centrală fotovoltaică, prin care să devenim producători de energie și să putem asigura iluminatul public în comună. Investiția se derulează oarecum greu, dar sunt multe de pus la punct, aspecte ce țin de proiectare și nu numai. Proiectul se realizează cu fonduri proprii. Anual, am bugetat activitățile care se întind pe o perioadă mai lungă. Considerăm că în termen de 6 ani, investiția să fie și bugetată, iar în patru ani, de la momentul la care a pornit, să își producă și efectele. Sperăm că această investiție va fi în continuare în atenția viitorului primar și a Consiliului Local, pentru că, astfel, comuna va avea un beneficiu. Practic, nu va mai fi plătitoare de energie electrică, ci beneficiară de energia pe care o va produce. Parcul se va întinde pe aproximativ două hectare.
Merită să amintim și despre introducerea televiziunii prin cablu în toate satele din comună și amplasarea a două antene de amplificare a semnalului în Dobârlău și Valea Dobârlău, lucrări care sunt în curs de realizare, mai exact spre finalizarea lor. Totodată aș aminti și realizarea Planului Urbanistic General (PUG) al comunei, care pînă la finalul acestui an va fi supus spre aprobarea Consiliului Local.
Ce documentații sau investiții nefinalizate lăsați în grija viitoarei conduceri a Primăriei Dobârlău?
Viitorul primar și consilierii locali care vor fi aleși în data de 5 iunie vor prelua documentația pentru accesarea de fonduri europene pentru DC 15 Dobârlău- Valea Dobârului; servicii de proiectare pentru un pod peste pârâul Finișoara, sat Dobârlău; serviciile de proiectare în faza de Studii de fezabilitate pentru „Modernizare drum Comunal DC 27A Lunca Mărcușului km 5+700-km 9; continuarea lucrărilor de modernizare la Căminul Cultural Dobârlău; servicii de proiectare pentru canalizare și ape uzate și stația de epurare Mărcuș.
Temă pentru viitorul primar: continuarea demersurilor privind păstrarea proprietăților comunei Dobârlău . .
În ceea ce privește activitatea din acești ani, ca primar, aș aminti că am făcut un efort deosebit, împreună cu colegii mei, în ceea ce privește câștigarea proprietăților pentru comuna Dobârlău.
Am câștigat întreaga suprafață de pădure pe care a avut-o comuna Dobârlău, suprafețe de teren, am rezolvat problema proprietăților parohiilor, școlilor (…). Și știți ce a însemnat acest lucru? Zeci și zeci de ore de studiu în arhive, fiindcă la Primărie nu aveam toată documentația…cine s-a mai gândit că după anii 1945- 1990 vom mai putea revendica aceste proprietăți? Este vorba despre foarte mult studiu în arhivele de la Sfântu Gheorghe, de la Brașov, chiar și de la București, unde a trebuit să punem cap la cap documentele pe care le-am găsit, pentru că în zona noastră au fost foarte multe exproprieri (…). Mai avem puțin de rezolvat la Dobârlău în ceea ce privește punerea în posesie, dar eu aș dori să lansez către viitorul primar, către viitorul Consiliu Local, ca temă o preocupare majoră în ceea ce privește proprietățile pe care momentan le are comuna Dobârlău, pentru că în temeiul Legii 165 din 2013 s-a făcut acel inventar, s-a creat posibilitatea ca anumite unități administrativ – teritoriale, anumite instituții, anumite persoane să poată să depună solicitări și cereri pentru revendicarea anumitor proprietăți. De ce spun acest lucru? Sunt solicitări din partea unor composesorate, care vizează foarte multe pășuni și păduri de la noi din comună. Eu nu am fost un om al proceselor sau al instanțelor, dar să știți că aș dori să spun că am avut peste 40 de acțiuni în instanță, în acest domeniu (…). Noi în anii 1995 am intabulat tot ce a fost posibil, ca proprietate a comunei. Spun acest lucru, pentru că recent, chiar am primit o adresă din partea Prefecturii, a Comisiei Județene, prin care un composesorat solicită foarte multe proprietăți. În acest context, aș dori să dau ca temă principală viitorului primar și viitorului Consiliu Local să aibă grijă de ceea ce am reușit noi până acum în acest domeniu. Comuna Dobârlău, în 2016, aș putea să spun că e mai bogată ca în anii 1945, din considerentul că avem aceste proprietăți (…).Dar pentru asta a trebuit să facem un efort care a luat foarte mult timp și a necesitat foarte multă responsabilitate.
– Ce ne puteți spune despre echipa, despre oamenii cu care lucrați și ați lucrat în Primărie?
– Echipa, în mare parte, s-a format în perioada mea. Aparatul de specialitate din cadrul Primăriei este compus, în mare măsură, de femei. În afară de viceprimar, restul sunt doar fete și femei. Recomand viitorului primar să aibă încredere în acest colectiv. Sunt oameni foarte bine pregătiți, nu suntem mulți, suntem șapte persoane, sunt câteva locuri de muncă vacante, – de exemplu, la urbanism și achiziții publice (…).
– Ce doriți să mai transmiteți candidaților la funcția de primar al comunei Dobârlău?
– Că niciun lucru nu se face fără un minim de efort. Sunt patru candidați. Doi candidați au fost în Consiliul Local și mai sunt alți doi, dintre care Barbu Bogdan, un tânăr reprezentant al PSD, din care fac și eu parte, în care aș vedea un urmaș de încredere, un bun gospodar căruia chiar îi place ceea ce va urma să facă, dacă va fi ales ca primar de către locuitorii comunei Dobârlău.
– Candidați pentru o funcție în Consiliul Local?
– Da. Și aici vreau să clarific anumite zvonuri potrivit cărora aș dori o funcție de viceprimar. Vreau să spun că dacă voiam funcție în Primărie, mă duceam în calitate de primar. După 43 de ani de muncă nu mă văd în altă poziție. Experiența mi-o pot pune la dispoziție ca și consilier, dar nu ca și viceprimar. Vreau să las loc și altora. Ne plângem că ne pleacă tinerii, și cred că atunci când ieșim la pensie trebuie să lăsăm un tânăr să ne înlocuiască (…). Precizez că decizia de a nu mai candida nu a fost una de moment. Eu am luat această decizie de acum patru ani, și în această perioadă am căutat să nu transmit acest mesaj către mulți (…).
– Care vi se pare că a fost reacția oamenilor din localitate când au auzit că nu mai candidați?
– Înainte de depunerea candidaturilor am primit enorm de multe mesaje prin care cetățenii spuneau că doresc să continui și îmi spuneau că îmi acordă sprijinul și votul dumnealor. Am căutat să le explic că toate au un început și un sfârșit, că e o posibilitate prin care pot alege dintre patru candidați (…) și vreau să specific încă o dată că nu mă voi duce din nou, în nicio calitate, în Primărie, pentru că merg pe premisa că trebuie să lăsăm loc și altora. Sunt totuși 43 de ani de muncă (…) și precizez că familia mi-a fost alături în acești ani. Soția m-a înțeles întotdeauna în efortul pe care l-am făcut, avem o fată și încerc să mă bucur de viața de familie.
– Ce gânduri vă încearcă în acest moment, la finalul acestei etape din viața dumneavoastră profesională, ce doriți să transmiteți locuitorilor comunei Dobârlău?
– Aș dori să mulțumesc, în primul rând, cetățenilor din comună cu care am colaborat o perioadă atât de lungă! Uneori, poate am fost pe măsura așteptărilor, alteori poate nu, dar consider că atâta timp cât dumnealor au mers la urne și și-au manifestat dorința de a fi lângă ei, cred că am fost dorit și apreciat, totodată. Un primar are foarte multe constrângeri, dacă într-adevăr vrea să fie apreciat de cetățeni – constrângeri atât în ceea ce privește comportarea în familie, în societate, cât și ca modalitate de a dialoga și de a fi întotdeauna în întâmpinarea cetățenilor. Cred că aceasta a fost una dintre calitățile mele principale – și vă rog să îmi scuzați lipsa de modestie – de a putea să plece omul de la Primărie cât de cât lămurit în ceea ce privește o problemă, chiar dacă aceasta nu a fost rezolvată pe loc, atunci, dar să aibă informații și sfatul necesar, atât în ceea ce privește problemele administrative, cât și în viața de familie. Au fost zeci de cupluri pe care le-am împăcat, fiind în prag de divorț (…). Pentru cetățenii din comună voi ridica întotdeauna pălăria, cu mici excepții, unde sigur, trebuie să ne păstrăm personalitatea și decența de a nu ne transforma în altceva.
Doresc să mulțumesc și colegilor! De asemenea, doresc să reamintesc că în această lungă activitate la Primărie am colaborat cu oameni deosebiți care, din păcate, nu mai sunt printre noi. Mă refer la fostul director de școală, Vereguț Vasile; Vrânceanu Mihai, fost vice-primar; Ciobanu Ioan, fost secretar, care a fost și vice o perioadă de timp… erau oameni cu care ne consultam și luam decizii pentru o comunitate. În calitate de primar, intri în contact cu toate instituțiile din comună, cu toți responsabilii de diferite servicii, cu care am dorit să avem o relație instituțională bună (…).
Totodată, mulțumesc pentru colaborare tuturor colegilor din Consiliul Local, din toate mandatele!
Închei afirmând că m-am străduit ca în tot ceea ce a fost posibil, să rezolv problemele oamenilor, problemele comunității, pentru ca localitatea noastră să fie respectată și foarte bine reprezentată la orice nivel. În relațiile cu toate instituțiile județene, cât și cu cele naționale cu care am avut contact, am avut posibilitatea chiar să remarc un aspect: modul în care au fost susținute interesele localității a fost bine recepționat și apreciat de cei cu care am intrat în contact.
Maria Graur, Ana Alina Costache
